Negociatorii romani vor propune, cu ocazia vizitei delegatiei FMI trecerea la un sistem de impozitare progresiva a venitului global din 2013, au declarat pentru HotNews.ro surse familiare cu procesul de negociere. Exista mai multe scenarii care vor fi abordate cu delegatia Fondului, una in care cota maxima de impozitare a venitului personelor fizice va fi de 30% (insosita de o serie de deductibilitati fiscale), iar cea mai mica 15%, in vreme ce un alt scenariu alternativ vizeaza cotele de 16-12-respectiv 8%. “Urmeaza sa fie luata o decizie politica in acest sens, deocamdata nu este batuta in cuie nicio varianta”, mai spun sursele citate.

UPDATE Intr-un comunicat remis redactiei HotNews.ro Biroul de presa al Guvernului dezimte informatia potrivit careia oficialii romani vor propune in cadrul discutiilor cu reprezentantii FMI trecerea la impozitarea progresiva:"Biroul de presa al Guvernului dezminte categoric aceasta stire. Conferinta de presa sustinuta de Primul-ministru Victor Ponta si vicepremierul Florin Georgescu va aduce lamuriri suplimentare si in acest sens".

  • Scenariul considerat "de baza" este cel care prevede cote progresive de 15-20-30%, a carui eficienta ar fi fost deja testata si in alte state europene

In Romania, cota unica a stimulat cererea, arata un studiu realizat de actualul secretar de stat al Finantelor, Liviu Voinea, aratand ca 82% din castigurile suplimentare din cota unica s-au dus in consumul de bunuri curente. Studiul mai arata ca din punctul de vedere al incasarilor bugetare cota unica nu s-a dovedit un succes: impozitul pe profit colectat de la firme ar fi scazut ca pondere in PIB dupa introducerea cotei unice, iar impozitul pe venit colectat de la persoane fizice a scazut in primul an dupa introducerea cotei unice si a crescut apoi doar dupa introducerea impozitarii pensiilor si dupa cresterea impozitului pe dividend.

  • Impozitarea progresiva in Romania, opinii pro si contra

Nu toti economistii sunt insa de acord cu introducerea mecanismului progresiv de impozitare, sustinand ca impactul asupra

Laurian Lungu

Laurian Lungu

Foto: HotNews.ro

economiei va fi negativ. "O eventuala revenire la un sistem de impozitare progresiv, cu cote mai ridicate decat nivelul cotei unice actuale, va avea un impact negativ asupra economiei. Relansarea economiei presupune cresterea consumului si a investitiilor iar un nivel mai ridicat al fiscalitatii merge in directia opusa. Contextul volatil international curent limiteaza oricum fluxurile de capital atat de necesare finantarii cresterii economice, iar rata de economisire a celor cu salarii mai ridicate va scadea puternic reducand si mai mult disponibilitatile financiare autohtone pentru investitii.

Mai mult, timing-ul unei asemenea masuri este total nepotrivit si va afecta competitivitatea Romaniei, in primul rand la nivel regional, unde cotele de impozitare a veniturilor sunt, in general, reduse. Istoria recenta a Romaniei arata ca veniturile incasate la buget din impozitul pe venit (ca procent in PIB) au fost superioare in perioada cotei unice comparativ cu perioada 2000-2004, cand a existat impozitarea progresiva. In plus, Romania are nevoie de simplificarea birocratiei, insa un sistem de impozitare progresiv, la care se va adauga probabil un set de deduceri fiscale, va duce la cresterea complexitatii fiscale. Descurajarea motivatiei muncii si a inovatiei vor avea efecte pe termen lung asupra economiei. Cresterea impozitului pe venit, in cote progresive sau nu, va substitui actualul echilibru economic cu unul inferior, mai ineficient, care va genera per ansamblu o pierdere de bunastare la nivelul intregii populatii, impingand economia Romaniei pe un palier de crestere viitoare mai lenta", explica economistul roman Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica.

Daniel Daianu

Daniel Daianu

Foto: Agerpres

"Schimbari in regimul fiscal, daca se vor face, se cuvine sa fie judecate in relatie cu reformele in functionarea sectorului public (diiminuarea "rentelor", a risipei), cu programul economic al guvernului care va fi dupa noiembrie 2012, care trebuie sa incurajeze economisirea, o orientare a resurselor mai pronuntata spre zona de tradables si altele", explica si prof. Daniel Daianu, profesor la SNSPA.

Oricum, delegatia de negociatori a Romaniei va avea un mandat dificil in timpul discutiilor cu Fondul. Scenariile sunt in faza de finalizare a detaliilor si a impactului bugetar pe care il au. "E nevoie ca la nivel politic sa ne formulam o pozitie comuna, in acest moment existand mai multe variante de lucru, fara sa fie decisa in mod ferm vreuna. Ca va fi la nivelul 30-20-16 sau 30-18-15, ori 16-10-8%, vom vedea. Suntem la faza negocierilor politice interne, dupa care vom prezenta delegatiei Fondului un punct de vedere articulat economic pe aceasta tema", au mai spus pentru HotNews sursele citate.

Vezi aici cum arata distributia salariilor din Romania. O analiza a datelor din 2011 comparativ cu 2010.

Potrivit surselor citate, prin trecerea la impozitarea progresiva in sistemul 16-25-30% veniturile bugetare ar putea creste cu 0,33% - 0,56% din PIB pe an. In schimb, varianta 16-10-8% are sanse mai mici de aplicare intrucat nu ar genera venituri la buget care sa permita incadrarea fara dificultate in tintele convenite cu FMI, fiind necesare alte masuri care sa suplimenteze veniturile. Trebuie remarcat intai ca din cauza distributiei inegale, aglomerate pe partea de salarii mici, nu exista spatiu de manevra realist pentru scaderea impozitului pe venit pentru aceste categorii salariale cu mai mult de un punct procentual (de la 16% la 15%).

Daca ne uitam la cheltuielile cu impozitele si contributiile sociale din 2011 ale romanilor, datele sunt prezentate in graficul de mai jos. Se observa ca in trimestrele al doilea si al treilea din anul trecut, atat contributiile la somaj cat si cele lasanatate au urcat.

Sursa datelor, INS.

Si in privinta bugetului total de cheltuieli, acestea au crescut atat in valoare nominal cat si relative. Grafic, ilstratia acestui lucru o gasiti imediat mai jos.

Intrucat rata efectiva marginala de impozitare (impozitul care este platit pentru fiecare leu aditional de venit) este destul de ridicata pentru cei cu venituri mici, stimulentul acestora pentru munca (cel putin in economia formala) este scazut. Este mare in schimb stimulentul pentru munca al celor cu salarii mari, dar paradoxal acestia sunt foarte putini - 6% din totalul salariatilor au salarii brute declarate peste 4000 RON, ceea ce e greu de crezut totusi in realitate dar arata ca sunt alte cauze care mentin aceste salarii in zona economiei gri. Sursa datelor, INS.

Si in privinta bugetului total de cheltuieli, acestea au crescut atat in valoare nominal cat si relative. Grafic, ilstratia acestui lucru o gasiti imediat mai jos.

Adeptii impozitarii progresive sustin ca scopul acesteia este nu doar de acela de a creste veniturile la buget, dar mai ales de a distribui mai echitabil povara fiscala fata de situatia actuala si de stimula directionarea cheltuielilor private in anumite servicii de utilitate publica (sanatate, educatie) printr-o politica de deductibilitati. Un impozit progresiv ar putea insemna, potrivit estimarilor care vor fi prezentate FMI, aproximativ jumatate de miliard de euro fie in plus la buget, fie pe care cetatenii sa ii directioneze direct catre aceste zone subfinantate de la bugetul de stat.

  • Contextul european

Ungaria si Marea Britanie au doua cote de impozit pe venit, Polonia are trei, ca si Germania, iar Franta are cinci trepte de impozitare, dupa cum arata datele Eurostat si OECD.

Cea mai mare cota de impozitare depaseste 40% pentru un anume multiplu de salariu mediu (aproape de 3 pentru Polonia si Franta, si aproape de 6 pentru Germania). Exceptie face Cehia, care are cota unica asemeni Romaniei. Totusi, nivelul total al impozitarii este mai mare decat cel din Polonia sau Marea Britanie.

Germania aplica o formula mai degraba decat un program de impozitare a venitului impozabil peste un anumit prag. Cea mai scazuta rata de impozitare legala peste pragul salariului de baza este de 15,0%, in timp ce cea mai inalta rata este de 45.0%, care se aplica venitului impozabil peste 250.000 de euro/an. In majoritatea statelor europene exista deduceri consistente in cazul salariatilor cu copii in intretinere. In tarile cu impozitare progresiva, aceste deduceri sunt administrate prin declaratia globala de venit.

Experienta statelor europene arata ca impozitarea progresiva are sens doar insotita de un sistem de deductibilitati prin care statul sa directioneze cheltuielile private in anumite domenii de interes (educatie, sanatate) sau sa recompenseze un anumit tip de comportament social (familiile cu copii de exemplu).

In ce priveste contributiile sociale, acestea variaza mult de la tara la tara. Totusi, cu exceptia Cehiei, ele au o anumita regresivitate si chiar sunt plafonate dupa un anume nivel de venit (pentru ca un angajat care contribuie la fondul de sanatate de 10 ori mai mult decat altul nu va primi de 10 ori mai multe sau mai bune ingrijiri medicale). Click pe graficul de mai jos pentru marire. Sursa datelor: OECD, Taxing Wages, editia 2012.

Angajatii cu venituri mari trebuie stimulati prin deductibilitati sa contribuie in sistemele private de sanatate si de pensii, desigur in mod facultativ nu obligatoriu, si nu dupa ce au contribuit cu acelasi procent ca si angajatii cu salarii mici la fondul de sanatate. Este interesant de remarcat ca angajatii pe cont propriu (de multe ori comparabili cu PFA-urile noastre) au un nivel ridicat de contributii sociale, comparabil de multe ori cu cel al angajatilor si angajatorilor la un loc.

Un aspect deseori omis in discutia despre impozitarea muncii este acela privind impozitarea averii. Averea este in mod normal rezultatul muncii (cu exceptiile legale precum mosteniri, donatii, castiguri de capital) si ar trebui sa existe o corelatie intre impozitarea acestora.

Tarile care implementeaza cota unica par inclinate si catre o impozitare scazuta a averilor: Cehia colecteaza doar 0,4% din PIB din impozite pe proprietate, iar Romania colecteaza 0,7% (constant, an de an).

Prin comparatie, Polonia colecteaza 1,2% din PIB, Franta - 3,5% si Marea Britanie - 4,6%. Impozitarea mai drastica a averii este o solutie, mai spun economistii, de a impozita munca la negru sau economia subterana post-factum.

In cele din urma, care va fi solutia adoptata de Romania, o vom afla dupa incheierea discutiilor cu delegatia FMI. Drept este ca aceasta trebuie sa tina cont de o reforma mult mai ampla de care are nevoie sectorul public.