Dupa mai multi ani de crestere economica, guvernul israelian condus de Benjamin Netanyahu, ce se confrunta cu un deficit bugetar de doua ori mai mare decat se estima initial, va anunta luni o serie de masuri de austeritate care va atinge semnificativ clasele defavorizate, informeaza AFP.

Accizele pe tutun si taxele pe bere au fost deja crescute.

Conform mass-media din Israel, guvernul va creste cu un punct procentual cota de TVA la 17%, va creste cu 2% impozitele pe veniturile populatiei care castiga mai mult de 240.000 de dolari (196.258 euro) pe an si va face economisiri de 175 milioane de dolari (142,88 milioane euro) in toate ministerele, cu exceptia Apararii, Educatiei si Afacerilor Sociale.

Aceasta politica de austeritate vizeaza sa contracareze partial un deficit bugetar care va atinge 4% din Produsul Intern Brut la finalul anului 2012.

Per total, fiecare gospodarie israeliana va trebui sa suporte un cost de 435 dolari (355 euro) pe an, conform biroului Primului Ministru. De asemenea, masurile nu vor viza doar anul 2012, ministrul de finante israelian, Youval Steinitz, previzionand o serie de alte cresteri ale impozitelor si pentru 2013.

"Totul are un pret", a explicat Netanyahu, in intentia de a-si justifica politica de austeritate.

"Cei care spun ca putem cheltui fara socoteala pun in pericol statul Israel si vor conduce tara in pragul falimentului, asa cum este cazul tarilor europene", a adaugat acesta.

In opinia sa, guvernul trebuie sa isi creasca cheltuielile pentru a finanta ingrijirea gratuita a copiilor de pana in trei an, constructia unui gard de securitate de 240 kilomentri pe lungimea frontierei cu Egiptul pentru a impiedica infiltrarea imigrantilor clandestini africani, precum si pentru achizitia de "noi arme si sisteme de aparare pentru a face fata noilor pericole."

Primul ministru a lasat sa se inteleaga ca bugetul Apararii va trebui sa fie crescut din cauza "schimbarilor din regiune", in special in Siria.

In paralel cu aceste cresteri de cheltuieli, veniturile fiscale au scazut pe fondul incetinirii cresterii economice. In 2012 este asteptata o expansiune a PIB de 3,1%, dupa ce in 2011 aceasta a fost de 4,7%.

Responsabilii isralieni se tem in egala masura si de perspectiva unei retrogradari a ratingului de tara din partea principalelor agentii internationale (Moody's, Fitch si Standard's & Poor's), acestea din urma privind pana in prezent cu ochi buni situatia fiscal bugetara a tarii.

Statul evreu s-a descurcat relativ bine in fata crizei subprime din 2008 si crizei datoriilor suverane care caracterizeaza zona euro in aceasta perioada.

"Pentru a asigura stabilitatea, trebuie sa luam masuri nepopulare", a afirmat Harel Locker, directorul general al biroului Primului Ministru.

Insa, 'pilula amara' a austeritatii prescrisa de guvern pentru a rezolva situatia tarii a fost indelung criticata din cauza nedreptatii ei atat de opozitie, cat si de sindicate.

Chiar in sanul coalitiei de guvernare mai multe partide ultranationaliste si religioase au denuntat caracterul "antisocial" al planului lui Netanyahu, anul 2013 fiind un an electoral.

Cea mai contestata masura este cea de crestere a cotei de TVA, care va afecta toti israelieni si in special pe cei mai saraci, precizeaza publicatia citata.

Oded Shahar, analist economic de la televiziunea publica vorbeste de un "jaf la lumina zilei". De asemenea, pentru Sever Plocker de la cotidianul Yediot Aharonot, nu criza din Europa este cea care trebuie acuzata pentru exlicarea majorarii TVA, ci orbirea guvernului.

Una din principalele critici privesc intentia lui Netanyahu de a acorda "cadouri" uriase multinationalelor israeliene si straine.

Ratele de impozitate pe care aceste intreprinderi ar trebui sa le suporte pentru a-si transfera in strainatate profiturile, acumulate timp de mai multi ani si evaluate la aproape 25 de miliarde de dolari (20,5 miliarde de euro), ar putea fi reduse de la 25% la 12%.

Trezoreria a justificat aceasta masura explicand ca astfel se stimuleaza multinationale sa isi transfere in strainatate profiturile si sa beneficieze de venituri suplimentare la buget, profituri care altfel ar fi 'dormit' in bancile israeliene, nefiind raportate la fisc.