"Insist", “subliniez”, "avertizez”. Rareori Mugur Isarescu foloseste asemenea cuvinte in discursurile sale, insa luni expresiile respective au abundat. Fara menajamente prea multe, Isarescu a avertizat ca a venit momentul ca politicieniii sa puna capat scandalurilor care deja au afectat si vor mai afecta si lunile urmatoare evolutia leului in fata euro. Este a doua oara cand Isarescu adreseaza acest tip de mesaj, la interval de doar cateva zile. “Daca (politicienii- n.red) nu sunt in stare sa poarte un dialog sa plece acasa si sa nu ne scoata pe noi din casa!”, a spus Isarescu, intr-un discurs extrem de dur la adresa lumii politice. HotNews a numarat 5 avertismente lansate luni de catre Guvernator

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNRFoto: Agerpres

1. Politicienii sa se aseze la masa discutiilor si sa gaseasca solutii. Politica este arta dialogului, nu? Cine nu ştie să dialogheze poate să meargă acasă nu să nu ne scoată pe noi din casă

Pe plan intern, tensiunile politice au generat deja creşterea aversiunii investitorilor străini faţă de plasamentele în lei, acest lucru ducând la o tendinţă de depreciere a monedei naţionale. "Întârzierea atenuării acestor tensiuni constituie un factor major de risc la adresa proiecţiei ratei inflaţiei. În plus, în contextul prelungirii calendarului electoral până aproape de finele anului curent, este relevant riscul înregistrării unor derapaje în implementarea politicii fiscale şi a setului de reforme structurale de la coordonatele asumate prin acordurile încheiate cu instituţiile internaţionale.

Pe plan extern, continua tensionare a situaţiei economico-politice din Grecia şi evoluţiile financiare din ţări precum Spania şi Italia sunt de natură a menţine incertitudinile referitoare la soluţionarea durabilă a crizei datoriilor suverane şi la redresarea creşterii economice din zona euro. Principalele riscuri continuă să fie legate de diminuarea fluxurilor de capital necesare finanţării creşterii economice şi de reducerea cererii pentru exporturile naţionale. Materializarea oricăruia dintre acestea şi, cu atât mai mult, manifestarea lor simultană ar fi de natură a induce presiuni substanţiale asupra cursului de schimb al leului, având drept consecinţă, în special pe termen scurt, abaterea în sus a ratei inflaţiei de la traiectoria prevăzută în scenariul de bază. În acelaşi timp, prin majorarea costurilor şi diminuarea resurselor de finanţare şi/sau prin restrângerea cererii agregate, materializarea acestor riscuri ar întârzia redresarea sustenabilă a activităţii economice", se arata in Raportul privind inflatia lansat luni de Guvernator.

2. Scandalul politic depreciaza leul. Tensiunile interne s-au vazut in mod cert asupra evolutiei leului . La cat de multe s-au intamplat in Romania, leul s-a comportat chiar rezonabil

In intervalul aprilie-iunie, moneda naţională şi-a amplificat deprecierea acumulată faţă de euro (2,1 la sută în termeni nominali şi cu 1,9 la sută în termeni reali); o slăbire şi mai accentuată a consemnat leul în raport cu dolarul SUA (7,0 la sută în termeni nominali şi cu 6,9 la sută în termeni reali), în condiţiile întăririi semnificative a acestuia pe pieţele financiare internaţionale. Şi din perspectiva variaţiei anuale medii a cursului de schimb consemnate în trimestrul II moneda naţională şi-a mărit deprecierea nominală atât faţă de euro cât şi, mai ales, în raport cu dolarul SUA, valoarea sa scăzând şi în termeni reali faţă de ambele monede.

Cursul de schimb leu/euro a continuat să crească lent în luna aprilie (0,2 la sută ca valoare medie), pe fondul resurgenţei sporadice a tensiunilor pe piaţa financiară internaţională, generate de incertitudinile privind implementarea măsurilor de austeritate în unele state din zona euro, în contextul derulării diferitelor etape ale procesului electoral (Franţa şi Grecia) şi de apariţia unor noi indicii ale deteriorării activităţii economice (în Spania şi Portugalia).

Creşterea ratei de schimb s-a accelerat însă sensibil în luna mai, în condiţiile înrăutăţirii drastice a sentimentului pieţei globale, indusă de accentuarea incertitudinii privind evoluţiile economice şi politice din Grecia, implicit de speculaţiile privind posibila ieşire a acestei ţări din zona euro, precum şi de agravarea problemelor sistemului bancar spaniol – generatoare de îndoieli privind capacitatea autorităţilor naţionale de a acoperi costurile substanţiale ale recapitalizării/consolidării acestuia –, cărora li s-a asociat deteriorarea perspectivelor creşterii economice din zona euro/UE şi pe plan mondial.

Presiunile în sensul deprecierii leului exercitate de acest context extern volatil şi tensionat au fost doar temporar şi în mică măsură atenuate de reconfirmarea rating-ului României de către agenţia Standard&Poor’s, cu perspectivă stabilă, de continuarea îmbunătăţirii unor fundamente economice, precum şi de afirmarea de către noul guvern a angajamentului de a continua implementarea programului economic convenit cu UE, FMI şi Banca Mondială. În aceste condiţii, cererea netă de devize a nerezidenţilor pe piaţa valutară interbancară s-a majorat la un nivel record, iar cea a rezidenţilor a sporit la rândul ei considerabil. Ca urmare, leul s-a depreciat în luna mai cu 1,4 la sută faţă de euro – ritm inferior însă celui consemnat de zlot (2,7 la sută) şi de coroana cehă (2,0 la sută) –, iar volatilitatea valorilor zilnice ale ratei de schimb leu/euro a fost superioară celei din lunile precedente. (Raportul privind inflatia)

3.Nu inrautatiti si mai tare situatia monedei nationale!Urmeaza o perioada complicata pentru leu. Pietele sunt nervoase, iar din aprilie au devenit si pesimiste in privinta evolutiei leului

Relativa atenuare ulterioară a aversiunii globale faţă de risc – produsă ca urmare a măsurilor anunţate în iunie de principalele autorităţi monetare şi a deciziilor adoptate la întâlnirea Eurogrup din 28-29 mai – a avut ca efect o slăbire a presiunilor exercitate asupra ratelor de schimb ale monedelor din regiune, implicit o inversare a traiectoriei unora dintre acestea. Cursul de schimb leu/euro a continuat însă să crească lent, în condiţiile persistenţei (scăderea în termeni relativi din luna iunie a cotaţiilor CDS aferente obligaţiunilor româneşti comparativ cu valorile din luna mai (sfârşit de perioadă) a fost inferioară celei consemnate în cazul Poloniei şi Ungariei) temerilor legate de potenţialul impact advers relativ mai consistent exercitat asupra economiei româneşti de ajustarea sistemului bancar european şi de slăbirea economiei din zona euro, de natură să afecteze percepţia investitorilor asupra riscului asociat pieţei financiare locale (inrăutăţirea perspectivei rating-ului de ţară a României de către agenţia Moody’s în data de 29 iunie a afectat evoluţia ratei de schimb leu/euro începând cu luna următoare)- Raportul privind inflatia

4. Atrageti bani europeni! Ne ingrijoreaza reducerea semnificativa a fluxurilor de capital din partea statelor europene mai ales ca nu reusim sa absorbim fonduri europene. O unitate de bani europeni s-ar fi multiplicat in tara circa 2-3 unitati. "Prioritatea" atragerii de bani europeni nu s-a simtit deloc. Noi nu avem capatitatea de economisire interna si avem nevoie de aceste fonduri.

Intensificarea eforturilor de atragere a fondurilor europene, corespunzător angajamentelor asumate în cadrul acordurilor convenite cu UE, FMI şi Banca Mondială, sunt esenţiale pentru contracararea aversiunii faţă de risc a investitorilor internaţionali, şi, implicit, pentru consolidarea ratelor joase ale inflaţiei şi redresarea pe baze sustenabile a economiei româneşti.

"Avem un deficit mare şi el trebuie finanţat. Atunci când nu avem capacitatea de a atrage fonduri externe, intervine un gol de finanţare. Noi credem că punând mai multe lucruri, productivitatea, şituaţia salariilor, nu există motive de depreciere masivă. De la un anumit punct s-a excedat, de la o zonă de echilibru, iar cursul a început să fie influenţat cu precădere de alţi factori – factori externi şi tensiuni interne. E vorba de 2- 3 -4 procente, extrem de rezonabile faţă de cum ne-am comportat", a spus Guvernatorul

5. Atentie la Europa! Urmeaza cresteri ale preturilor principalelor produse agricole-grau si porumb. Mai devreme sau mai tarziu de va reflecta si in Romania fiindca suntem o economie deschisa. Pentru a atenua scumpirile si din Romania (ele nu pot fi ocolite ci, cel mult, atenuate), e nevoie de politici economice inteligente, care nu poate fio conceputa in timpul razboiului actual de guerilla. "Un alt risc îl constituie posibila creştere mai amplă a preţurilor internaţionale ale unor materii prime agricole, ca efect al secetei prelungite ce afectează teritorii extinse din ţări mari producătoare de asemenea bunuri. În actualul context, este de aşteptat ca impactul inflaţionist al acestor preţuri să fie potenţat de deprecierea consemnată de leu în raport cu principalele monede, dat fiind că pieţele specifice sunt, de regulă, cotate în dolari SUA, dar şi de previzibilul impact advers exercitat asupra unor segmente ale producţiei agricole interne de condiţii meteorologice nefavorabile similare. Dinamica viitoare a preţurilor materiilor prime reprezintă un important factor de risc generat de manifestarea unor tendinţe incipiente pe pieţele externe şi pe cea internă. Astfel, în cazul persistenţei condiţiilor climaterice nefavorabile din perioadele recente, riscuri semnificative sunt asociate continuării majorării cotaţiilor externe ale materiilor prime agricole de import, precum şi a preţurilor interne ale alimentelor, în condiţiile obţinerii unei recolte agricole mai slabe pe anumite segmente decât cea preconizată în scenariul de bază."(Raportul privind inflatia)