Guvernul vrea sa interzica prin lege jocurile de bingo televizate, invocand ca acest joc alimenteaza sperantele jucatorilor in "fructele iluzorii ale hazardului moral". Un alt argument este faptul ca jucatorii de bingo fac parte din categoria persoanelor cu venituri scăzute şi a şomerilor. "Aceasta reprezintă o categorie extrem de vulnerabilă de populaţie, care pierde bani pe care în realitate nu îşi permite să îi piardă care devine dependentă de hazardul moral care se multiplică în mod contraproductiv din punct de vedere social", se mai arata in Nota de fundamentare a proiectului de lege. In plus, jocul de bingo adânceste capcana sărăciei, crescand necesarul de cheltuieli de sănătate, şi reducand eficienţa la locul de muncă. Dupa aceste principii, ar trebui insa interzis si lozul in plic sau orice joc de noroc.

• Jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune (bingo televizat), au fost permise în perioada 1992 – 2002. Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 348/2002 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 251/1999 privind condiţiile de autorizare, organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, acestea au fost interzise până la 23.06.2009, data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, când s-a reintrodus organizarea şi desfăşurarea acestui tip de joc de noroc.

Ce mai spune Nota de fundamentare

• Se remarcă faptul că în perioada 2002 – 2008, o perioadă de creştere economică rapidă, jocul bingo televizat nu a fost prevăzut în prevederile legale, neputându-se astfel organiza, fără a genera însă consecinţe sau reacţii negative din partea cetăţenilor. Populaţia beneficia de fructele creşterii economice reale şi nu resimţea nevoia de a apela la şansa unui câştig imaginar. Din 2009 însă jocul bingo televizat a fost reintrodus prin lege, ceea ce, pe fondul crizei economice, a alimentat speranţa jucătorilor, nemulţumiţi de situaţia lor economică, în fructele iluzorii ale hazardului moral.

• Operatorii economici deţinători ai acestor licenţe au intrat în insolvenţă ca urmare a acumulării de datorii, atat către bugetul de stat, cat si catre alţi operatori economici sau participanţi la joc.
• În România nu există studii consistente cu privire la structura demografică şi socio-economică a participanţilor la jocuri de tip bingo. În alte ţări s-au făcut studii în acest sens; ele sunt relevante şi în contextul României, întrucât tipul de joc şi comportamentul uman sunt similare.
  

• Conform unor studii realizate de institute cu reputaţie internaţională din Marea Britanie şi Canada, practicarea jocului este corelată negativ cu veniturile jucătorilor, în sensul în care cei mai mulţi participanţi provin din categoria persoanelor cu venituri scăzute şi a şomerilor. Aceasta reprezintă o categorie extrem de vulnerabilă de populaţie, care pierde bani pe care în realitate nu îşi permite să îi piardă dar care, din cauza veniturilor reduse şi a educaţiei scăzute, devine dependentă de hazardul moral care se multiplică în mod contraproductiv din punct de vedere social.
  
• Plecând de la principiul economic al utilităţii marginale, sumele pierdute de jucătorii cu venituri reduse au un impact mai mare asupra capacităţii lor de a-şi acoperi nevoile de bază decât în cazul jucătorilor mai înstăriţi. Mai mult, în cazul în care acele cheltuieli respectiv nu afectează capacitatea de acoperire a nevoilor de bază, ele afectează însă rata de economisire.
  
• România, după cum se cunoaşte, are astăzi cea mai scăzută rată de economisire din UE şi nu ar trebui să promoveze activităţi economice care conduc, în mod dovedit, la reducerea economisirii. Aceste activităţi de tipul jocurilor bingo nu creează valoarea adăugată, ci doar transferuri, cel mai adesea slab fiscalizate (din cauza dificultăţii de control), de la populaţia săracă către administratorii jocurilor respective.
  

• În general, persoanele cu venituri reduse cheltuiesc o pondere mai mare a veniturilor lor pentru jocuri de tip bingo decât persoanele cu venituri ridicate, ceea ce adânceşte inegalitatea distribuţiei veniturilor în rândul populaţiei şi distruge coeziunea socială. Conform datelor statistice (aşa cum arată şi studiile menţionate anterior), populaţia săracă este supusă unui risc crescut de expunere la probleme legate de jocuri de noroc în general, dar mai ales jocul de bingo televizat în special. Aceasta conduce şi la înrăutăţirea stării generale de sănătate a  populaţiei, în special în regiunile care cunosc o discrepanţă accentuată între cei cu venituri reduse şi cei cu venituri ridicate, conform unor studii publicate în Marea Britanie.
  

• Statul are pierderi bugetare din jocurile de noroc de tip bingo întrucât ele adâncesc capcana sărăciei,  permanentizând astfel transferuri sub formă de ajutoare sociale, cresc necesarul de cheltuieli de sănătate, şi reduc eficienţa la locul de muncă.

• Transmiterea jocului de bingo pe posturile de televiziune implică un număr de factori agravanţi din perspectiva impactului socio-economic.

• În primul rând, în criza economică, frustrările oamenilor cresc receptivitatea pentru jocurile de noroc, în special pentru cele uşor accesibile, promovate prin reclame sau prin difuzare pe TV. Persoanele care trăiesc la limita sau sub nivelul subzistenţei se refugiază la imaginar. Prin sistemul bingo TV faptul că numeroşi participanţi , în termeni nominali (deşi puţini în termeni relativi faţă de numărul total de participanţi la joc), pot avea câştiguri săptămânale sau lunare de mică valoare, îi poate determina să investească în continuare în acest joc, în speranţa unui câştig major.
  
• Caracterul televizat al jocului bingo aduce un element agravant de continuitate a prezenţei jucătorilor şi implicit a tuturor consecinţelor negative de ordin social, psihologic şi economic.
  

• Singurul element potenţial pozitiv al jocului de tip bingo, şi anume elementul de socializare, existent în jocurile de tip bingo desfăşurate în spaţii amenajate care necesită prezenţa fizică a participanţilor, dispare atunci când jocul se desfăşoară doar virtual, prin intermediul TV.

Având în vedere cele de mai sus, se impune din punct de vedere economico-social interzicerea jocurilor de tip bingo televizat, propunere pe care o promovează prezentul proiect de act normativ.

Descarca din atasament nota de fundamentare si proiectul legislativ