Zona Euro intra intr-o saptamana grea, presarata cu potentiale surprize, dar intr-o stare de spirit mai optimista dupa ce investitorii au salutat proiectul propus de Guvernatorul Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, menit sa previna o posibila disolutie a uniunii monetare, scrie Reuters.
Potrivit agentiei britanice, judecatorii germani, alegatorii olandezi, inspectorii FMI si autoritatile de la Bruxelles sunt principalii jucatori care ar putea, saptamana viitoare, sa lanseze potentiale "mine explozive" care sa ingreuneze rezolvarea crizei datoriilor suverane.
Miercuri este o zi cheie cu trei evenimente importante. Curtea Constitutionala din Germania va da un verdict asupra legalitatii fondului permanent de salvare, Comisia Europeana va prezenta planuri detaliate pentru o uniune bancara in Zona Euro iar Olanda organizeaza alegeri generale.
Ministrii de Finante europeni se intalnesc vineri in Cipru pentru a discuta despre supervizarea bancara si un posibil ajutor suplimentar pentru Spania, a patra economie ca marime din Zona Euro, si Grecia, tara problema care a declansat ceiza datoriilor suverane.
Deciziile cu privire la Spania si Grecia sunt asteptate in luna octombrie, insa discutiile ar putea indica daca administratia de la Madrid va cere ajutor european, cu riscul de a fi supusa conditiilor dure si supravegherii. Totodata, dezbaterile ar putea indica daca UE si FMI inclina spre acordarea unei noi transe de ajutor Greciei.
Germania: Un verdict care poate ameninta ajutorarea statelor indatorate
Decizia Curtii Constitutionale germane a fost asteptata timp de doua luni. Potrivit juristilor consultati de Reuters, este probabil ca judecatorii sa dea un verdict favorabil Mecanismului European de Stabilitate si un pact european de disciplina fiscala, insa este de asteptat ca acestia sa adauge conditii dure pentru ajutorarea viitoare.
Angela Merkel
Foto: Agerpres
O astfel de decizie ar putea afecta considerabil disponibilitatea cancelarului Angela Merkel de a sustine viitoare bailout-uri, mai ales in conditiile in care decizia Bancii Centrale Europene de a cumpara obligatiuni ale statelor vulnerabile a fost primita negativ de opinia publica germana.
Un verdict impotriva Mecanismului European de Stabilitate ar avea un efect devastator asupra pietelor de obligatiuni si a cursului valutar, creand noi turbulente in uniunea monetara si ridicand semne de intrebare cu privire la posibilitatea de salvarea a statelor puternic indatorate.
Pe de alta parte, o decizie favorabila insa cu limitari ar putea speria investitorii si ar complica managementul crizei.
Judecatorii ar putea atasa deciziei un amendament prin care ofera Parlamentului drept de veto asupra viitoarelor ajutoare sau posibilitatea de a limita raspunderea germana pentru datoriile altor tari din uniunea monetara.
Alegerile din Olanda, o sansa pentru ascensiunea populistilor?
Geert Wilders, presedintele Partidului Libertatii (PVV), de extrema dreapta, din Olanda
Foto: Reuters
In ceea ce priveste alegerile legislative din Olanda, timp de cateva luni s-a crezut ca acestea ar rezulta fie intr-un blocaj, fie intr-un guvern de eurosceptici, fie de extrema stanga sau de extrema dreapta, care nu ar sprijini viitoare planuri de salvare ale membrilor din Zona Euro in stare critica.
Cele mai recente sondaje de opinie arata insa ca liberalii de centru-dreapta al premierului Mark Rutte si partidul Laburist de centru-stanga sunt la egalitate in timp ce suportul acordat partidelor de stanga si celor populiste cu politici anti-imigratie se afla in scadere. In aceste circumstante, in urma alegerilor ar putea rezulta o coalitie pro-europeana.
O astfel de alianta ar putea avea insa nevoie de cateva luni de negocieri inainte ca Olanda, membru fondator al Uniunii Europene, sa aiba un guvern in deplinatatea puterilor astfel incat planurile pentru o integrare mai stransa in Zona Euro ar trebui amanate.
Problema spinoasa a supravegherii bancare
Pe terenul bancar, a inceput deja o disputa intre propunerile pentru un sistem unic de supraveghere bancara realizat de BCE si un nou nou sistem bancar pe care presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, urmeaza sa il prezinte in fata Parlamentului European.
Germania, dornica sa isi pastreze bancile cu capital de stat si cele de economii departe de controlul extern, insista ca BCE ar trebui sa supravegheze doar primele 25 de banci sistemice transfrontaliere si sa lase restul bancilor sub reglementare nationala.
Jose Manuel Barroso
Foto: Comisia Europeana
Ministrul german de finante Wolfgang Schaeuble a declarat ca BCE nu poate supraveghea toate cele 6000 de banci din Zona Euro. Potrivit think-thank-ului Bruegel, problema reala rezida insa in cele aproximativ 200 de banci care detin aproximativ 95% din activele bancare.
Comisia Europeana si BCE doresc ca supravegherea sa se aplice asupra tuturor creditorilor, chiar daca prin delegarea responsabilitatii catre palierul national iar planul pare sa fie vazut cu ochi buni de bancheri.
"Daca punem toate bancile in cadrul aceluiasi mecanism de supraveghere, asta ar asigura un echilibru al competitiei", a declarat directorul executiv al UniCredit Italia, Federico Ghizzoni, pentru Reuters adaugand ca "nu doar bancile mari prezinta riscuri sistemice."
Parlamentarii germani se opun insa cu inversunare planurilor pe termen lung pentru un fond comun si un sistem de garantare a depozitelor bancare, pe care Barroso le-ar putea prezenta in discursul de miercuri.
