Bancherul central isi invarte foile de hartie, aranjandu-si-le intr-o ordine pe care doar el o cunoaste. "Nici noua nu ne e clar in acest moment", spune el. Noi tinem legatora cu BCE, desi propunerile au venit din partea Comisiei. Asteptam sa vedem cum anume se vor aplica aceste propuneri, spune oficialul BNR, stergandu-si ochelarii ca dupa o munca ce-i lasase lentilele in ceata. Totusi, daca e sa fim pragmatici, BCE nu poate supraveghea 6000 de bani, cate opereaza in prezent- e un volum prea mare de informatie, mai apreciaza el. Comisia Europeana a propus recent un proiect legislativ pentru aplicarea unui sistem unic de supraveghere bancara in zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Bancii Centrale Europene (BCE). Ce inseamna asta pentru Romania?

HotNews.ro a adresat intrebari atat oficialilor BCE cat si celor ai Comisiei pentru a incerca sa lamureasca aceasta chestiune.

Bancherii comerciali nu sunt nici ei mai putin dumeriti de cum anume se va aplica acest proiect. "Am inteles ca deja unele state s-au opus, in vreme ce altele au solicitat un ragaz de timp ca sa isi exprime parerea. Totul provine de la o lipsa de incredere in ceea ce se petrece in zona financiara", spune si seful unei importante banci comerciale. Tuturor le e teama ca toti acesti bani care se pompeaza in banci, ar putea ajunge in anumite gauri negre de unde nu ar mai putea fi recuperati, spun ei, fara sa nominalizeze in mod expres Grecia. Si atunci se cauta un mecanism mai transparent de control al banilor, mai adauga presedintele bancii. Dar - mai precizeaza el- la nivel european- exista mai multe standarde greu de unit intr-un criteriu unic si obiectiv. Ai standardele Basel III, ai cele ale Autoritatii Europene- EBA, mai ai si altele pe care trebuie sa le armonizezi....asteptam sa vedem ce urmeaza. Din cate stim, cei de la Supraveghere din BNR (Nicolae Conteza- n.red) sunt in permanent contact cu BCE si ne comunica atunci cand apar noutati", mai spune CEO-ul de banca locala.

  • BCE se "spala"oarecum pe maine, raspunzand la solicitarea HotNews ca e vorba de o propunere venita din partea lor, ci de una a Comisiei Europene. "Propunerile  au venit din partea CE. Ele au fost discutate cu ministrii de Finante si cu Parlamentul European. E prea devreme sa va spunem acum  daca BCR va fi supravegheata de BCE sau de BNR. Intrebati-i mai bine pe cei de la Comisia Europeana", se arata in raspunsul Bancii Europene, remis HotNews.ro.

Cei de la Comisie au cerut si ei un ragaz ca sa raspunda intrebarilor HotNews.ro. Oficial, BNR nu comenteaza. Neoficial, nu stiu ce se doreste de fapt. Bancherii spun ca se pune ca de obicei, caruta inaintea carului. "Ei vin si anunta zestrea fara sa stie daca nunta va avea sau nu loc. Este o decizie politica, in mod evident", spune un alt bancher comercial.

Decizia aceasta ar putea avea insa costuri. Ori, se stie, bancile si le vor acoperi pe seama clientilor. "Daca vom avea costuri de conformare, acestea se vor vedea la un moment dat in costul produselor noastre", spune economistul sef al unei banci din top 10.

Statele membre din afara zonei euro care doresc sa adere la sistemul unic de supraveghere pot apela la un mecanism de "stransa cooperare".

Procedura- destul de complicata- presupune ca autoritatile competente din tara respectiva sa respecte si sa implementeze directivele BCE. Statul respectiv va putea apoi sa participe la dezbaterile din Consiliul de supraveghere al BCE si va avea acces la sistemul unic de supraveghere.

"Potrivit Tratatului, BCE nu isi poate exercita prerogativele in afara zonei euro. In consecinta, statele membre din afara zonei euro nu pot face parte in totalitate din mecanismul unic de supraveghere. Cu toate cestea, statele din afara zonei euro pot notifica BCE ca au intentia sa se alature mecanismului prin angajarea intr-o stransa cooperare intre autoritatile nationale competente si BCE. In acest scop, statele vor fi nevoite sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca autoritatile nationale competente vor respecta si implementa directivele respective ale BCE. Dupa indeplinirea tuturor conditiilor de intrare in stransa cooperare, BCE va lua decizia stabilirii stransei cooperari, iar statul respectiv din afara zonei euro va putea lua parte la deliberarile din consiliul de supraveghere, obtinand astfel accesul la toate informatiile disponibile in interiorul mecanismului unic de supraveghere", potrivit unui comunicat al Comisiei Europene difuzat de Reuters.

Daca un stat va inceta sa indeplineasca cerintele din mecanismul de stransa cooperare, BCE poate decide sa intrerupa colaborarea.

Pentru statele care nu fac parte din zona euro si nu adera voluntar la sistemul unic de supraveghere, relatiile si procedurile existente de coordonare vor fi mentinute in forma actuala in privinta bancilor care activeaza atat in zona euro, cat si in afara ei.

"Pentru bancile transfrontaliere care functioneaza atat in interiorul, cat si in afara statelor membre participante la mecanismul de supraveghere unic, procedurile existente de coordonare intre autoritatile de supraveghere din tara de origine si din tara gazda vor fi mentinute in forma actuala. In conditiile in care BCE preia atributii de supraveghere, ea va indeplini functia de autoritate de origine si de autoritate-gazda pentru toate statele membre participante", se spune in comunicat.

BCE va deveni autoritatea de supraveghere responsabila pentru bancile din zona euro care au subsidiare in statele non-euro.

Astfel, statele din afara zonei euro "isi vor pastra toate puterile si prerogativele existente", se arata in comunicat.

"Totusi, in masura in care BCE a preluat sarcini de supraveghere, institutia isi va asuma rolurile de supraveghetor din tara de origine pentru bancile din zona euro si de supraveghetor din tara gazda pentru alte banci active in zona euro", noteaza CE.

Deciziile care necesita coordonare intre BCE si autoritatile nationale de supraveghere din statele non-euro vor reveni unor colegii de supraveghetori, la care vor participa reprezentanti ai tuturor autoritatilor de supraveghere din statele unde un grup financiar detine subsidiare.

Rolul Autoritatii Bancare Europene (ABE), cu sediul la Londra, va fi asemanator cu cel actual, institutia urmand sa dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil industriei serviciilor financiare la nivelul tuturor celor 27 de state membre si sa ia masuri pentru a garanta ca practicile in materie de supraveghere bancara sunt coerente in UE, se spune in comunicatul Comisiei Europene.

In cadrul BCE, activitatile de supraveghere vor fi delimitate de cele de stabilire a politicii monetare, iar banca isi pastreaza mandatul referitor la negocierea pachetelor de finantare externa pentru statele din zona euro aflate in dificultate.

Potrivit proiectului, in raspunderea BCE vor intra sarcini ca autorizarea institutiilor de credit (licente bancare), asigurarea respectarii cerintelor referitoare la capital, gradul de indatorare si lichiditate si supravegherea conglomeratelor financiare. BCE va putea lua masuri de interventie rapida in cazul in care bancile incalca sau risca sa incalce cerintele obligatorii de capital, solicitand bancilor sa ia masuri de corectie.

BCE va colabora cu Autoritatea Bancara Europeana in cadrul sistemului european de supraveghere financiara.

Potrivit recomandarilor CE, sistemul unic de supraveghere ar trebui sa fie aprobat de Consiliul European si Parlamentul European pana la sfarsitul anului.

In viziunea Executivului UE, prima etapa a implementarii sistemului ar avea loc la 1 ianuarie 2013, cand BCE isi va putea asuma raspunderea pentru supravegherea oricarei institutii de credit din zona euro, fiind vizate in principal bancile care au solicitat fonduri publice. De la jumatatea anului viitor, toate bancile de importanta sistemica majora din zona euro vor face obiectul supravegherii de catre BCE, iar de la 1 ianuarie 2014, toate cele 6.000 de banci din zona euro vor intra sub incidenta institutiei de la Frankfurt. Bugetul BCE nu face parte din bugetul UE, iar finantarea suplimentara necesara pentru departamentul de supraveghere bancara va fi asigurata prin perceperea de comisioane de la institutiile de credit care fac obiectul supravegherii, iar marimea sumelor va fi stabilita in functie de marimea fiecarei banci, dar si de riscul pe care il prezinta.

Majoritatea activitatilor de implmentare a deciziilor BCE va reveni autoritatilor nationale relevante.

In Romania, aproximativ 80% din activele bancare sunt detinute de banci straine.