Este interesant, sau mai bine spus trist, ca fiecare propunere de modificare a codului fiscal in Romania este tratata din punct de vedere contabil si nu din punct de vedere macroecnomic. Dl. Voinea vrea sa propuna o modificare a codului fiscal si o lege: o “reforma” a taxei pe proprietate care este de fapt o crestere si o lege a denuntatorului prin care sa foloseasca cetatenii privati ca agenti fiscali. Motivatia principala pentru ambele este nivelul scazut al veniturilor la bugetul de stat. Restul motivatiilor au o nunanta politica prea pronuntat si nu o sa le comentez- nu sunt politician, scrie Florin Citu pe blogul lui.

Ce intelegem de fapt din mesajul domnului Voinea? Statul Roman crede ca are o problema cu nivelul veniturilor la buget. Pentru a exemplifica acest lucru Dl. Voinea ne spune ca Romania are cel mai scazut nivel al veniturilor din UE. In loc sa fie fericit dl Voinea se ingrijoreaza. De ce? Pentru ca altfel nu poate sustine un stat ineficient si care devine din ce in ce mai costisitor. Dar daca veniturile sunt mici si daca aceasta este problema de ce nu vine o propunere de reducere a cheltuielilor? Eu propun sa incepem cu arieratele si pe urma sa ne uitam la numarul angajatilor publici relative la total angajati (30% aproape dublu fata de 2005). Sunt sigur ca dupa o reducere a cheltuielilor care nu sunt necesare functionarii unui stat normal si eficient veniturile actuale sunt mai mult decat suficiente.

Si acum sa ne intoarcem la ceea ce eu numesc viziunea contabila a propunerilor de modificari fiscale din Romania. Din propunere intelegem ca o crestere a impozitarii ar trebui sa creasca veniturile la buget. Aceasta este viziunea contabila. Cresc taxele cu 20% iar veniturile ar trebui sa creasca proportional. Nu exista elasticitati, nu exista termen lung sau termen scurt, nu exista asteptari. Totul este doar o relatie liniara directa si pozitiva intre impozite mai mari si venituri mai mari.

  • Din pacate nu asa functioneaza economia.

In economie avem agenti care incearca sa-si maximizeze propria bunastare. Asta inseamna ca intodeauna vor incerca sa-si reduca costurile si sa-si mareasca veniturile . In plus in economie functioneaza asteptarile. De fapt totul in economie se reduce la ce cred cetatenii si agentii economici ca o sa fie impactul unei decizii politice asupra economiei – la asteptari. In cazul taxelor nu exista dubiu ca ele influenteaza negativ cresterea economica. Chiar domnul Voinea prin telefon la Realitatea TV a vorbit despre cresterea TVA ca despre un lucru negativ. Este simplu, cresc taxele iar domeniul care este afectat va scadea sau se va muta in economia nefiscalizata.

Ce ar spune un macroeconomist daca el ar fi existat pe langa guvern si cineva l-ar fi intrebat despre efectul pentru economie al unei taxe mai mari pentru cei mai bogati cetateni (pentru ca asta incearca statul roman sa faca prin “reforma” taxei pe proprietate)? Raspunsul cel mai simplu este: ori bunastarea va avea de suferit pentru ca o sa avem din ce in ce mai putini cetateni interesati sa se imbogateasca in Romania sau “bogatia” in toate formele ei va parasi spatiul fiscal legal din Romania – iesiri de capital.

Sa le luam pe rand. Daca vor creste impozitele pe piscine de exemplu, atunci statul roman va colecta impozite pe piscinele existente. Dar efectul pe termen lung este ca inn viitor cetatenii se vor gandi de doua ori daca sa construiasca o piscina sau nu datorita costului mai mare (merita pentru 2 luni de vara sa platim impozite ca pentru inca o casa?). Astfel, firmele care comercializeaza materiale de constructii pentru piscine vor avea de suferit. Tot de suferit vor avea si muncitorii specializati in constructia de piscine. In functie de marimea taxei si de sensibilitatea acestui sector la taxe putem sa vedem un efect mic sau unul in care acest sector dispare din economie. Dar cu siguranta vom vedea un efect negativ de pe urma unor taxe mai mari in ceea ce priveste marimea acestui sector.

  • Al doilea caz, de instrainare a “bogatiei” sau iesiri de capital, este mult mai plauzibil si mult mai usor de realizat

Stiu ca dl. Voinea vorbeste acum de taxa pe proprietate si ca nu poate nimeni sa plece cu casa in spate. Dar acest lucru va crea un precedent si creste probabilitatea ca in curand sa vedem o taxa mai mare pe toata “averea “.

Vorbim, asadar, de o taxa mai mare pe proprietate care tintesete persoanele “bogate” iar cine sunt acestea ne va spune statul roman. Pentru a maximiza efectul taxei este foarte probabil ca statul sa lase foarte jos pragul de intrare in grupul select al celor “bogati”. Aceste persone au la dispozitie resursele necesare in situatia in care plata taxelor din Romania devine un cost mult prea mare sa poata sa transfere “bogatia” proprie in spatii fiscale mai prietenoase. Dupa ce s-au “ars” cu taxa pe proprietate este normal sa se gandeasca ca statul nu se va opri aici. Acest lucru se observa cel mai usor in realitate. Cel mai recent exemplu este cel al lui Bernard Arnault presedinte LVMH si cel mai bogat om din Franta care dupa ce Hollande a anuntat taxe mai mari pentru “bogati” a cerut cetatenie belgiana.

Un alt exemplu celebru este cel al lui Mitt Romney care cu ajutorul contabililor a reusit, legal, sa plateasca taxe mai mici in SUA decat ar fi trebuit. Sunt deja celebre cazurile jucatorilor de tenis Germani si Francezi care si-au mutat resedinta la Monaco dupa ce au inceput sa castige bani. Un alt exemplu care arata cati oameni vor incerca sa nu plateasca taxe este cel al cetatenilor americani care au folosit banca UBS pentru a nu plati taxe in SUA. Dar poate cele mai importante sunt doua exemple din UE. Primul este Grecia. Taxele mai mari impuse de la inceputul crizei nu au dus decat la iesiri masive de capital, peste 70 de miliarde de euro. Iar cel de-al doilea este foarte usor de studiat de dl Voinea in doua saptamani in timpul vizitei domniei sale din Suedia. Am mai scris aici despre acest subiect dar vreau sa reamintesc ca Suedia a taiat taxele pentru bogati in special pentru ca acestia sa-si aduca capitalul in tara. O idee mult mai buna zic eu intr-un moment in care economia noastra sufera din cauza lipsei de capital.

Citeste textul integral pe blogul lui Florin Citu