Fondul Monetar International (FMI) considera ca acordarea unui ajutor suplimentar Greciei este acum responsabilitatea exclusiva a Uniunii Europene (UE) si sustine in acest caz o restructurare a datoriei grecesti detinute de Banca Centrala Europeana (BCE), a declarat reprezentantul Greciei la Fond, Thanos Catsambas, intr-un interviu publicat vineri de cotidianul grec Kathimerini si citat de AFP.
Potrivit lui Catsambas, ajutorul suplimentar cerut de Atena din partea creditorilor sai ar putea prinde forma daca statului elen i se acorda o prelungire a programului de ajustare.
Acest lucru ar trebui sa fie finantat prin "fonduri aditionale" sau printr-o "restructurare a datoriei detinute de sectorul institutional" sau de BCE, a explicat acest responsabil, unul dintre vice-directorii executivi ai Fondului.
Insa este exclusa o contributie a FMI: "Orice fonduri aditionale vor veni exclusiv din partea Europei. FMI si-a epuizat toate posibilitatile" de creditare, a subliniat el.
"Prin urmare, chiar daca FMI considera ca o participare a sectorului public este cea mai recomandata, solutia finala revine partenerilor europeni ai Greciei si va fi determinata de restrictiile politice si institutionale cu care se confrunta guvernele si BCE", a adaugat el.
Ideea unei restructurari a datoriei grecesti detinute de creditori internationali (cunoscuti sub acronimul OSI), pe modelul actiunii din aceasta iarna, cand creditorii privati ai Greciei au acceptat o restructurare a datoriei detinute, este una dintre optiunile luate in considerare pentru a finanta perioada suplimentara solicitata de Grecia pentru a-si definitiva ajustarea bugetara, in 2016 in loc de 2014.
UE trebuie sa se pronunte asupra acestei cerinte in cadrul summit-ului din 18-19 octombrie. Subiectul trebuie de asemenea sa fie abordat si in cadrul intalnirii de vineri dintre primul ministru grec, Antonis Samaras, si omologul sau italian, Mario Monti.
Denumita PSI (private sector involvement), restructurarea datoriei grecesti detinute de sectorul privat, in urma careia bancile si fondurile private au permis stergerea unor creante de 107 miliarde de euro, a vizat reducerea datoriei publice a tarii la 120% din PIB, pana in 2020.
