Piata interbancara functioneaza ca orice piata doar ca vinde si cumpara bani. Astfel daca banii sunt multi pretul

scade iar daca sunt putini pretul creste. Corect este de fapt, bani multi sau putini in functie de nevoile de finantare. Bineninteles ca in orice piata pe termen scurt exista distorsiuni si rigiditati– fiecare banca are o anumita limita de tranzactionare, nu toate bancile pot tranzactiona cu toate celelalte banci din sistem etc. Dar pe termen mai lung aceste distorsiuni nu conteaza si ar trebui sa obesrvm ce ne spune teoria—pretul banilor (dobanda) este influentat de oferta banilor. Piata interbancara a suferit o schimbare de structura majora in 2009, iar efectele lor le observam si astazi. Mai mult, observam ca si astazi asistam la acelasi tip de schimbare structurala pe piata interbancara, scrie Florin Citu pe blogul lui.

​

• In 2009 stocul de bani de pe piata interbancara a scazut de la o medie lunara de 11 miliarde RON la o medie lunara de aproximativ 5 miliarde RON. In 2012 media lunara a scazut la 3 miliarde RON.

• Desi au fost mai putini bani pe piata interbancara dobanzile au continuat sa scada pana in Aprilie-Mai 2012. O explicatie este data de diferenta intre sumele tranzactionate si stocul de bani din piata interbancare. Dar in 2012 observam o schimbare. Scaderea stocului de bani duce la cresterea dobanzilor.
  

• Convergenta sau divergenta observata in comportamentul dobanzilor pe piata interbancara este strans legata de aprecierea sau deprecierea RON fata de EUR. Pe baza unui model care tine cont de aceste corelatii estimam in perioada urmatoare o crestere a cursului EURRON pana la 4.8 dupa care estimam o revenire la 4.6 la sfarsitul anului 2012.

• In 2009 stocul de bani pe care bancile comericale il aveau la dispozitie pe piata interbancara s-a injumatatit. Media lunara a sumelor disponibile era de 11 miliarde RON pana in 2009. Din 2009 aceasta suma a scazut la 4.5 miliarde RON. In conditiile in care numarul de banci nu s-a schimbat. Teoretic aceasta schimbare ar fi trebuit sa duca la cresteri majore de dobanzi pe piata interbancara— mai putini bani sunt mai scumpi. Dar dupa cum o sa aratam in acest raport dobanzile au scazut. Si au continuat sa scada si in 2010 si 2011.
  

• "Disparitia" din piata interbancara a 5.5 miliarde RON nu a dus la cresterea dobanzilor din piata interbancara deoarece sumele tranzactionate zilnic erau oricum mult mai mici.
  
• Sumele mici tranzactionate zilinic arata ca exista un numar mic de banci care interactioneaza pe aceasta piata (ofera si/sau atraga lichiditati). Mai mult, 80% din tranzactii pe piata interbancara au loc la scandente de pana al 3 luni. In ca un motiv pentru sumele mici tranzactionate pe piata interbancara. Atunci ce rol au jucat banii din piata interbancara pana in 2009? Rolul acestora era de a deprecia cursul EURRON iar interventiile din 2008 au scos aceste lichiditati din piata. Efectul asupra cursului a fost pe termen scurt datorita diferentei inca mari intre sumele din stoc si cele tranzactionate.

In 2012 observam aceeasi schimbare structurala—sumele din stoc scad iar de la o medie de 5 miliarde la 3 miliarde lunar. In acelasi timp sumele tranzactionate raman in medie in jur de 1.8 miliarde RON lunar. In continuare avem stocul mai mare decat sumele tranzactionate.

Ce observam? Ca in 2008-2009 trecerea de la un regim la altul in ceea ce priveste sumele din stocul de bani duce pe termen scurt la cresterea dobanzilor cat si la aprecierea cursului EURRON.

Totusi in 2012 observam iarasi o schimbare de comportament pe piata interbancara. In prima parte a anului dobanzile au scazut pentru toate scadentele. Dupa cum se vede in gaficul urmator au scazut atat dobanzile pentru sumele din tranzactii cat si cele pentru sumele din stoc. Observam aceasta evolutie desi media lunara a atat a tranzactiilor cat si a sumelor din stoc nu s-a schimbat pana in Mai 2012. O explicatie o gasim in injectiile de lichiditate facute de BNR in prima parte a lui 2012.

• Cu un stoc de bani peste cel necesar in tranzactii, injectiile de lichiditate au dus la perceptia ca stocul de bani creste. Acest lucru nu era adevarat pentru ca lichiditatea introdudsa de BNR avea scadenta de 7 zile. Faptul ca BNR a introdus aceste lichiditati constant si cu sume din ce in ce mai mari a indus perceptia ca stocul de bani ca crescut.
  
• Dar in mai 2012, cand BNR a redus sumele injectate in sistemul interbancar, obsevam ca stocul de bani a scazut de la 5 miliarde lunar la 3 miliarde. In acelasi timp observam ca de data aceasta dobanzile au inceput sa creasca (ROBID, ROBOR, tranzactii si stoc). O mare dieferenta fata de 2009, 2010 cand dobanzile au continuat sa scada. Aceasta diferenta este data de faptul ca astazi stocul de bani de pe piata interbancara este foarte aproape de sumele folosite in tranzactiile din piata interbancara.

Din punctul nostru de vedere in urmatoarele 6 luni nu vom mai avea parte de dobanzi in scadere. Din contra

estimam ca stocul de bani va scadea in continuare pe piata interbancara ceea ce va duce la cresterea dobanzilor in medie la toate scadentele. Graficul de mai sus care foloseste medii mobile arata clar aceasta tendinta. Exista un alt element important care reise din evolutia dobanzilor la scadente diferite. O corelatie foarte mare intre anumite moment si aprecierea sau deprecierea cursului EURRON. In toate graficele am folosit medii mobile care surprind interventiile BNR pe piata valutara.

• Observam ca in momentele cand BNR intervine pentru aprecierea cursului EURRON dobanzile pentru toate scadentele converg catre dobanda scadentei cele mai mari (12 luni). Acelasi comportament il observam cand ne uitam la mediile mobile pentru dobanzile aferente tranzactiilor si al celor aferente stocului de bani.

Tot aici observam ca perioadele de depreciere sunt corelate cu dobanzi diferite pentru scadente diferite.

Citeste textul integral si comenteaza pe blogul lui Florin Citu