Sa incepem cu cifre. Avem 57,3% gospodarii la oras si fatalmente si 42,7% in mediul rural. Dupa ocupatia capului familiei, stam asa: salariati - 38,2%; patroni - 0,9%; lucratori pe cont propriu in activitati neagricole - 3,5%; agricultori - 10,0%; pensionari - 42,6%; alte categorii de inactivi - 4,8%. Dupa varsta capului gospodariei, stam mai prost: gospodariile conduse de persoane foarte tinere (sub 25 ani) au o pondere neinsemnata. Pe primul loc sunt gospodariile conduse de persoane in varsta de 25-49 ani (37,3%), urmate de cele cu cap de gospodarie in varsta de 50-64 ani (31,8%) si respectiv de 65 ani si peste (30,1%).

Gospodariile care au in componenta copii dependenti (in varsta de sub 18 ani, care se afla in intretinerea gospodariei) sunt cam o treime- 36,0% din totalul gospodariilor, pe cand cele fara copii dependenti sunt de 1,8 ori mai numeroase, se arata in studiul INS in care sunt analizate conditiile de viata ale populatiei, remis HotNews.ro (vezi atasament).

Din totalul gospodariilor, cele in care traiesc persoane ocupate reprezinta 68,6%, in mediul urban ponderea fiind ceva mai mare decat in mediul rural (71,4% fata de 64,9%). In cadrul gospodariilor care au in componenta persoane ocupate, cea mai mare frecventa o au gospodariile cu 2 persoane ocupate (47,0%), urmate de gospodariile in care exista o singura persoana ocupata (38,3%).

Gospodariile in care se gasesc 3 sau mai multe persoane ocupate reprezinta 14,7% din total, acest tip de gospodarii avand o reprezentare ceva mai ridicata in mediul rural.

Astfel, in cadrul gospodariilor al caror cap de gospodarie este o femeie, circa jumatate nu au nici o persoana ocupata (pondere dubla fata de cazul gospodariilor conduse de un barbat), iar intre cele care au persoane ocupate, predomina gospodariile cu o singura persoana ocupata (56,3%).

Ponderea gospodariilor cu persoane ocupate este mai mare in randul celor conduse de persoane cu nivel mai ridicat de instruire. De exemplu, intre gospodariile in care capul gospodariei are nivel de instruire scazut, doar 39,3% au in componenta persoane ocupate, dar in cazul gospodariilor conduse de absolventi ai studiilor superioare aceasta pondere ajunge la 84,1%, situatie intalnita si in anii precedenti, tendinta fiind chiar de accentuare a diferentelor.

In functie de statutul ocupational al capului gospodariei proportiile gospodariilor cu persoane ocupate sunt foarte mari in cazul categoriilor de gospodarii conduse de salariati, patroni, lucratori pe cont propriu in activitati neagricole (peste 96%) si agricultori (91,1%), dar mult inferioare la gospodariile conduse de someri (55,7%), pensionari (34,4%) si alte categorii (51,3%). Pe regiuni de dezvoltare, in anul 2011, se constata o situatie relativ echilibrata, in sensul ca majoritatea regiunilor prezinta o pondere a gospodariilor continand persoane ocupate care se incadreaza in intervalul 65-70%. Extremele sunt reprezentate de regiunile Vest (64,9%) si Bucuresti-Ilfov (73,6%).

Sub aspectul capacitatii achitarii la timp a unor cheltuieli curente importante (intretinerea locuintei, rate la imprumuturi, plata utilitatilor etc.) se poate constata ca mai mult de o treime din gospodarii (35,9%) au prezentat restante repetate, cauzate in principal de situatia financiara nesatisfacatoare.

Comparativ cu anul precedent, proportia pe ansamblu prezinta o foarte usoara diminuare, care insa, deocamdata, nu poate conduce la o concluzie favorabila. Dintre platile pentru care s-au inregistrat restante in cursul anului 2011, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrica si abonamentul radio (54,6% din gospodariile cu restante), respectiv la intretinerea locuintei (51,7%). Ponderi reduse s-au inregistrat la restantele pentru rate la imprumuturi1 (14,3%) si chirie (1,5%), explicabil cumva prin specificul acestor tipuri de plati care sanctioneaza mai sever nerespectarea termenelor de plata, precum si prin frecventa redusa a gospodariilor care platesc chirie pentru locuinta sau au de restituit imprumuturi.

In cazul ratelor la imprumuturi, desi proportia restantierilor poate fi considerata relativ mica, tendinta fata de anii precedenti este de continua crestere ajungandu-se chiar la o dublare a ponderii anului 2011 fata de anul 2008.

Dupa statutul ocupational al capului gospodariei se observa ca gospodariile de someri (categorie de persoane active) prezinta situatia cea mai grea, ponderea celor care nu si-au putut plati la timp, in mod repetat, sumele datorate fiind de 58,5%, in crestere cu 2,5% fata de anul precedent.

Fenomenul restantelor este de asemenea mai raspandit in cazul gospodariilor cu copii si mai ales al celor monoparentale (55,8%) sau cu multi copii in intretinere (64,2%). Pentru caracterizarea situatiei economice a gospodariilor este interesant de observat si autoaprecierea gospodariilor privind masura in care pot face fata cheltuielilor curente, folosind o scala de valori care pleaca de la nivelul inferior "cu mare dificultate" pana la nivelul superior "foarte usor".

Astfel, aproape jumatate din gospodarii (48,7%) afirma ca suporta cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vietii, iar daca se iau in considerare si cele care declara o oarecare dificultate in acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 87,8% din totalul gospodariilor. Doar pentru aproximativ una din opt gospodarii cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depasite destul de usor, usor sau chiar foarte usor. Pe total schimbarile fata de anul precedent nu sunt semnificative.

Aprecierea sub aspect banesc a nevoilor gospodariilor demonstreza clar diferentele mari intre conditiile de trai ale gospodariilor din cele doua medii de rezidenta, in special in zona grupelor extreme de venituri considerate necesare. Astfel, daca in mediul rural aproximativ 25% din gospodarii se incadreaza in primele doua intervale de venituri (sume de pana la 1000 lei), in mediul urban aceste grupe sunt considerate corespunzatoare doar pentru 7% din gospodarii. Dintre gospodariile urbane, 6 din 10 declara ca ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depasesc 2000 lei. Venituri modeste (de pana la 500 lei) sunt considerate necesare acoperirii cheltuielilor curente mai frecvent de catre gospodariile conduse de femei, de cele cu cap de gospodarie varstnic sau foarte tanar, de cele cu statutul ocupational de agricultor, precum si de gospodariile care nu au in componenta copii dependenti, dar oricum ponderile acestor tipuri de gospodarii nu ating nivelul relativ de 5%.

Imprumuturile, ca instrument financiar, sunt folosite de una din sapte gospodarii, iar ele au fost contractate in principal pentru: cumpararea in rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturisme, echipament tehnic si electronic etc, (53,1%) si plata cheltuielilor pentru imbunatatirea, repararea, renovarea locuintei (47,3%). In proportii mult mai mici, gospodariile au contractat imprumuturi in alte scopuri, cum ar fi: achitarea unor cheltuieli legate de sanatate (3,2%), pentru concedii si timp liber (2,3%), plata educatiei si ingrijirii copiilor (2,1%). Aproximativ 3% din gospodarii au folosit imprumuturile pentru investitii sau demararea unei afaceri. Imprumuturile sunt mai des utilizate de catre gospodariile din mediul urban (17,6% fata de 8,6% la gospodariile din rural) si de catre gospodariile conduse de barbati (15,1% fata de 10,2% in cazul gospodariilor conduse de femei).

Gospodariile de patroni au apelat cel mai frecvent la imprumuturi, comparativ cu celelalte categorii, fiind secondati de gospodariile de salariati si, la o diferenta apreciabila, de cele de lucratori pe cont propriu in activitati neagricole si someri. Gospodariile de pensionari si mai ales de agricultori prezinta ponderi reduse, din cauza veniturilor mai modeste care le ingradesc oarecum accesul la imprumuturi si credite. Cumpararea in rate a unor bunuri a fost cel mai frecvent scop al contractarii de imprumuturi pentru gospodariile de salariati (57,8%) si agricultori (52,5%), iar repararea si renovarea locuintei a fost motivul cel mai frecvent al imprumuturilor contractate de someri (77,2%) si pensionari (55,6%).

Locuinta reprezinta un element foarte important in definirea standardului de viata al unei gospodarii, atat din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-constructive si functionale, cat si sub aspectul cheltuielilor impuse de intretinerea ei.

In marea lor majoritate (97,9%) gospodariile ocupa locuinta in calitate de proprietar sau cu titlu gratuit. Ponderea gospodariilor chiriase este mai ridicata in mediul urban (3,4%), precum si intre gospodariile conduse de persoane cu statut ocupational de patron (7,0%), de lucrator pe cont propriu in activitati neagricole (6,1%), sau alti inactivi (10,2%).

Mai mult de jumatate din gospodarii (57,0%) traiesc in locuinte individuale separate, proportia fiind puternic influentata de mediul rural, restul gospodariilor regasindu-se in imobile cu mai multe locuinte, in special in blocuri cu 10 locuinte sau mai multe (37,0%). Imobilele in care se gasesc locuintele gospodariilor sunt aproape in totalitate de tipul casa individuala separata in cazul

mediului rural si, preponderent, apartamente in blocuri cu mai multe locuinte in cazul mediului urban (unde doar putin peste un sfert din gospodarii ocupa case individuale separate). Aproximativ 40% din totalul gospodariilor au obtinut locuinta pe care o ocupa in perioada 1971-1990, peste acest nivel situandu-se gospodariile din mediul urban (46,4%). Gospodariile rurale ocupa locuinte mai vechi, aproape jumatate fiind anterioare anului 1971. Se remarca de asemenea, ca ponderea locuintelor noi, construite dupa anul 2000, este de doar 11,7% pe total, fiind mai mare in zonele urbane fata de cele rurale.

Existenta baii / dusului si a grupului sanitar, amplasate in interiorul locuintei, constituie elemente reprezentative pentru confortul si calitatea locuirii. Pe ansamblu, 63,7% din gospodarii ocupa locuinte care au baie/dus in interiorul locuintei, proportie mai mare decat cea inregistrata in anul precedent cu 2,4%.

Citeste in atasament intregul studiu al INS