Nu e un secret ca cele mai mari salarii sunt in Capitala sau ca "varful" salarial s-a inregistrat in 2008. Se mai stie ca in banci se fac cei mai multi bani, desi sistemul e pe pierdere. Bine de stiu este ca angajatii regiilor autonome castiga cu peste 40% peste media pe tara sau ca nivelul cel mai ridicat al salariului s-a inregistrat in societatile cu capital public (superior mediei pe economie cu 9,7%). Asta in vreme ce in companiile cu capital privat castigurile salariale medii orare s-au situat cu circa 4,0% sub media pe economie.
Intre in text si vezi cum arata salariile defalcate pe regiuni de dezvoltare si activitati economice. Vezi de asemenea si cum arata costul fortei de munca in Romania, pe toate cele 5 regiuni.
- Castigurile salariale medii lunare si orare
Castigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost, la finele lui 2011 de 1980 lei, mai mare cu
4,1% fata de anul precedent.
In graficul de mai jos aveti distributia pe regiuni de dezvoltare si activitati economice a salariilor in Romania. Dati click pe imagine pentru a se mari. Sursa datelor: INSSE, oct 2012.
Din graficul de mai sus se pot trage concluzii valide cu privire la diferentele salariale ale aceleiasi munci prestate, in regiuni diferite ale Romaniei. Dispunem si de statistica pe judete, dar grafic, lucrurile ar arata extrem de complicat, preferand sa reducem datele la nivel de regiuni de dezvoltare.
- Alta idee de retinut: In societatile cu capital public castigurile salariale medii orare brute au depasit media pe economie cu 10,2%, iar cele nete cu 9,7%. In societatile cu capital privat castigurile salariale medii orare s-au situat cu circa 4,0% sub media pe economie.
- Castigul salarial mediu net inregistreaza discrepante semnificative si pe clase de marime ale intreprinderilor, in intreprinderile mari realizandu-se castiguri de 1,8 ori mai mari decat in cele mici. Indiferent de forma de proprietate, intre valoarea castigului salarial mediu - fie brut sau net - si marimea intreprinderii exista o relatie evidenta, aceasta crescand o data cu clasa de marime. Relatia este adevarata pentru total salariati si pe sexe.
- Cele mai mici salarii sunt realizate de femeile din unitatile apartinand sectorului privat din clasa de marime mica cu mai putin de 50 de salariati (1221 lei pe brut si, respectiv 896 lei pe net), iar cele mai mari de barbatii din intreprinderile aflate in forma de proprietate publica din clasa de marime mare cu 250 salariati si peste (2696 lei pe brut si, respectiv 1951 lei pe net).
Incepand cu anul 2003, se observa un reviriment al valorii reale a castigului salarial, nivelul atins in anul 2007 depasindu-l, pentru prima data dupa 1990, pe cel din anul 1990 cu 11,8%. Valoarea maxima s-a inregistrat in anul 2008 (130,3% fata de 1990), in anii urmatori trendul fiind usor descrescator.
- Comparativ cu media pe economie, castigul salarial mediu lunar net, din anul 2011 a fost mai mare de 2,4 ori in intermedieri financiare si asigurari, cu 78,5% in industria extractiva, cu 32,2% in administratie publica
Mai sus aveti salariul mediu (brut si net) pe clase de marime ale companiilor. Ideal este asadar sa lucrezi la Stat, intr-o companie cu peste 250 de angajati. In niciun caz la privat, unde salariile raman mai mici desi sectorul privat ïmpinge"economia.
Sub media pe economie s-au situat castigurile salariale medii lunare nete din activitatile: hoteluri si restaurante (-41,8%), alte activitati de servicii (-41,0%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-33,1%), agricultura, silvicultura si pescuit (-27,7%), activitati de spectacole, culturale si recreative (-25,5%), sanatate si asistenta sociala (-16,2%), comert (-15,0%), constructii (-13,6%), tranzactii imobiliare (-12,2%), invatamant (-8,9%), industrie prelucratoare (-8,3%) si distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (-7,7%).
Fata de anul 2010, cresteri ale castigului salarial mediu net s-au inregistrat in majoritatea activitatilor, cele mai semnificative regasindu-se in activitatile: constructii (10,8%), informatii si comunicatii (10,3%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (7,6%), intermedieri financiare si asigurari si tranzactii imobiliare (7,3%), industrie prelucratoare si hoteluri si restaurante (7,0%), distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (6,1%), industrie extractiva (5,8%) si comert (5,2%).
Scaderi ale castigului salarial mediu net fata de anul precedent s-au inregistrat numai in unitatile din activitatile de: invatamant (-4,6%), administratie publica (-3,0%), activitati de spectacole, culturale si recreative (-2,4%), sanatate si asistenta sociala (-1,3%), urmare a aplicarii legislatiei in vigoare.
Diferentele salariale pe sexe ce apar pe diferite activitati economice, sunt consecinta influentei mai
multor factori, precum nivelul de calificare al salariatilor, pozitia ierarhica la locul de munca sau
ocupatia exercitata. Astfel, se observa ca femeile au castigat in medie cu 11,9% mai putin decat barbatii, realizand un castig salarial brut lunar de 1848 lei (fata de 2098 lei al barbatilor) si un castig salarial net lunar de
1349 lei (fata de 1530 lei al barbatilor). Fata de media pe economie, castigul lunar net al femeilor a reprezentat 93,4% din cel al tuturor salariatilor.
Barbatilor le revin castiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor in majoritatea activitatilor economice, cele mai mari diferente (peste 25%) regasindu-se in: intermedieri financiare si asigurari (34,7%), alte activitati de servicii (29,8%) si industria prelucratoare (28,3%). Femeile realizeaza castiguri salariale medii lunare nete superioare barbatilor in activitatea de servicii administrative si activitati de servicii suport (cu 22,4%), insa ponderea femeilor se ridica la mai putin de o treime din numarul total al salariatilor din aceasta activitate. Castiguri salariale nete superioare barbatilor au realizat si femeile din activitatile de constructii (cu 19,3%), ponderea lor ridicandu-se la aproape 14%, femeile din administratia publica (cu 6,5%), ce detin totodata si
ponderea majoritara a acestei activitati (56,7%), respectiv femeile din industria extractiva (cu 6,0%), ponderea lor ridicandu-se la aproximativ 16%.
Costul mediu lunar al fortei de munca (vezi graficul de mai sus) a fost in anul 2011 de 2569 lei/salariat, in crestere cu 3,7% fata de anul precedent. Cresteri mai importante ale costului mediu lunar fata de anul 2010 s-au inregistrat in activitatile: constructii (+11,2%), informatii si comunicatii (+11,0%), industria prelucratoare (+7,8%), intermedieri financiare (+5,3%). Scaderi ale costului mediu lunar s-au inregistrat numai in activitatile: invatamant, sanatate si asistenta sociala (-4,8%) si activitati de spectacole, culturale si recreative (-2,3%).
- Comparativ cu media pe economieavem de-a face cu abateri semnificative pe activitati economice, costul mediu lunar fiind superior in activitatile: intermedieri financiare (de 2,4 ori), industria extractiva, productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat si informatii si comunicatii (de 2,0 ori), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+41,0%), transport si depozitare (+9,5%), administratie publica (+5,5%).
In celelalte activitati costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe tara, cel mai scazut fiind in hoteluri si restaurante (-43,3%).
Pe forme de proprietate si forme juridice, costul mediu lunar a fost superior mediei pe economie in sectorul public (+268 lei), respectiv in regiile autonome (+1101 lei).
Revenind la salarii, mai adaugam aici faptul ca femeile au realizat castiguri salariale mai mici decat barbatii, indiferent de forma de proprietate. Cea mai semnificativa diferenta se inregistreaza in societatile cu capital public, unde barbatii au castigat lunar cu 377 lei mai mult decat femeile. Pe forme juridice se observa ca salariatii din cadrul regiilor autonome au castigat cu 43,2% mai mult decat media pe tara. Femeile au realizat castiguri salariale mai mici decat barbatii, indiferent de forma juridica.
In profil teritorial, pe judete, castigul salarial mediu lunar net in anul 2011 s-a situat sub media pe economie in 36 dintre judete. Cel mai scazut nivel, respectiv de 1043 lei, s-a inregistrat in judetul Maramures, cu 27,8% mai putin decat media pe economie. La polul opus s-a situat castigul salarial mediu lunar net realizat in Municipiul Bucuresti (2114 lei), cu 46,4% peste media pe economie. Fata de anul 2010, castigul salarial mediu lunar net realizat a crescut in toate regiunile de dezvoltare, cresterea cea mai mare fiind in regiunea Bucuresti-Ilfov (7,2%), iar cea mai mica in regiunea Nord-Est (0,6%).
Regiunea Bucuresti-Ilfov a fost singura regiune care a inregistrat crestere a castigului salarial mediu lunar net fata de nivelul mediu pe economie (+44,5%), restul regiunilor s-au situat sub nivelul mediu pe economie; nivelul cel mai scazut s-a inregistrat in regiunea Nord-Est (-17,0%) fata de nivelul mediu pe economie
Disparitati salariale pe sexe s-au inregistrat si in profil teritorial, barbatii realizand castiguri medii nete lunare mai mari decat cele ale femeilor in toate regiunile, cu procente cuprinse intre 6,6% (in regiunea Nord-Est) si 26,2% (in regiunea Sud-Vest Oltenia). Nivelurile cele mai reduse ale castigurilor nete realizate de femei (1145 lei) si de barbati (1236 lei) s-au inregistrat in regiunile Nord-Vest, cu 15,1%, respectiv Nord-Est cu 19,2%, sub mediile castigurilor pe economie pentru cele doua sexe. In regiunea Bucuresti-Ilfov au realizat castiguri peste media pe tara atat femeile (+47,3%), cat si barbatii (+42,0%).
Desi in industria prelucratoare se concentreaza cel mai mare numar de salariati, nivelul castigului salarial orar brut al acestora reprezinta doar 38,1% din nivelul maxim al castigului salarial orar brut pe economie (detinut de intermedierile financiare).
- Pe forme juridice, in regiile autonome s-a realizat cel mai mare castig salarial mediu orar, superior mediei pe economie cu 4,92 lei/ora in valoare bruta, respectiv cu 3,59 lei/ora in valoare neta.
Costul mediu lunar din societatile cu capital privat (proprietatea majoritara privata, proprietatea integral privata, proprietatea cooperatista, proprietatea obsteasca, proprietatea integral straina), desi s-a situat sub media pe economie cu circa 4%, a inregistrat cea mai mare valoare in activitatea de intermedieri financiare si asigurari (+3499 lei peste media pe economie).
Citeste si Numar angajati si salarii la Stat versus sector privat. Rezultatele anilor de reforma
- Disparitatile costului fortei de munca se manifesta si pe clase de marime ale intreprinderilor, valorile medii lunare ale acestuia pe persoana fiind in intreprinderile mari (cu 250 salariati si peste) de 1,2 ori mai mari decat media pe economie si de circa 1,9 ori mai mari decat costul mediu lunar inregistrat in unitatile mici, cu mai putin de 50 de salariati.
- Angajatorii din sectorul public din intreprinderile mari (cu 250 salariati si peste) cheltuie in medie pe un angajat intr-o luna, de 1,8 ori mai mult decat cei din sectorul privat din unitatile mici, cu mai putin de 50 de salariati (2999 lei fata de 1658 lei).
- Cheltuielile unitatii cu forta de munca luate in calculul costului mediu lunar au cuprins sumele brute platite direct salariatilor (cheltuieli directe), precum si alte cheltuieli cu forta de munca ale agentilor economico-sociali (cheltuieli indirecte). Din cheltuielile unitatii cu forta de munca s-au scazut transferurile de la bugetul statului catre angajator pentru stimularea ocuparii fortei de munca. In anul 2011, ponderea cheltuielilor directe in totalul cheltuielilor unitatii cu forta de munca a fost 77,7 %, in crestere cu 0,3 puncte procentuale fata de anul precedent.
- Din categoria cheltuielilor directe, sumele brute platite de angajator din fondul de salarii (inclusiv premiile si drepturile in natura) au avut cea mai mare pondere 74,5%, cu variatii semnificative intre activitatile economice, intre 68,3% in industria extractiva si 76,4% in hoteluri si restaurante si activitati profesionale, stiintifice si tehnice.
- Cheltuielile indirecte platite de angajator au reprezentat 22,3% in totalul cheltuielilor unitatii cu forta de munca, in scadere cu 0,3 puncte procentuale fata de anul 2010. Contributiile pentru asigurarile si protectia sociala platite de angajator au detinut cea mai mare proportie din cheltuielile indirecte ale unitatii cu forta de munca (20,3%), aceasta pondere luand valori intre 19,7% in intermedieri financiare si asigurari si 21,0% in industria extractiva.
- Cel mai mare cost mediu orar a revenit activitatii de intermedieri financiare (35,39 lei/ora), situat peste media pe economie cu 20,46 lei/ora.
9
6
