O delegatie a Fondului Monetar International va veni marti la Bucuresti pentru a discuta cu autoritatile romane despre recentele evolutii economice, politica fiscala si monetara si evolutiile facute in reformele structurale. Vizita se va incheia pe 14 noiembrie.
Unul dintre subiectele de discutie, reducerea TVA la 9% pentru alimentele de baza
Guvernul va relua discutiile FMI privind reducerea TVA la alimentele de baza la 9%, anuntase premierul Victor Ponta. El a precizat ca in discutiile anterioare, Fondul nu s-a opus unei asemenea masuri, dar a cerut Executivului sa naalizeze efectele deciziei asupra bugetului de stat.
Premierul a explicat, din nou, ca 15% va fi restituit producatorilor care vad cu acte in regula.
Board-ul FMI a aprobat, la sfarsitul lunii septembrie, cea de-a sasea revizuire a acordului preventiv cu Romania in urma careia a disponibilizat o noua transa, in valoare de 430 milioane DST (drepturi speciale de tragere), echivalentul a 519,2 milioane euro (663,1 milioane dolari).
In urma disponibilizarii noii transe din acordul de supraveghere preventiva incheiat cu FMI, resursele la dispozitia Romaniei se ridica la 2,64 miliarde DST (3,2 miliarde euro si 4,1 miliarde dolari). Valoarea totala a acordului este de 3,6 miliarde de euro. Acordul dintre Romania si FMI a inceput la 31 martie 2011 si este unul de tip preventiv, ridicandu-se la 3,1 miliarde DST (3,6 miliarde de euro), reprezentand aproximativ 300% din cota pe care Romania o are la Fond, scrie Agerpres.
In Raportul Boardului FMI 2012, din cadrul celei de-a sasea evaluari a Acordului Stand-by, Fondul Monetar International si-a revizuit in jos, de la 4% la 3,5%, prognozele privind cresterea economica ce va fi inregistrata pe termen mediu de Romania, din cauza intarzierilor cu reformele structurale si a capacitatii sub asteptari de a absorbi fonduri europene.
De asemenea, Fondul estimeaza ca potentialul de crestere al economiei romanesti va ramane sub 2% pana in 2014 si va creste gradual la 3% pana in 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins in absenta unor reforme majore, care sa aduca in piata muncii mai multe persoane si sa atraga investitii.
Cu toate acestea, Fondul avertizeaza ca riscurile la adresa perspectivei pe termen scurt sunt in scadere. Instabilitatea politica prelungita ar putea afecta implementarea programului si ar creste costurile de finantare. De asemenea, nivelul redus al absorbtiei fondurilor UE va submina perspectivele de crestere.
Romania are legaturi comerciale si financiare puternice cu zona euro, iar in cazul unei recesiuni mai grave sau al unor crize financiare in zona euro, exporturile ar urma sa scada in linie cu activitatea din zona euro. In plus, primele de risc ar creste, iar fluxurile de capital ar scadea, ceea ce ar creste costurile de finantare ale bancilor si ar deprecia moneda nationala.
