​Analiza Stat sau Privat? IMM sau companie mare? Harta salariilor din Romania, pe forme de activitate, educatie si varsta

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 13 noiembrie 2012, 6:23 Economie | Finanţe & Bănci

La Stat se castiga mai bine, desi in mediul privat lucreaza oameni mai multi si cu un nivel mediu de pregatire mai ridicat. Criza a "taiat"peste 411.000 de locuri de munca, daca luam in calcul doar companiile cu minim 10 salariati. Ultimii 4 ani au adus modificari structurale ale fortei de munca, iar imbatranirea demografica s-a manifestat si in randul salariatilor. Ponderea salariatilor tineri (15-24 ani) s-a aflat in continua scadere (de la 7,5% in 2002, la 7,0% in 2006, respectiv la 5,7% in 2011). Salariatii varstnici (55-64 ani) au inregistrat o evolutie inversa, prin dublarea proportiei lor in primii patru ani (de la 4,0% in 2002 la 8,0% in 2006), continuand sa creasca cu inca 2,4 puncte procentuale in 2011 (10,4% din numarul total al salariatilor).
Intra in text si vezi salariile pe domenii de activitate, vechime, educatie, dar si repartizarea salariatilor in Romania.

Ponderea salariatilor cu studii superioare a crescut continuu in ultimii ani (de la 18,7% in 2002 la 22,2% in 2006, respectiv la 29,1% in 2011), in timp ce proportia celor cu studii medii s-a redus de la 70,0% la 65,4%, respectiv la 64,0%.





Numarul salariatilor
  • Numarul mediu al salariatilor pentru intreprinderile cu cel putin 10 salariati este de putin peste 4 milioane de persoane, 1,9 milioanesunt femei, reprezentand 47,1% din total. Contingentul cel mai numeros (83,6% din totalul salariatilor) a avut varsta cuprinsa intre 25-54 ani. Tinerii (15-24 ani), in numar de 232.500 persoane, reprezinta numai 5,7% din totalul salariatilor. Salariatii varstnici (55-64 ani) numara 420.300 persoane, ponderea lor depasind-o pe cea a salariatilor tineri cu 4,7 puncte procentuale (10,4% din total). Numarul salariatilor in varsta de 65 ani si peste este nesemnificativ, reprezentand numai 0,3% din totalul salariatilor.
Cea mai mare parte a salariatilor tineri (52,5%) lucreaza in IMM-uri cu pana la 249 salariati, in timp ce, salariatii cu experienta in munca prefera comapniile mai mari.
  • Astfel, 34,3% dintre cei de 25-54 ani si 41,5% dintre salariatii in varsta de 55-64 ani, lucreaza in unitati cu 1000 salariati si peste.
  • Distributia salariatilor dupa nivelul de pregatire arata ca 64,0% au absolvit un liceu si ca salariatii cu studii superioare au avut o pondere de 29,1% (femeile fiind preponderente -55,9%). Salariatilor cu nivel redus de pregatire (gimnazial, primar si fara scoala absolvita) le-a revenit o pondere de 6,9%, din care 54,2% au fost  barbati.
In ceea ce priveste repartizarea salariatilor pe grupe de varsta dupa nivelul de pregatire, se constata diferente mari de  structura.
  • Pentru nivelul de pregatire scazut, ponderea salariatilor pe total economie este putin sub 7%. Nu este  surprinzatoare structura salariatilor tineri (15-24 ani) dupa nivelul de educatie, majoritatea fiind inca in curs de desavarsire a instruirii intr-una din formele de invatamant ale sistemului national de educatie. Astfel, se explica ponderea scazuta a nivelului de educatie superior (16,5%) pentru aceasta grupa de varsta (din care 58,4% femei).La grupa de varsta 25-54 ani, majoritatea revine salariatilor cu nivel mediu de pregatire (64,4%), iar 29,1% dintre salariati sunt absolventi ai unei forme de invatamant superior; si in acest caz, femeile sunt mai bine pregatite decat barbatii (34,9% dintre femei au studii superioare, fata de 23,7% dintre barbati).



    Dintre salariatii din grupa de varsta 55-64 ani, mai mult de o treime au studii superioare (35,7%, din care 41,0% femei), proportia celor cu studii medii fiind mai redusa comparativ cu grupele mai tinere de varsta (55,3%, din care aproape o treime femei.
  • Pe forme de proprietate, sectorul privat cuprinde majoritatea salariatilor (65,4%), barbatii reprezentand in acest sector 58,3%.  In regiile autonome se regasesc 2,1% dintre salariati, barbatii reprezentand 76,4%.

  • Structura salariatilor dupa vechimea in intreprindere arata ca cei cu vechime intre 1-5 ani detin cea mai mare pondere 46,0%, urmati de cei cu o vechime de 6-9 ani, respectiv 10-14 ani (15,9%, respectiv 11,0%). Ponderea cea mai mica revine  salariatilor cu o vechime de peste 40 ani neintrerupti la acelasi loc de munca (0,1%).
  • Peste doua treimi (72,6%) dintre salariatii in varsta de 25-54 ani au o vechime mai mica de 10 ani in cadrul aceleiasi companii iar mai putin de jumatate (46,9%) numara intre 1-5 ani de continuitate la acelasi loc de munca. Mai mult de doua cincimi (46,8%) dintre salariatii varstnici  (55-64 ani) si-au desfasurat neintrerupt activitatea in aceeasi intreprindere pentru mai putin de 10 ani, iar peste un sfert (27,5%) pentru o perioada de 1-5 ani.




Repartizarea salariatilor dupa nivelul de pregatire
in cadrul fiecarui sector de activitate evidentiaza in cazul activitatilor de industrie si constructii concentrarea mai mare a salariatilor cu nivel mediu de pregatire (76,9%) in defavoarea celorlalte doua categorii, personalului cu studii superioare revenindu-i cea mai mica pondere comparativ cu celelalte sectoare de activitate (numai 14,5% din totalul sectorului secundar).
  • In agricultura, silvicultura si pescuit, salariatii cu nivel mediu de pregatire reprezinta putin peste doua treimi (67,6%), pondere semnificativa, prin comparatie cu ponderea salariatilor cu nivel de pregatire scazut (15,5%), ori a celor cu nivel de pregatire superior (16,9%).
  • In cadrul sectorului tertiar, salariatii cu nivel mediu de pregatire detin 55,5% (sub media pe economie de 64,0%), iar cei cu studii superioare ating o pondere ridicata (39,0%), cea mai mare atat fata de media pe tara (29,1%), cat si fata de celelalte sectoare de activitate.

  • Barbatii castiga mai mult decat femeile in majoritatea activitatilor economice, cele mai mari depasiri ale castigului salarial mediu brut lunar inregistrandu-se astfel: 46,0% in alte activitati de servicii, 30,7% in industria prelucratoare, 22,6% in intermedieri financiare si asigurari, 16,6% in comert. In schimb, femeilor le revin castiguri medii brute lunare superioare barbatilor in activitatile de servicii administrative si servicii suport (23,4%), constructii (13,7%), industrie extractiva (8,2%), distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (4,8%) si administratie publica (0,2%).
Castigurile barbatilor le depasesc pe cele ale femeilor in majoritatea activitatilor economice, cele mai mari depasiri inregistrandu-se in intermedieri financiare si asigurari (+12113 lei anual/persoana la barbati, cu 21,4% peste castigul brut anual al femeilor), in alte activitati de servicii (+5502 lei anual/persoana la barbati, cu 47,4% peste castigul brut anual al femeilor) si in industria prelucratoare (+5280 lei anual/persoana la barbati, cu 31,3% peste castigul brut anual al femeilor).





Varsta
Pentru salariatii in varsta de munca (15-64 ani), castigul salarial mediu la nivelul economiei nationale creste progresiv, odata cu varsta. Salariatii aflati la limita superioara a intervalului de varsta (55-64 ani) castiga pe ora de 1,6 ori (atat in expresie bruta, cat si in expresie neta), mai mult decat salariatii tineri (15-24 ani). Salariatii in varsta de 25-54 ani care formeaza grupa cea mai numeroasa in totalul salariatilor pe economie, castiga in expresie bruta cu 1,63 lei/ora mai putin decat varstnicii, dar cu 3,47 lei/ora mai mult decat tinerii si, in expresie neta, mai putin cu 1,13 lei/ora si, respectiv, mai mult cu 2,42 lei/ora.

Odata cu inaintarea in varsta, ecartul dintre castigurile medii lunare ale femeilor si cel ale barbatilor creste, astfel ca diferenta inregistrata pentru salariatii varstnici ajunge la 238 lei/luna in expresie bruta, respectiv la 168 lei/luna in expresie neta, in defavoarea femeilor acestei categorii de varsta.Indiferent de grupa de varsta, cele mai mari castiguri salariale anuale sunt realizate de  salariatii care, prin natura ocupatiilor pe care le desfasoara, se incadreaza in grupa conducatorilor si functionarilor superiori. Fata de media pe economia nationala, acestia castiga dublu si chiar mai mult, pentru salariatii in varsta de 25-54 ani, raportul fiind de 2,6:1 (la fel ca pe total grupa majora).

Si salariatii din grupa specialistilor in diverse domenii de activitate - GM2, pentru toate varstele realizeaza castiguri salariale mult peste media nationala. Castigul salarial mediu brut la nivelul grupei respective de ocupatii este cu 47,1% mai mare decat nivelul mediu pe economie.
La polul opus, se situeaza salariatii din grupa muncitorilor necalificati - GM9 carora le revin cele mai mici castiguri salariale anuale, reprezentand doar 46,5% din castigul salarial mediu pe economie.







Nivelul de pregatire
Unul din principalii factori de influenta asupra nivelurilor castigurilor salariale este nivelul de pregatire. Educatia este cea care contribuie la acumularea cunostintelor necesare desfasurarii activitatii si/sau ocupatiei dorite, la alegerea locului de munca cel mai potrivit aptitudinilor si performantelor personale.

Pe masura ce nivelul educational al salariatilor este mai ridicat, creste si nivelul castigurilor salariale.Astfel, salariatii absolventi ai unei forme de invatamant de nivel cel putin post secundar (scoala postliceala de specialitate sau tehnica de maistri) realizeaza castiguri orare peste nivelul mediei pe economia nationala, la extremitatea superioara situandu-se cei care au absolvit inclusiv nivelul postuniversitar (doctorat - prima calificare), respectiv postdoctorat (de circa 2 ori mai mult fata de media pe economie atat in expresie bruta, cat si neta).

Salariatii absolventi de studii universitare de lunga durata - prima calificare (universitar, licenta tip Bologna), respectiv studii postuniversitare - a doua calificare (master, master tip Bologna, studii aprofundate, alte studii postuniversitare de specializare) au castiguri orare peste media nationala cu circa 65%, respectiv 80%.

In schimb, nivelurile scazute de pregatire sau chiar absenta unei diplome sau a unui certificat de absolvire al unei scoli, limiteaza forta de munca salariata la desfasurarea unor ocupatii necalificate, slab remunerate.




Prin urmare, salariatii fara nici un fel de scoala absolvita realizeaza sub 50% din castigul mediu pe economie (45,1% in expresie bruta si, respectiv, 47,5% in expresie neta), iar cei cu nivel primar de pregatire putin peste 50% (52,7% pe brut si, respectiv, 54,7% pe net). Castigurile salariale medii lunare aferente barbatilor depasesc pe cele ale femeilor pentru toate nivelurile de educatie. Cele mai mari diferente se observa la castigurile lunare brute ale barbatilor fara nicio scoala absolvita (+43,4% peste castigul femeilor acestei categorii), cu nivel secundar superior - profesional (+36,5% peste castigul femeilor acestei categorii), respectiv cu nivel postdoctorat (+30,4% peste castigul femeilor acestei categorii). Femeile realizeaza circa 90% din castigurile salariale brute lunare ale barbatilor din aceleasi categorii in cazul salariatelor absolvente ale unei forme de invatamant primar (90,2%) si postuniversitar - doctorat (90,1%).

Castigurile salariale medii anuale ale salariatilor cu nivel de pregatire cel mult secundar superior - liceu/colegiu se situeaza sub nivelul mediu pe economia nationala (23561 lei), diferenta cea mai mare revenind celor fara scoala absolvita care realizeaza numai 10098 lei/an (respectiv 42,9% din castigul mediu brut anual). In cazul femeilor fara scoala absolvita, diferenta se accentueaza, acestea castigand anual doar 30,0% din castigul mediu pe economie al femeilor (6825 lei/an).





Cu cat nivelul de pregatire este mai ridicat, cu atat creste si diferenta, de aceasta data pozitiva, dintre castigurile salariale medii ale fiecarei categorii fata de media pe economie. Astfel, salariatii cu studii superioare de lunga durata realizeaza in medie aproape 40000 lei pe an, iar salariatii cu nivelul post universitar (doctorat) si postdoctorat depasesc media pe economie de 2,5 ori, respectiv 2,4 ori (58925 lei/an, respectiv 56505 lei/an). In cazul salariatilor cu nivel de pregatire post doctorat, castigul mediu anual al barbatilor se situeaza peste medie de 2,7 ori, in timp ce castigul mediu anual al femeilor de doar 2,2 ori.

Vechimea in intreprindere
Salariatii care depasesc 6 ani vechime in cadrul intreprinderii realizeaza castiguri salariale orare superioare mediei pe economie. Cei cu vechime intre 15 si 19 ani inregistreaza valorile orare cele mai ridicate ale castigului brut si net (14,64 lei/ora, respectiv 10,54 lei/ora), cu aproape 30% peste mediile nationale.
Noii veniti in intreprindere, cei cu mai putin de un an vechime, castiga circa trei sferturi din media pe economie (24,3% pe brut si 23,2% pe net). Castigul salarial mediu lunar (brut si net) se situeaza peste media economiei nationale pentru salariatii care au cel putin 6 ani vechime in intreprindere.

Desi cresterea castigurilor salariale pe masura ce numarul anilor de vechime in cadrul intreprinderii este mai mare, este evidenta, totusi cei cu vechime in intreprindere de 15-19 ani depasesc media pe economie, cu peste 550 lei lunar pe brut si 380 lei lunar pe net, urmati de salariatii cu o vechime de 30-39 ani, cu peste 500 lei lunar pe brut si 350 lei lunar pe net.






Si de aceasta data, se observa ca femeile castiga mai putin decat barbatii pentru toate categoriile, indiferent de numarul anilor lucrati in aceeasi intreprindere. Ponderea cea mai mica a castigurilor salariale lunare realizate de femei in cele realizate de barbati se constata la grupa celor cu vechime intre 30-39 ani (circa 78,0%), urmate de grupa 20-29 ani (circa 82,0%).  Femeile din grupa de vechime sub un an au castigat la fel cu barbatii din aceeasi categorie de vechime in intreprindere.

Forma de proprietate si forma juridica a intreprinderii
Influenta formei de proprietate a intreprinderii in care isi desfasoara activitatea salariatii este mai mare comparativ cu cea a formei juridice. Castigul salarial mediu orar ce revine angajatilor din unitatile cu capital social privat este mai mic decat cel din unitatile aflate in proprietate publica, insa diferenta este foarte mica (cu 0,77 lei/ora pe brut si cu 0,50 lei/ora pe net). Pe sexe insa, se inregistreaza diferente in cazul castigurilor orare ale barbatilor (cu 1,91 lei/ora pe brut si cu 1,32 lei/ora pe net) in favoarea salariatilor din sectorul public, in timp ce castigurile orare ale femeilor sunt aproape identice, atat in sectorul privat, cat si in cel public. Pe forme juridice, castigurile salariale medii orare prezinta variatii mici, cu exceptia salariatilor din regiile autonome care realizeaza castigurile salariale medii cele mai ridicate, superioare mediei pe economia nationala cu peste 20% (cu 2,69 lei/ora pe brut si 1,84 lei/ora pe net). In societatile comerciale castigurile orare sunt foarte apropiate de mediile pe  economie.

Dupa forma juridica a intreprinderilor, femeile realizeaza castiguri salariale mai mici decat barbatii, cu exceptia salariatelor din regiile autonome ale caror castiguri sunt superioare celor ale barbatilor cu 1,04 lei/ora pe brut si cu 0,74 lei/ora pe net. Discrepantele salariale orare inregistrate intre castigurile femeilor si cele ale barbatilor din societatile comerciale si din unitatile cu alte forme juridice, precum si in sectorul privat sunt foarte mici. In schimb, in sectorul public se observa ca barbatii castiga mai mult decat femeile cu 2,40 lei/ora pe brut, respectiv cu 1,68 lei/ora pe net.

Persoanele angajate in unitatile apartinand sectorului public, realizeaza un castig salarial mediu brut lunar de 1998 lei, superior mediei pe economia nationala cu 76 lei, pentru barbati inregistrandu-se un spor de 211 lei/luna (fata de 2014 lei/luna in medie pe economie), iar pentru femei, mai mic, de doar 9 lei/luna (fata de 1820 lei/luna in medie pe economie). Castigul salarial mediu brut lunar al salariatilor din sectorul privat se situeaza sub media nationala cu 39 lei pe brut si 26 lei pe net.
Pe forme juridice, salariatii regiile autonome realizeaza castiguri salariale medii brute lunare de 2390 lei (+468 lei fata de media pe economie) si nete de 1715 lei (+320 lei fata de media pe economie).
  • Castigul salarial mediu brut anual inregistrat in anul 2010 de 23561 lei, a fost depasit cu aproape 3200 lei de castigul salarial mediu al salariatilor din sectorul public.
  • Cele mai  scazute castiguri salariale anuale se regasesc in sectorul privat, femeile realizand cu peste 1100 lei mai putin decat barbatii (21218 lei/an fata de 22358 lei/an). Discrepantele salariale cele mai mari se inregistreaza insa in sectorul public, unde femeile au castigat cu 4300 lei/an mai putin decat barbatii.
  • Castigurile salariale medii anuale ale salariatilor din regiile autonome, respectiv din unitatile cu alte forme juridice s-au situat peste media pe economie cu 5739 lei/an, respectiv cu 1301 lei/an. Diferentele cele mai mari (aproape 2000 lei) intre castigurile salariale medii anuale pe cele doua sexe se inregistreaza in societatile comerciale1 (23704 lei la barbati fata de 21795 lei la femei) si in unitatile cu alte forme juridice (26144 lei la barbati fata de 24221 lei la femei). In regiile autonome castigul femeilor este cu 770 lei mai mare fata de cel al barbatilor (29888 lei la femei fata de 29118 lei la barbati).

Distributia nivelului castigurilor salariale medii detaliata, inclusiv pe grupe de varsta
, ofera informatii mai bogate si mai complete asupra discrepantelor salariale din economie.
  •  In cazul barbatilor, nivelul castigurilor salariale medii creste progresiv odata cu varsta salariatilor pentru fiecare dintre activitatile economice, cu mici exceptii, cand salariatii din grupa de varsta 55-64 ani castiga mai putin decat cei din grupa de varsta 25-54 ani (in comert, activitatile de servicii administrative si servicii suport, informatii si comunicatii). Cele mai mari diferente (dublu si peste) ale castigurilor salariale orare intre salariatii de 25-54 ani si cei de 15-24 ani se inregistreaza in industria extractiva (242,6%), intermedieri financiare (238,6%) si administratia publica (203,9%). Cele mai mari diferente salariale intre grupele de varsta se inregistreaza pentru salariatii de 55-64 ani care realizeaza castiguri salariale de peste 3 ori mai mari decat tinerii (332,7%) in industria extractiva, de circa 2,5 ori in intermedieri financiare (250,4%) si administratie publica (248,2%), precum si de aproximativ 2,2 ori in invatamant (215,6%).
  • Castigurile salariale ale varstnicilor depasesc castigurile salariale ale celor din grupa de varsta mijlocie cu procente intre 1,4% in activitati profesionale, stiintifice si tehnice si 37,4% in invatamant. Valorile cele mai apropiate ale castigurilor salariale medii orare intre cele doua grupe de varsta, se regasesc in informatii si comunicatii (cu 0,7% mai putin la varstnici decat la cei de 25- 54 ani) si activitati profesionale, stiintifice si tehnice (cu 1,4% mai mult la varstnici decat la cei de 25-54 ani).
Si la femei, functioneaza regula conform careia varstele din ce in ce mai inaintate beneficiaza de castiguri mai mari, cu cateva exceptii: salariatele mai in varsta (55-64 ani) realizeaza castiguri salariale medii brute orare mai scazute decat cele din grupa de varsta 25-54 ani in informatii si comunicatii (76,9% pentru varstnice fata de cele din varsta de mijloc), in activitatile de servicii
administrative si servicii suport (91,1%), in activitatile profesionale, stiintifice si tehnice (92,1%), in tranzactii imobiliare (97,5%) si in alte activitati de servicii (99,7%).
  • Castigurile salariale orare ale salariatelor din grupele de varsta 25-54 ani si 15-24 ani inregistreaza cele mai semnificative diferente in administratia publica (202,3%) si intermedieri financiare (201,8%). Cele mai mari diferente salariale intre grupele de varsta se inregistreaza pentru femeile de 55-64 ani care realizeaza castiguri salariale de peste 2 ori mai mari decat tinerele salariate in intermedieri financiare (229,7%), invatamant (224,5%) ori in administratie publica (207,9%).


Citeste mai multe despre   












[P] Camera Consultantilor Fiscali organizeaza examen de atribuire a calitatii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent in Bucuresti, in data de 4 noiembrie 2017

Camera Consultantilor Fiscali este organizatia profesionala de utilitate publica care coordoneaza activitatea de consultanta fiscala din Romania si are in evidenta peste 5.500 de membri la nivel national. Inscrierile la examen se fac in perioada 2 octombrie 2017 - 20 octombrie 2017 pe site-ul http://www.ccfiscali.ro/.

9037 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version