Cine va plati pensiile decreteilor? Un studiu si 7 variante de raspuns

de DP     HotNews.ro
Marţi, 20 noiembrie 2012, 9:47 Economie | Finanţe & Bănci

 documente
(20 Nov 2012) PDF, 2MB
Cea mai buna optiune pentru diminuarea deficitelor din zona de pensii este cresterea varstei de pensionare proportional cu cresterea sperantei de viata la varsta de 65 de ani. "Este singura solutie care nu afecteaza negativ pensiile pensionarilor de dupa 2030. Pentru asigurarea unui venit cat mai bun, cea mai recomandabila varianta este cea a economisirii suplimentare in pilonii II, III sau prin alte instrumente. Cele mai proaste optiuni sunt: Legarea pensiei de cresterea salariilor deoarece poate produce deficite imense aruncand economia in haos si nationalizarea pilonului II care ar scadea valoarea pensiei cu o treime (ca rata de inlocuire a salariului), se arata in concluziile studiului "Cine va plati pensiile decreteilor?", lansat marti de Expert Forum. (vezi studiul integral in atasament)

Desi generatia cea mare a decreteilor e astazi la potential activ maxim, reuseste cu greu sa sustina pensiile parintilor si bunicilor sai iar fondul public acumuleaza deficite de 2,4% din PIB. Cand decreteii se vor pensiona, in jur de 2030, va incepe cu adevarat dezastrul: daca nu se schimba ceva in actualul sistem public, raportul pensie/salariu va scadea pana sub 25%. Acest pericol e ignorat in prezent, politicul romanesc nefiind interesat sa planifice cu patru cicluri electorale in avans





  • Romania se afla in prezent intr-o fereastra de oportunitate deschisa de situatia demografica, ce i-ar permite o crestere economica accelerata datorata faptului ca are in prezent o concentrare a populatiei in grupa de varsta activa si, teoretic, costuri reduse date de numarul mai scazut al populatiei de varsta dependenta (copii, varstnici). Aceasta se intampla in special datorita socului demografic survenit dupa 1966, cand s-a adoptat  celebrul decret ceausist de interzicere a avorturilor, ce a creat efecte notabile pentru un numar de ani, generand cateva cohorte de varsta sensibil mai mari numeric decat precedentele (sau cele care au urmat).
  • Din pacate insa, Romania nu reuseste sa capitalizeze acest bonus demografic temporar: acum, cand aceste  generatii mari sunt in jurul varstei de 45 de ani, deci la potential productiv si de venituri maxim, noi ne confruntam cu problema unei rate scazute de ocupare si cu o disproportie vadita intre numarul de angajati si cel de pensionari. Cu alte cuvinte, tranzitia demografica spre o populatie imbatranita vine pe fondul unor deficiente structurale care, nerezolvate, duc inevitabil la deficite semnificative si efecte sociale si economice importante.
Pe termen lung, sistemul de pensii din Romania este sub presiune din multe directii. In primul rand, tendintele demografice de imbatranire sunt foarte accentuate. Desi in momentul de fata,
  • Romania are o populatie mai tanara decat marea majoritate a statelor europene, in urmatorii 50 de ani va ajunge in grupul tarilor cu cea mai imbatranita populatie.
Conform prognozei Comisiei Europene1, proportia tinerilor (0-14 ani) va scadea in perioada 2010 - 2060 cu cca. 38%, iar proportia persoanelor active (15 - 64 ani) scade in aceeasi perioada tot cu cca. 38%. In schimb  populatia de 65 ani si peste va avea o pondere din ce in ce mai mare, ajungand in 2060 sa reprezinte aproape 35% din populatie. Cresterea cea mai spectaculoasa va fi pe segmentul de peste 80 ani de ani care va fi mai numeros (13,3% din total populatie) decat copiii intre 0-14 ani (11,8% din total populatie).
In acelasi timp, problemele actuale din zona pietei muncii par sa fie persistente pe termen lung. Rata mica a ocuparii, sub media europeana, nu se va corecta in urmatoarele decenii. Mai mult, din estimarile Comisiei Europene, Romania este singura tara in care se prognozeaza pe termen lung o scadere a ratei de ocupare sub nivelul actual.



Gradul ridicat de informalitate si subocuparea din zona rurala sunt probleme majore pentru care nu s-au conturat solutii realiste.
Ideea ca problemele din piata muncii din zona rurala se vor rezolva printr-un proces natural de urbanizare este total nerealista: prognozele3 spun ca acest proces va fi extrem de lent de aici inainte si abia peste circa 50 de ani Romania va ajunge la nivelul actual de urbanizare din tarile vest-europene. Din cauza specificului dezvoltarii comuniste de dupa 1950 (urbanizare si industrializare fortate, mult peste ritmul in care survin aceste schimbari in mod firesc in societati libere; apoi reculul survenit dupa 1989) Romania nu mai poate urma azi profilul uzual al tranzitiei demografice din state in curs de dezvoltare, care face ca scaderea natalitatii sa se produca in paralel cu cresterea economica sustinuta - deci, a prosperitatii familiilor. Cu alte cuvinte, potentialul economic pozitiv al tranzitiei demografice a fost ratat, deoarece ea s-a produs in perioada regimului comunist si imediat dupa, iar astazi ne-a ramas sa ne confruntam doar cu efectele adverse ale acestei tranzitii.
Prin urmare, sistemul de pensii romanesc dominat de pilonul I de tip pay-as-you-go (care prin logica sa este puternic dependent de echilibrul dintre contribuabili si pensionari) este extrem de expus riscului combinat din tendintele demografice si din piata muncii. Rata de dependenta a sistemului public de pensii (raportul dintre numarul de pensionari de asigurari sociale de stat si numar total de contribuabili la sistem) pleaca de la un nivel defavorabil, de la 0,85 pensionari/ contribuabil in 2010, ajungand la 1,5 pensionari/contribuabil in 2060.
  • O alta problema este legata de situatia fiscala actuala a statului roman. Chiar daca are printre cele mai tinere populatii din Europa, Romania are un deficit imens la fondul public de pensii. In 2011, acesta a reprezentat 2,4% din PIB si aproape 56% din deficitul bugetului consolidat (Fig. 6). Pe partea de venituri, statul roman este un colector slab. Evaziunea fiscala la colectarea CAS este estimata la 3,3% din PIB5.
  • Subventiile de la bugetul consolidat sunt greu de acoperit in conditiile in care capacitatea administrativa este slaba iar pentru taxele generale, Romania colecteaza la buget in jur de 33% din PIB, in timp ce alte state europene colecteaza peste 50%.
In ce priveste cheltuielile, pensiile au fost un mijloc de obtinere de catre partidele la putere a votului pensionarilor prin propuneri sau decizii populiste ce nu puteau fi sustinute financiar. Dupa decizia Curtii Constitutionale prin care, de facto, nu se pot opera micsorari ale pensiilor, jocul populist a avut un impact financiar major iar costurile unor eventuale decizii populiste pentru viitor sunt riscante pentru echilibrul fondului public si chiar a intregii economii.

  • ANALIZA: SAPTE SCENARII DE REFORMA
Pentru a intelege mai bine efectele actualelor tendinte si a le analiza, propunem mai jos sapte scenarii privind situatia fondului public de pensii in urmatorii 30 de ani luand in considerare factorul demografic, piata muncii, evolutia economica si decizia politica: pastrarea status-quo-ului, aplicarea recomandarilor europene privind cresterea varstei de pensionare si o economisire mai intensa, politici populiste care fie cresc excesiv cheltuielile sau scad veniturile, fie blocarea sau anularea reformelor cheie privind pilonul II.




Primul scenariu presupune pastrarea legislatiei in forma actuala in ce priveste varsta de pensionare (65 ani pentru barbati si 63 pentru femei), modul de indexare a pensiei (luand in considerarea atat inflatia cat si cresterea salariului mediu brut in economie, cu tranzitie spre indexare exclusiv cu inflatia), alocarile in crestere catre pilonul II pana la 6% din salariul brut, nivelul actual al contributiilor. In acest scenariu, deficitul fondului de pensii va ajunge la aproximativ 2,5% din PIB in 2019, dupa care va intra pe o traiectorie descendenta. Nivelul pensiilor isi vor pastra puterea de cumparare, insa vor scadea ca procent din salariul mediu. Astfel, se estimeaza ca in 2031 sa reprezinte sub 25% din salariul mediu. In 2032, vor intra in plata pensiile din pilonul II, ceea ce va duce la o crestere a veniturilor din pensii cu circa o treime.

Masura optima pentru scaderea deficitului fondului de pensii este cresterea varstei de pensionare proportional cu cresterea sperantei de viata la 65 de ani (Scenariul 2). Este singurul scenariu in care fondul ajunge sa nu mai aiba deficite, in timp ce pensia viitorilor pensionari nu ar fi afectata negativ. Celelalte scenarii care ar duce la o scadere a deficitului sunt trecerea mai rapida la indexarea valorii pensiei cu inflatia (Scenariul 3) si nationalizarea sau plafonarea contributiilor la pilonul II (Scenariul 5), insa in niciunul din aceste scenarii fondul nu ajunge in echilibru, fiind in continuare nevoie de subventii de la bugetul de stat.

In plus, atat grabirea adoptarii inflatiei in indexare cat si scenariile care modifica pilonul II duc la pensii mai mici pentru viitorii pensionari (ca rata de inlocuire a veniturilor) comparativ cu legislatia actuala. De exemplu, inghetarea contributiilor la pilonul II in 2013 va duce pentru pensionarii de dupa 2032 (primele generatii de decretei) la o scadere a pensiei cu circa 12%. Nationalizarea intregului pilon II, ar duce la o scadere a pensiei cu o treime fata de pensia obtinuta cu legislatia actuala.

Luand ca tinta de politica publica asigurarea pentru viitorii pensionari a unui nivel de venituri mai bun decat ce ar obtine prin legislatia actuala, am analizat alte doua scenarii: alocarea unei cote mai mari din contributii catre pilonul II (Scenariul 7) sau legarea punctului de pensie de salariul mediu brut pe economie (Scenariul 4). Ambele ipoteze produc un deficit suplimentar fata de pastrarea legislatiei actuale, insa cresterea contributiilor (pana la o cota de 10% din salariul brut) ar fi o alternativa mai realista deoarece ar duce la un deficit suplimentar de maxim 0,65% din PIB.

Scenariul dramatic consta in legarea punctului de pensie la 45% din valoare salariului mediu brut din economie ce ar duce la un deficit enorm de cca 8,5% din PIB in 2042 (Scenariul 4).
Orice masura care ar putea duce la scadere a veniturilor fondului de pensii trebuie facuta cu precautie.Astfel, diminuarea contributiilor (Scenariul 6) poate avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri si sa incurajeze aparitia de noi locuri de munca si sa reduca informalitate. Insa, o asemenea masura daca nu ar fi luata simultan cu cresterea bazei de impozitare sau intarirea colectarilor incat nivelul veniturilor fondului
de pensii sa ramana stabil, vaduce la un deficit suplimentar de aproape 1% din PIB.

Masurile populiste se dovedesc a fi foarte costisitoarea fie ca efecte economice, fie ca efecte sociale pe termen lung. Asadar, este esential ca partidele politice sa se abtina de la masuri ce pot aduce voturi pe termen scurt dar ar expune intregul sistem riscului de colaps. Situatia dificila a pensiilor in Romania nu permite niciun derapaj de la asigurarea echilibrelor pe cat posibil in contextul demografic defavorabil.
Mai mult, data fiind importanta sistemului si fragilitatea lui, este necesar ca directiile principale de politica publica privind pensiile sa fie agreate consensual si responsabil de principalele partide politice incat schimbarile de la guvernare sa nu puna sub vreun risc linia generala de politica publica de echilibrare. Este responsabilitatea fiecarui votant sa descurajeze orice tendinta populista pentru ca impactul poate fi major.

Pe langa politica publica legata de pensii, sunt o serie de aspecte ce pot fi influentate de Guvern si care ar putea avea un impact pozitiv:
  • Este evident ca sistemul de pensii cu problemele sale multiple, nu va putea asigura o pensie suficient de mare din pilonul I. Pilonul II va ajunge la maturitate intr-un moment de varf in ce priveste intrarile la pensie (2032) si va duce la o crestere a valorii pensiei. Chiar si asa, este absolut necesar ca generatiile care in prezent sunt active pe piata muncii sa fie constiente ca statul nu va putea asigura un nivel similar al pensiei ca pentru pensionarii actuali si sa economiseasca suplimentar pentru a nu se expuse riscului de saracie. Mai multa claritate si responsabilitate in discursul public sunt absolut necesare. Modul de economisire, fie ca vorbim de pilonul III de pensii voluntare, de participare la fonduri private de investitii sau de economisire in sistemul bancar, tine de optiunea fiecaruia dar sa fie facuta informat incat economiile sa nu se deprecieze in valoare ci din contra sa obtina un randament cat mai bun. Dincolo de efectul pozitiv la nivelul bunastarii individuale, existenta unui capital autohton in planuri de economisire pe termen lung, poate fi o sursa importanta de investitii ineconomie alimentand cresterea economica.
  •  Corectarea dezechilibrelor din piata muncii prin reducerea informalitatii si fiscalizarea economiei rurale, prin politici mai bune de ocupare si recalificare, prin cresterea angajabilitatii pentru categoriile expuse somajului sau inactivitatii (tineri, femei, lucratori varstnici). De asemenea, asigurarea unui mediu de afaceri prietenos care sa duca la cresterea activitatii economice si implicit la cresterea numarului de locuri de munca.
  • Diminuarea deficitelor prin cresterea veniturilor, fiind necesara imbunatatirea colectarii contributiilor (diminuarea evaziunii si eliminarea exceptiilor de la plata) si distribuirea echitabila a poverii fiscale.
  •  Asigurarea unui climat economic pozitiv prin debirocratizare, legislatie predictibila si un mediu politic stabil.


Citeste mai multe despre   











Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

8610 vizualizari

  • +8 (10 voturi)    
    Tot studiul asta... (Marţi, 20 noiembrie 2012, 10:23)

    finutza [utilizator]

    ... poate fi rasturnat, sau poate fi aruncat la gunoi din cauza unui fenomen in masa, vizibil de aproximativ 10-15 ani: migratia fortei de munca. Cum generatia "decreteilor" se situeaza azi in plaja de varsta 38-45 ani, se observa ca este vorba de persoanele aflate la apogeul capacitatilor lor de munca. Si cu siguranta, ponderea cea mai mare in masa de cca. 2 milioane de persoane care lucreaza in strainatate, o reprezinta tocmai "decreteii". Peste vreo 15-20 de ani, asadar, presiunea pe fondul de pensii din Romania al acestrui esantion va fi mic, el cazand pe "umerii" bugetelor tarilor unde lucreaza acum.
    • +3 (3 voturi)    
      Corect (Marţi, 20 noiembrie 2012, 11:36)

      war4peace [utilizator] i-a raspuns lui finutza

      La 33 de ani, sunt unul din decreţeii tineri care în maxim 3 ani va fi definitiv plecat din ţară. Deja planul este în desfăşurare.
      Ştiu că nu are cine să-mi plătească pensia (atât ca număr de angajaţi per pensionar, cât şi ca inteligenţă medie), deci evadez.
  • +7 (7 voturi)    
    modelul canadian (Marţi, 20 noiembrie 2012, 10:29)

    nick24 [utilizator]

    limitarea valorii maxime a pensiei
    numai la noi e posibil ca pensia sa fie mai mare ca salariul net

    pericolul va fi pt cei de la privat ca nu vor mai avea vechime completa
  • +1 (3 voturi)    
    modelul francez (Marţi, 20 noiembrie 2012, 10:36)

    nick24 [utilizator]

    au scazut varsta de pensionare la 60 de ani
    sa nu vorbim de speranta de viata in comparatie cu noi
    cum au facut?
    • 0 (0 voturi)    
      S-au imprumutat (Miercuri, 21 noiembrie 2012, 17:01)

      AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui nick24

      Toate statele europene platesc diversele ajutoare sociale din imprumuturi, toate sunt pe minus. Sistemul de pensii e un Caritas, nu are cum sa functioneze - matematica nu minte si nu poate fi strambata dupa cum vor politicienii. Cand Bismark a creat primul sistem de pensii situatia era complet diferita fata de acum, varsta de pensionare era mai mare decat speranta de viata si foarte putini apucau pensie. Din cauza asta era foarte usor de facut sa mearga sistemul, aveai doar un pensionar la 10 persoane active. Nu exista posibilitatea sa muncesti 30-35 de ani si apoi sa iei pensie inca 30, de unde banii pentru asa ceva?
  • +4 (6 voturi)    
    Mda (Marţi, 20 noiembrie 2012, 10:39)

    chris2011 [utilizator]

    1. Din start cauzele au fost sintetizate perfect: populismul politicienilor si vina pensionarilor (mai tineri sau mai batrani) care au votat dupa cine le-a dat o punga de zahar in plus (fara sa gandesca putin ca cineva trebuie sa plateasca pentru asta).
    2. Indiferent de ce solutii sunt trecute in articol, singura viabila pentru decretei (printre care ma numar si eu) este de a trece intr-un sistem deja matur in care poate castiga suficient pentru a putea pune si deoparte. Adica plecarea din tara. Tinand cont de punctul 1 nu vad nici un motiv pentru care decreteii ar trebui sa plateasca. Ar trebui sa plateasca cei care au dat (ca doar nu a fost de la ei) si cei care au primit (ca doar da statul). Tinand cont de realitate asta deja se intampla. Populatia care poate pleaca din tara iar cei care raman (in majoritatea lor) castiga mult prea putin pentru a sustine actualul fond de pensii (economia are mecanismele ei de auto-reglare, intotdeauna excesele se platesc mai devreme sau mai tarziu). In paranteza fie spus, si eu deja mi-am facut calculele ca pana in primavara sa nu mai fiu in tara din aceleasi motive.
    3. Atata timp cat totul este atata de politizat si singurele afaceri care "merg" sunt cele cu statul (in general, sunt mult prea putine cazurile particulare ca sa merite efortul de a le aminti) datorita coruptiei si a implicarii statul in absolut orice din economie sau justitie lucrurile nu se pot schimba in bine. Lucrurile se vor schimba in Romania abia in momentul in care politicul isi va pierde influenta si puterea dar asta nu cred ca se va intampla pe parcursul vietii mele deci...ajungem la punctul 2, solutia cea mai rapida si logica este plecatul din tara. Iar realitatea dovedeste clar ca asta este solutia aleasa de multi (mult prea multi) si, ceea ce este mai trist, ce cei care sunt cautati "dincolo". Adica aia care pot plati pensiile la actualii pensionari.
  • -9 (11 voturi)    
    Mi-am luat gandul... (Marţi, 20 noiembrie 2012, 10:53)

    Duminica_Orbului [utilizator]

    Da, sunt decretel, dar mi-am luat gandul de la pensie. Asta a fost norocul nostru: generatie de sacrificiu si, pe alocuri, ratata.
    Sistemul public de pensii ascunde multe aberatii, dintre care una strigatoare la cer mi se pare urmatoarea: de ce sa plateasca contribuabilii pensia uneia care a fost toata viata vanzatoare la butic sau magazioner in mediul privat, sau bodyguard etc? Ar fi just sa existe un nomenclator al meseriilor care beneficiaza de pensie de stat (respectiv cele care au produs plusvaloare de-a lungul timpului). Restul, pensie privata, nene! Gresesc?
    • +6 (6 voturi)    
      Gresesti total (Marţi, 20 noiembrie 2012, 11:28)

      gdans [utilizator] i-a raspuns lui Duminica_Orbului

      In primul rand cei, din mediul privat platesc si ei contributie ca si cei din mediul bugetar.

      In al II-lea rand, banii se fac in mediul privat nu la bugetari (unde se muta banii dintr-un buzunar/cont in altul), astfel incat daca ar fi sa alegem e mai corect ca cei din mediul privat sa primeasca pensie (ei sunt si cu plus valoarea) NU bugetarii.

      Daca se acutizeaza criza, nu vor mai primii salarii bugetarii, privatii vor primi in functie de realizari.

      PS:
      Nu sunt angajat in Romania.
    • +4 (4 voturi)    
      Greşeşti (Marţi, 20 noiembrie 2012, 11:41)

      war4peace [utilizator] i-a raspuns lui Duminica_Orbului

      N-are treabă pentru cine lucrează, contează ce contribuţii au la stat, din taxe şi impozite
      Bodyguardul şi vânzătoarea de butic plătesc impozit pe salariu la stat. Permite-le să nu-l plătească şi de deştepţi ce sunt, de diferenţă or să-şi cumpere "aipeduri" şi plasme şi la 65 de ani or să moară de foame.
      Nu subestima prostia omenească.
      Eu, pe de altă parte, aş prefera să îmi deschid un cont privat (garantat de stat, dar pe bune, nu cu vorbe) şi să virez o sumă lunară, automat trasă din salariu, de care să mă folosesc în momentul în care ies la pensie, un fel de rentă viageră. Dar în România "nu se poate"...
    • +4 (6 voturi)    
      Da, gresesti... (Marţi, 20 noiembrie 2012, 11:41)

      finutza [utilizator] i-a raspuns lui Duminica_Orbului

      ... fiindca si vanzatoarea la butic, si magazionerul in mediul privat sau bodyguardul, contribuie cu depuneri lunare la fondul de pensii de stat. Asa ca, au dreptul, la varsta pensionarii, sa primeasca bani din fondul la care au contribuit. Ar fi valabil ce spui tu daca aceste categorii de cetateni ar contribui (doar) la fonduri private, dar acest fapt, la noi, este inca la inceput (pilonul II).
    • +5 (5 voturi)    
      Da, gresesti. (Marţi, 20 noiembrie 2012, 12:12)

      xan [utilizator] i-a raspuns lui Duminica_Orbului

      Pentru ca vanzatoarea la butic si magazionerul la privat au platit la fondul de pensii de stat din fiecare salariu lunar cate 9,5% plus inca 19,75%, adica o treime din toata munca lor de o viata.
  • -2 (8 voturi)    
    Sugestie (Marţi, 20 noiembrie 2012, 11:34)

    lucky luck [utilizator]

    Pensiile decreteilor sa le plateasca Emil Boc, Elena Udrea, Adriean Videanu, Elena Basescu si Monica Iacob Ritzi, ca fiind cei mai competenti si mai in masura sa le asume, inclusiv la nivelul averii personale.
  • +3 (3 voturi)    
    ... (Marţi, 20 noiembrie 2012, 11:43)

    dragos234 [utilizator]

    Bulgaria vinde cetatenia pe 100 000 de euro. Spania a anuntat ca acorda rezidenta pt cine cumpara case de minim 160 000 de euro. Intre timp, noi ne cramponam ca nu vrem sa vindem terenuri la italieni sau alti cetateni UE. Intre timp raportul pensionari/activi este peste 1.
    Trebuie sa intelegem ca avem nevoie de aportul strainilor, mai ales cu al celor cu bani. Nu de societati comerciale impersonale ca Nokia, care vin si pleaca fara sa le pese de noi. Avem nevoie de Oameni care sa se stabileasca in Romania, oameni cu bani si vointza de a face ceva.
    Nu este prima data in istoria nostra cand am apelat la straini. Majoritatea oraselor romanesti au fost facute si populate la inceput de straini, romanii fiind in majoritate un popor rural. De exemplu,Orasele din Moldova erau la sfarsitul secolului 19 si inceputul 20 locuite intr-o mare masura de evrei. Iasiul avea mai multa populatie evreiasca decat romaneasca. Era vorba de oameni indtruti, avocati, doctori, intreprinzatori. La fel orasele din Transilvania, ce ar fi fost ele fara nemtzi? Am adus inclusiv un rege neamtz acum 100 de ani.
    Peste tot in lume si in istorie, statele au recurs la colonisti si la straini ca sa se dezvolte. Astazi avem nevoie de astfel de oameni pentru ca este evident ca noi nu putem de unii singuri.
    Trebuie incurajata imigratia dinspre Vest si ne trebuie o politica coerenta. Decat sa ridicam ziduri in jurul nostru sau sa dam cetatenia romana aiurea, fara niciun criteriu, mai bine ne-am gasi cum putem vinde apartenentza la Romania mai bine.
  • +5 (5 voturi)    
    Mda (Marţi, 20 noiembrie 2012, 11:50)

    electron [utilizator]

    Cresterea varstei de pensionare este paiul cel mai scurt pe care il putem trage noi tinerii, Adica ajungem sa lucram pana la 65 de ani, vreo 40 piate chiar 45 de ani ca sa ce? ca sa avem 5 ani bani de pensie? Speranta de viata la barbati nu este mult peste 70 de ani, lucrezi 40 de ani ca sa ai bani 10? Ce ii aia? Si de ce pentru ca pe vremea cand inca invatam sa scriem niste politicieni, au luat niste decizii proate, de fapt nu proaste ci foarte proaste, si nu ii trage nimeni la raspundere ba mai mult pe unii inca ii vedem prin parlament.
    Opriti fraudele cu pensii de boala inchipuite, si calculat in functie de cat a contribuit, ai pensie mica, asta este capitalismul. Si cand ma refer la cat a contrinuit nu ceva formula in care punctul de pensie este nu stiu cum calculat. Atunci cand iesi la pensie ai o suma de bani care este impartita in functie de speranta de viata si rezulta o suma lunara pe care o primesti.

    Si inca un lucru care nu cred ca vreo analiza o ia in considerare, incet incet o sa isi arate coltii munca la negru din acesti ani, multa lume nu a contribuit nimic dar o aiba pretentia sa aiba pensie. Atunci ce facem, ii pensionam pe cei care muncesc la 70 de ani si cu asta basta?
  • -4 (4 voturi)    
    scenarii (Marţi, 20 noiembrie 2012, 11:54)

    Ar3s [utilizator]

    65 de ani NU reprezinta o varsta de pensionare. Cel putin, nu la noi. Ca si ,,taie 25%!" acesta masura fost dictata de catre Inalta Poarta Europeana, cu scopul carpelii, corectiei imediate. In acest sens, calculele sunt facute tot de catre aceasta entitate, in filozofia faptului ca nimic nu se va schimba in ceea ce priveste relatiile intre tarile europene, a situatiei monedei unice, a situatiei economice europene si internationale.
    Deocamdata, nu exista un scenariu optimist in ceea ce priveste pensiile decreteiilor si a generatiilor urmatoare.
  • +1 (1 vot)    
    "Cine va plati pensiile decreteilor? (Miercuri, 21 noiembrie 2012, 6:51)

    DistantObserver [utilizator]

    Intrebarea mi-aduce aminte de bancul in care un reporter de la "centru" viziteaza acest sat la vremea recoltatului si a inpuscatului si intalnind doar batrani, eclama: mosule, unde sunt tinerii din sat? "Sunt la caminul cultural invatand englezeste..." Si atunci cine va culege recolta, continua reporterul? "Maybe the the students, maybe the soldiers..." Trist dar nu prea diferit!
  • +1 (1 vot)    
    Rational. (Miercuri, 21 noiembrie 2012, 8:43)

    Prea_Tarziu [utilizator]

    Nu putem privi situatia Romaniei iesita din contextul global. Global vorbind exista o problema demografica, problema cauzata de suprapopulare, imbatranirea populatiei, la care de vreo 7-8 ani se adauga epuizarea materiilor prime (vezi cupru spre exemplu) si a energiei. Limitarea materiala duce volens nolens la limitarea populatiei, ceea ce inseamna ca vor exista si mai putini oameni tineri peste 30 de ani, ba chiar catastrofal de putini. Asigurarile private sau ale statelor de pensii SIGUR in 2040-2050 vor fi FALITE. Cum acum in Romania este un muncitor la privat care intretine unul la stat 7pensionari, 3 cu ajutor social si, 5 copii asa va arata intreaga lume. Cine isi inchipuie ca se va pastra ordinea si linistea, regulile, legea, oranduirea in conditii de lipsa de energie, materii prime, mancare, in timp ce el isi va lua frumusel pensia si va trai fericit (valabil pentru ORIUNDE - aviz "evadatorilor" din Ro), ei bine acela se inseala AMARNIC.
    Sfatul meu: renuntati sa lucrati cu bancile (ele sunt utile doar in conditii de energie ieftina), cu societatile de asigurari (aceeasi problema ca si la banci) si incercati sa va "construiti" o pensie. Asta presupune o locatie in care sa aveti acces la mancare, apa potabila si securitate atunci cand veti fi batrani. Nu puteti realiza asta decat intrand intr-o comunitate si cladind-o calita pentru evenimentele dramatice ce vor urma post deficit energetic. Cine este emigrat vindeti acum cat inca puteti lua bani ce ati acumulat acolo si veniti aici avum sau maxim in 10 ani!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică