Noiembrie 2012 aduce o temperare a optimismului in industrie si deteriorare a perspectivei in constructii, potrivit rezultatelor sondajului de conjunctura realizat de BNR in luna noiembrie. Documentul mai arata ca asteptarile favorabile ale operatorilor industriali vor cunoaste o posibila estompare, in timp ce pentru constructii se intrevede o inrautatire a indicatorilor economici. Productia industriala isi va incetini ritmul lunar de crestere, o atenuare a vitezei de crestere fiind anticipata si in cazul portofoliului total al comenzilor adresate companiilor industriale, tendinta fiind atribuita, in principal, comenzilor venite de la export.

Asteptarile companiilor de constructii s-au deteriorat, atat in privinta productiei, cat si a comenzilor, perspectiva fiind determinata in esenta de inrautatirea vremii. Stocurile de produse finite industriale vor inregistra o restrangere usoara, in conditiile in care soldul conjunctural a devenit negativ, dar ponderea respondentilor care anticipeaza stabilitatea stocurilor se mentine semnificativa (73 la suta). In constructii, indicatorul nu va marca modificari, in acest sens pronuntandu-se 81 la suta din numarul total al respondentilor (sold conjunctural: -1 la suta).

Stocurile de materii prime se vor situa in limite normale in industrie, dar pentru constructii se estimeaza din nou cote usor deficitare.

Participantii la sondajul de conjunctura continua sa invoce efectul limitativ imprimat de cererea deficitara asupra activitatii celor doua sectoare economice, ponderea opiniilor de acest tip fiind de circa 37 la suta in industrie si respectiv 53 la suta in constructii. Blocajul financiar isi va mentine influenta nefavorabila in constructii (in opinia a 38 la suta din numarul total al respondentilor) si, in masura mai mica, in industrie (in proportie de 12 la suta).

• Influente negative de amplitudine relativ  scazuta vor exercita ratele inalte ale dobanzilor bancare si evolutia cursului de schimb al monedei nationale.

In luna noiembrie, operatorii din cele doua sectoare economice vor opera noi disponibilizari. Acest proces va fi de intensitate relativ redusa in industrie, dar in continuare accentuata in constructii. In industrie, acumularile de capital vor scadea in intensitate, date fiind injumatatirea soldului conjunctural (+10 la suta) si majorarea pana la 66 la suta a ponderii respondentilor care anticipeaza stagnarea indicatorului. In constructii, traiectoria investitiilor isi va accentua panta descrescatoare (soldul conjunctural negativ s-a deteriorat de 5 ori, pana la -35 la suta).

Spre deosebire de intervalul precedent, in industrie nu se mai intrevede o imbunatatire a performantei economice, nefiind exclusa nici o deteriorare marginala, sugerata de coborarea usor sub zero a soldului conjunctural (de la +16 la -4 la suta). In constructii indicatorul isi va accentua panta descendenta (dublare a

soldului conjunctural negativ, pana la -23 la suta)

• Urmeaza o contractie sezoniera a activitatii in constructii

Estimarile formulate de operatorii industriali converg catre o incetinire a ritmului lunar de crestere aferent productiei industriale. Expectatiile companiilor de constructii s-au deteriorat, perspectiva fiind determinata in esenta de inrautatirea conditiilor climaterice ￢ soldul conjunctural neajustat si-a inversat semnul (-26 la suta), in timp ce seria ajustata indica o cvasistagnare a productiei (+4 la suta).Temperarea dinamicii productiei industriale va fi atribuita in principal restrangerilor de activitate anticipate in industria metalurgica, a constructiilor metalice si a produselor din metal, industria de masini, echipamente si aparate electrice si in industria materialelor de constructii (soldurile opiniilor variaza intre -23 si -60 la suta), dar si franarii ritmului lunar de crestere a productiei de mijloace de transport, sugerata de reducerea soldului conjunctural la o treime din nivelul pozitiv inregistrat in octombrie (pana la 28 la suta). La polul opus se vor plasa, cel mai probabil, subsectorul extractiv, activitatea de productie, transport si distributie a energiei electrice si termice, a gazelor si a apei calde si industria de mijloace ale tehnicii de calcul si aparate radio-TV (soldurile conjuncturale depasesc +80 la suta in toate cazurile). Stagnarea productiei este in continuare preconizata, in proportie de cel putin 80 la suta, in industria textila, de confectii, pielarie si incaltaminte, industria de prelucrare a petrolului, cocsificare a carbunelui si tratare a combustibililor nucleari si in activitatea de tiparire si reproducere pe suporti a inregistrarilor.

O atenuare a vitezei de crestere este intrevazuta si in cazul portofoliului total al comenzilor adresate companiilor industriale, tendinta fiind atribuita, in principal, componentei externe a cererii. Aceasta perspectiva este ilustrata, la nivelul ambilor indicatori, atat de seria bruta, cat si de cea ajustata a soldurilor conjuncturale, scaderea valorilor pozitive ale acestora fiind mult mai pronuntata in cazul volumului comenzilor pentru export (pana la +11 la suta pe serie bruta si +6 la suta pe serie ajustata, niveluri care reprezinta mai putin de jumatate din cele aferente lunii octombrie).

In ceea ce priveste portofoliul total al comenzilor, soldul opiniilor a coborat cu 4-5 puncte procentuale, pana la +21 la suta pe serie bruta si respectiv +14 la suta pe serie ajustata. Temperarea dinamicii ascendente a volumului total al comenzilor va fi imprimata indeosebi de expectatiile de acest tip conturate in industria mijloacelor de transport, industria de prelucrare a lemnului si in industria textila, de confectii, pielarie si incaltaminte (in primul caz, soldul conjunctural pozitiv s-a redus la un sfert din nivelul aferent lunii octombrie: +19 la suta, in timp ce pentru celelalte doua ramuri soldul opiniilor s-a injumatatit, ajungand la +13, respectiv +22 la suta). In plus, merita mentionata restrangerea de cerere, anticipata de respondentii din industria materialelor de constructii si din

industria de masini, echipamente si aparate electrice (solduri conjuncturale: -69, respectiv -14 la suta). Pentru fiecare dintre ramurile enumerate, expectatiile formulate cu privire la portofoliul total al comenzilor se mentin si in cazul cererii externe. Traiectorii crescatoare ale volumului total al comenzilor sunt estimate in special de respondentii din subsectorul extractiv, activitatea de productie, transport si distributie a energiei electrice si termice, a gazelor si a apei calde (solduri conjuncturale: +90, respectiv +86 la suta), dar si din industria metalurgica, a constructiilor metalice si a produselor din metal (+33 la suta), in acest din urma caz o contributie favorabila revenind cererii externe (+32 la suta).Operatorii din constructii intrevad o restrangere a portofoliului de comenzi, evolutia incorporand, ca si in cazul productiei, o componenta sezoniera semnificativa ￢ pe serie bruta, soldul conjunctural s-a micsorat de la +14 la -10 la suta.

Potrivit estimarilor operatorilor din industrie, gradul mediu de utilizare a capacitatilor de productie va consemna variatii nesemnificative fata de perioada precedenta, in timp ce pentru constructii se intrevede reducerea cu 3 puncte procentuale a acestui indicator (nivelurile estimate pentru luna noiembrie sunt de 80 si respectiv 76 la suta). In industrie, performantele cele mai ridicate (de cel putin 90 la suta) sunt in continuare anticipate pentru industria de prelucrare a petrolului, cocsificare a carbunelui si tratare a combustibililor nucleari, industria mijloacelor de transport, subsectorul extractiv si pentru industria de mijloace ale tehnicii de calcul si aparate radio-TV. Indicatorul se mentine pe un palier relativ modest (60-63 la suta) in activitatea de tiparire si reproducere pe suporti a inregistrarilor, in industria materialelor de constructii (in aceasta ramura indicatorul a pierdut inca 10 puncte procentuale fata de luna precedenta) si in activitatea de productie, transport

si distributie a energiei electrice si termice, a gazelor si a apei calde desi, in acest caz, gradul de utilizare a capacitatilor de productie s-a majorat cu 6 puncte procentuale.

• Produse finite: absorbtie in industrie; stagnare in constructii

In luna noiembrie, disponibilul de produse finite industriale va inregistra o posibila restrangere, de mica amplitudine, in conditiile in care soldul conjunctural a devenit negativ (-9 la suta pe ambele serii), dar ponderea respondentilor care anticipeaza stabilitatea stocurilor se mentine semnificativa (73 la suta). In constructii, indicatorul nu va marca modificari, in acest sens pronuntandu-se 81 la suta din numarul total al operatorilor de profil (sold conjunctural: -1 la suta).

O absorbtie a stocurilor de produse finite este intrevazuta in special in subsectorul extractiv (sold conjunctural: -91 la suta), dar si in activitatea de productie, transport si distributie a energiei electrice si termice, a gazelor si a apei calde, industria de masini, echipamente si aparate electrice si in industria mijloacelor de transport (soldurile opiniilor variaza intre -15 si -28 la suta). Acumulari de stocuri, de mica intensitate insa, sunt estimate de respondentii din industria alimentara, a bauturilor si a produselor din tutun (+12 la suta).

Indicatorul va stagna in cel putin 91 la suta din numarul total al companiilor din industria de prelucrare a petrolului, cocsificare a carbunelui si tratare a combustibililor nucleari, industria metalurgica, a constructiilor metalice si a produselor din metal, industria de mijloace ale tehnicii de calcul si aparate radio-TV si din activitatea de tiparire si reproducere pe suporti a inregistrarilor.

Cote normale ale stocurilor de materii prime continua sa fie anticipate, in majoritatea ramurilor industriale, de cel putin 90 la suta dintre participantii la sondaj. Posibile exceptii sunt localizate la nivelul industriei de masini, echipamente si aparate electrice si al industriei de mijloace ale tehnicii de calcul si aparate radio-TV, ramuri pentru care soldurile conjuncturale usor pozitive (13 si respectiv 9 la suta) sugereaza un disponibil peste normal. Si in constructii, cote normale sunt preconizate de 88 la suta dintre managerii intervievati, insa nivelul moderat negativ al soldului conjunctural (-9 la suta) indica posibilitatea mentinerii unui usor deficit la acest capitol

• Insuficienta cererii continua sa afecteze activitatea ambelor sectoare; constructiile resimt, in plus, influenta blocajului financiar

Participantii la sondajul de conjunctura invoca, si pentru luna noiembrie, efectul limitativ imprimat de cererea deficitara asupra activitatii celor doua sectoare economice, ponderea opiniilor de acest tip fiind de circa 37 la suta in industrie si respectiv de 53 la suta in constructii. Ramurile industriale cele mai afectate raman industria mijloacelor de transport, industria metalurgica, a constructiilor metalice si a produselor din metal, industria de masini, echipamente si aparate electrice si activitatea de tiparire

si reproducere pe suporti a inregistrarilor (in proportie de cel putin 59 la suta in cadrul fiecarei ramuri).

Blocajul financiar isi va mentine influenta nefavorabila indeosebi asupra activitatii companiilor de constructii, ponderea opiniilor in acest sens fiind de 38 la suta. In industrie, acest factor a fost mentionat de circa 12 la suta dintre participantii la sondaj, expectatiile cele mai pesimiste continuand sa fie inregistrate de circa jumatate din numarul respondentilor din industria de mijloace ale tehnicii de calcul si aparate radio-TV, precum si de aproximativ o patrime din totalul managerilor din industria textila, de confectii, pielarie si incaltaminte si din industria chimica, de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice.

Influente negative de intensitate relativ scazuta vor continua sa exercite: (i) ratele inalte ale dobanzilor bancare (factor invocat de 19 la suta din numarul respondentilor din constructii si, in proportii de 11 si respectiv 14 la suta, de operatorii din industria mijloacelor de transport si din industria de prelucrare a lemnului); (ii) evolutia cursului de schimb al monedei nationale, factor

semnalat indeosebi de respondentii din industria de mijloace ale tehnicii de calcul si aparate radio-TV (in proportie de 50 la suta), dar si de 13-29 la suta din numarul managerilor din industria chimica, de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice, industria alimentara, a bauturilor si a produselor din tutun si din industria textila, de confectii, pielarie si incaltaminte; (iii) dificultatile intampinate in procurarea materiilor prime (mai ales in industria de masini, echipamente si aparate electrice si in industria chimica, de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice ￢ ponderi de 19 si respectiv 16 la suta).

Restrangere moderata a numarului de salariati in industrie, dar pronuntata in constructii In luna noiembrie, respondentii din cele doua sectoare economice analizate vor opera noi disponibilizari. Acest proces va fi de intensitate relativ redusa in industrie, avand in vedere soldul conjunctural moderat negativ (-10 la suta), dar in continuare accentuata in constructii (sold

conjunctural: -45 la suta). Tendinte similare pentru ambele sectoare sunt evidentiate si de seria ajustata a soldurilor conjuncturale.

Disponibilizari se intrevad in special in industria mijloacelor de transport, industria de masini, echipamente si aparate electrice si in industria metalurgica, a constructiilor metalice si a produselor din metal (solduri conjuncturale cuprinse intre -26 si -52 la suta).

Pe panta ascendenta se va plasa numarul de salariati din industria de prelucrare a petrolului, cocsificare a carbunelui si tratare a combustibililor nucleari, industria de mijloace ale tehnicii de calcul si aparate radio-TV (solduri conjuncturale: +21, respectiv +38 la suta), dar si din subsectorul extractiv si din activitatea de tiparire si reproducere pe suporti a inregistrarilor (soldurile pozitive

ale opiniilor depasesc 80 la suta in ambele cazuri). Indicatorul nu va inregistra variatii semnificative in peste 88 la suta din numarul total al companiilor din industria de prelucrare a lemnului, industria chimica, de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice si din activitatea de productie, transport si distributie a energiei electrice si termice, a gazelor si a apei calde.

• Avans mai lent al investitiilor in industrie; restrangere in constructii

In luna noiembrie, industria va inregistra acumulari mai lente de capital comparativ cu luna anterioara, in conditiile in care soldul pozitiv al opiniilor s-a redus la jumatate (pana la 10 la suta), iar ponderea respondentilor care anticipeaza stagnarea indicatorului s-a majorat la 66 la suta. In constructii, traiectoria investitiilor isi va accentua panta descrescatoare, evolutia fiind sugerata de

deteriorarea de circa 5 ori a soldului conjunctural (pana la -35 la suta).

Temperarea dinamicii investitiilor in industrie va fi imprimata, in principal, de intreruperea acumularilor de capital in industria mijloacelor de transport, in acest sens pronuntandu-se circa trei patrimi din totalul operatorilor de profil (dupa ce, in luna octombrie, soldul conjunctural a fost sensibil pozitiv: 66 la suta). In acelasi context merite mentionate si decelerarea de ritm anticipata pentru industria de prelucrare a lemnului (soldul opiniilor s-a redus cu 13 puncte procentuale, pana la +42 la suta), dar si mentinerea pe trend descendent a investitiilor efectuate de companiile din industria de prelucrare a petrolului, cocsificare a carbunelui si tratare a combustibililor nucleari (-39 la suta).

O perspectiva optimista se contureaza mai ales in activitatea de productie, transport si distributie a energiei electrice si termice, a gazelor si a apei calde, ramura pentru care se intrevede intensificarea investitiilor (soldul conjunctural pozitiv s-a triplat, ajungand la 36 la suta), dar si in industria de masini, echipamente si aparate electrice si in industria metalurgica, a constructiilor metalice si a produselor din metal si in industria materialelor de constructii (solduri conjuncturale: +42, respectiv +30 la suta). Nu intrevad modificari ale cheltuielilor de investitii cel putin 78 la suta din numarul total al respondentilor din subsectorul extractiv si din industria materialelor de constructii.