​Analiza Exporturile si importurile Romaniei. Ce, cat si de unde importam sau exportam? Un argument pentru o strategie eficace a diplomatiei economice romanesti

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 21 noiembrie 2012, 10:05 Economie | Finanţe & Bănci

In absenta unui mecanism eficient de atragere a fondurilor europene, dublata de o "seceta" pe partea de investitii straine directe, un sprijin in vederea atragerii de valuta in tara ar putea veni din partea exportatorilor. Poate si de aceea, o privire aruncata asupra exporturilor romanesti (ca structura, pe componente, tari, produse) ar fi utila. Desigur, in absenta unei ofensive a diplomatiei economice, lucrurile vor ramane la stadiul de grafice. Indiferent insa de castigatorii politici ai alegerilor, comertul exterior ar trebui sa devina una din prioritatile noului Guvern. De intrarea valutei in tara depind nu doar indicatorii macro- deficit comercial, curs de schimb samd, ci chiar nivelul de trai si numarul locurilor de munca.
Intra in text si vezi cum arata structurat pe tari, grupe de marfuri sau tipuri de bunuri, comertul exterior al Romaniei

Mai jos, aveti un grafic in care sunt redate balantele comerciale ale Romaniei cu cateva state din lume. Datele sunt pe primele 8 luni din an si sunt exrimate in milioane de lei. Dati click pe imagine pentru a o mari. Sursa datelor: Mininsterul Economiei, Guvern si INS.
Sigur ca daca ne gandim de pilda la reducerea deficitului comercial, e usor de luat tarile cu care inregistram deficitele cele mai mari si sa incercam sa ne ajustam pozitia fata de acestea ori prin cresterea exporturilor altor bunuri ori prin reducerea importurilor (inlocuindu-le cu bunuri substituibile, poate). Dar nu aceasta este principalul subiect al acestui articol.Cu albastru sunt ilustrate exporturile iar cu rosu, importurilor.



Sa ne uitam acum la CE ANUME importam si de unde. Aveti mai jos o imagine relevanta pentru aceasta discutie.




As face insa o precizare. Cresterea productiei unei anumite ramuri din economie poate avea doua tipuri de efecte intr-o
economie. In primul rand, ea determina cresterea cererii de produse intermediare pe care le utilizeaza in productie, care poate stimula ramurile din amonte. In al doilea rand, conduce la un volum mai mare de bunuri intermediare pe care le ofera ramurilor din aval. Relatiile nu sunt neaparat cauzale: nu putem spune cu certitudine ca daca o ramura solicita un volum in crestere de bunuri intermediare, ramurile care produc aceste bunuri isi vor spori automat productia pentru a suplini aceasta cerere; cu atat mai putin ca o crestere a productiei unui anumit tip de bunuri intermediare conduce la cresterea productiei ramurilor care le consuma.

Mai jos, aveti exporturile romanesti pe luni de zile, din iulie 2011 pana in iulie 2012. As mai adauga aici un lucru: Din perspectiva exportului in Top 100 exportatori, care acopera circa 52 % din exporturile totale ale Romaniei, 96 de companii au capital majoritar strain


O sa observati de pilda ca exporturile de bunuri prelucrate sunt relativ reduse. In aceasta zona pot fi multe de facut, cu siguranta



Mai sus aveti grupele de bunuri cu care iesim la export; cele de capital, de consum si intermediare. "Un studiu de referinta, utilizand metodologia romaneasca de identificare a oportunitatilor avizata atat de comunitatea academica romana cat si de cea internationala, referitoare la industria prelucratoare a identificat 8 industrii care raspund la intrebarile: In ce sectoare capitalul romanesc trebuie sa investeasca? Care sunt sectoarele cu minime bariere de intrare din punct de vedere al concurentei si attractive din punct de vedere a profitabilitatii care pot sprijini o crestere economica? Acestea sunt: industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii, textila, alimentara, pielarie, echipamente electrice, constructii nemetalice, farmaceutice, alte activitate industriale", explica profesorul Cezar Mereuta. Din cele 8 piete, numai una are gradul de acoperire al importurilor prin exporturi supraunitar. Deficitul comercial cumulat al celor 8 piete reprezinta 75,5 % din deficitul comercial global al exporturilor de bunuri al Romaniei in anul 2011.
  • Cateva date seci, dar utile
Oportunitatea crearii de capacitati de productiei in aceste 8 sectoare este fara echivoc", explica profesorul Mereuta.
În structura exporturilor, şase secţiuni ale Nomenclatorului Combinat deţin 72,1% din totalul exporturilor. Exporturile de maşini şi dispozitive mecanice; maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile, reprezentând 25,8% din totalul exporturilor perioadei 1.I-31.VII 2012, s-au situat pe primul loc înregistrând o creştere cu 0,4% la valori exprimate în lei (o scădere cu 4,6% la valori exprimate în euro) comparativ cu perioada 1.I-31.VII 2011.


În această secţiune, capitolul „Maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora” deţine ponderea principală (62,9%
în total secţiune şi 16,2% în total exporturi).

Pe locul doi s-a clasat secţiunea „Mijloace şi materiale de transport” cu 14,8% în total e exporturi, în cadrul căreia exporturile de “Automobile, tractoare şi alte vehicule terestre” reprezintă 82,3% din total secţiune şi 12,2% din total exporturi.

Exporturile de metale comune şi articole din acestea au situat această secţiune pe locul trei ca pondere în total exporturi, înregistrând o scădere cu 0,8% la valori exprimate în lei (5,6% la valori exprimate în euro) comparativ cu perioada 1.I-31.VII 2011
O pondere importantă au avut-o capitolele „Fontă, fier şi oţel”, reprezentând 41,4% din total secţiune şi 4,9% din total exporturi şi „Produse din fontă, fier sau oţel ”, reprezentând 27,3% din total secţiune şi 3,2% din total exporturi.

Exporturile de materiale textile şi articole din acestea, situate pe locul patru, au înregistrat o creştere cu 7,1% la valori exprimate în lei (1,7% la valori exprimate în euro) comparativ cu perioada 1.I-31.VII 2011. În cadrul acestei secţiuni,
exporturile de articole de îmbrăcăminte şi accesorii, altele decât tricotate sau croşetate, au reprezentat 51,8% din total secţiune şi 4,3% din total exporturi.

De asemenea, exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte tricotate sau croşetate au avut o pondere de 20,4% în total secţiune şi de 1,7% în total exporturi
Poziţiile următoare în top sunt deţinute de secţiunile:
- „Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea” cu o pondere de 5,8% din total exporturi;
- „Produse minerale” cu 5,6% din total exporturi, în cadrul căreia exporturile de produse petroliere (benzine, motorină, uleiuri) reprezintă 95,9% din total secţiune şi 5,4% din total exporturi.

Valoarea exporturilor către cele 26 de ţări ale Uniunii Europene în perioada 1.I-31.VII 2012, comparativ cu perioada 1.I-31.VII 2011, a crescut cu 5,7% la valori exprimate în lei (0,3% la valori exprimate în euro), având o pondere de 70,9% în total exporturi
  • Unde eram in anii trecuti?
Potrivit BNR, pe parcursul anului 2010, cel mai ridicat deficit comercial s-a înregistrat în luna mai (651 milioane euro), iar media lunara de 494 milioane euro a fost mai mica cu 79 milioane euro fata de anul precedent. Analiza soldului balantei comerciale pe cele opt grupe de marfuri consemneaza excedente la pozitiile: „textile, confectii, încaltaminte” (1 031 milioane euro), „masini, aparate, echipamente si mijloace de transport” (402 milioane euro) si „produse din lemn, hârtie” (201 milioane euro), respectiv deficite la: „produse chimice si plastice” (3 767 milioane euro), „produse minerale” (2 721 milioane euro), „produse agroalimentare” (498 milioane euro), „metale comune” (271 milioane euro) si pozitia „alte marfuri” (301 milioane euro).
Analiza soldului balantei comerciale pe principalele stadii ale productiei evidentiaza excedente la bunuri de capital (253 milioane euro) si la bunuri de consum (237 milioane euro), respectiv deficite la bunuri intermediare (4 729 milioane euro) si materii prime (1 684 milioane euro).
Pe zone geografice, cea mai mare parte a deficitului comercial, respectiv 74,7 la suta, a fost generata de comertul intracomunitar, comertul extracomunitar înregistrând 25,3 la suta. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a crescut cu 5,4 puncte procentuale, ajungând la 86,3 la suta, în timp ce gradul de deschidere a economiei s-a majorat cu 10,8 puncte procentuale, pâna la 66,1 la suta.
Comparativ cu anul 2009, structura bunurilor exportate pe stadii ale productiei re\u0006 ecta cresterea ponderii bunurilor intermediare (cu 1,5 puncte procentuale, pâna la 49,9 la suta) si a materiilor prime (cu 1 punct procentual, ajungând la 8,3 la suta), concomitent cu reducerea ponderii bunurilor de consum (cu 1,9 puncte procentuale, pâna la 21,0 la suta) si a bunurilor de capital (cu 0,6 puncte procentuale, pâna la 20,8 la suta),


Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

11053 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    da (Miercuri, 21 noiembrie 2012, 11:48)

    cartograful [utilizator]

    un articol interesant. Ar trebui mai multe in genul asta. Ma mira totusi lipsa comentariilor.
    • 0 (0 voturi)    
      Articolul contine date, ... (Vineri, 23 noiembrie 2012, 21:20)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui cartograful

      ... dar in mod esential nu prea contine informatie - e o diferenta intre cele doua. De-aia n-ai sa vezi comentarii.
  • +2 (2 voturi)    
    pai da (Miercuri, 21 noiembrie 2012, 14:44)

    tofu [utilizator]

    Nu e despre Basescu, deci nu e interesant :-)
  • 0 (0 voturi)    
    de ce importam ce produceam odinioara? (Luni, 10 decembrie 2012, 12:19)

    Unu..Altu [utilizator]

    Orice analiza ("root cause analysis") se incepe cu cateva intrebari "de ce ?" pana ajungi la intrebaril cu raspuns si rezolvi in sens invers. Altfel este doar palavrageala politico - prosteasca.

    Deci domnilor/tovarasi:
    - de ce importam elemente pe care le produceam "la maxim" odinioara ?
    - de ce importam elemente scumpe cu precadere din Germania si nu din alte piete mai ieftine ?
    - de ce nu putem importa din alte piete mai ieftine ?
    - de ce pt. a importa din piete mai ieftine , este prea scump (posibil) sa ai un sistem 'propriu' de transport ..ieftin si performant ?
    - de ce doar cu Africa si Orientul Mijlociu/Apropiat ne mai "scoatem" si in rest sustinem "dezinteresat" UE?
    - de ce anume este nevoie sa crestem ponderea "bunurilor de consum", considerand ca exista o mare discrepanta intre exporturile de "bunuri intermediare" si "bunurile de consum" ?
    - ar fi interesanta o astfel de analiza comparativa dar pt. anii 1985 (cand a fost atins cel mai mare PIB al Romaniei)


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version