Peste putina vreme vin alegerile parlamentare. In ultimii 4 ani, la putere au fost mai toate principalele partide poliitice astfel incat o analiza a ceea ce s-a intamplat in economie nu va dauna probabil alegatorului care doreste sa isi bazeze optiunile pe date si cifre certe, nu pe promisiuni fanteziste, imposibil de indeplinit. Astazi am selectat pentru analiza PIB-ul, inflatia, productia industriala si agricultura. Vor urma si ceilalti indicatori in zilele urmatoare. De mare ajutor ne-a fost si aparitia lucrarii "Romania 2012. Starea economica in criza perpetua", a profesorului Constantin Anghelache. "Anul 2011 s-a caracterizat prin preocuparea excesiva a coalitiei de a se mentine la guvernare, rezistand fara dificultate motiunilor introduse de noua uniune a opozitiei. In ciuda aparentei ce indica o coordonare a opozitiei (PSD, PNL, PC), toate incercarile de a zdruncina guvernarea au esuat", explica Anghelache. Datele analizate se intind pana la inceputul toamnei acestui an si au ca surse BNR, INS si Eurostat.

  • Scurt incurs politic, spre aducere aminte

Opozitia in triumviratul PSD-PNL-PC, coagulat in USL, era in 2011 pana in mai 2012 fara majoritate si perspectiva. In aceste conditii s-a declansat o vanatoare in planul legislativului, fara efect in planul legiferarii, ceea ce a ridicat la rang de "prioritate" guvernarea prin ordonante simple sau de urgenta si asumarea raspunderii. In planul "croirii" unei strategii nationale de atenuare a efectelor dezastruoase ale crizei si iesirea din aceasta fundatura, nu s-au petrecut lucruri semnificative. Daca ne amintim, in primavara anului trecut guvernul Boc nu a mai putut rezista fara a produce efecte negative, imposibil de recuperat asupra PDL si si-a depus mandatul. Aceasta miscare politica a avut efect neanticipat asupra coalitiei croita pentru asigurarea guvernarii care s-a clatinat si a inceput sa slabeasca.

UNPR, probabil, si-a dat seama ca se afla intr-o situatie neplacuta, adauga prof. Anghelache, la rascruce de drumuri, fara garantia de a se consolida precum se anticipase (promisese). Asa au stat lucrurile si intamplarile cand in mai, instalatul guvern Mihai Razvan Ungureanu a depus armele, fiind infrant prin motiune de incredere. Au urmat apoi alegerile locale in care PDL a fost zdrobit si pus la colt. Apoi, in iulie, noua coalitie anti-PDL a "maturat" cateva institutii (Camera deputatilor, senatul, avocatul poporului, presedintele) inlocuindu-i pe banda rulanta sau suspendandu-l pe presedinte. A fost, incepand din mai, continuand si acum, o lupta fara menajamente fara niciun castigator din punctul de vedere al interesului economiei romanesti.

Datele pe care se axeaza analiza larata derapaje si abateri care cu greu vor putea fi corectate, mai ales pe fondul crizei financiare ce se adanceste. Anul 2012 nu este edificator din punct de vedere economico-social si financiar deoarece este dominat de campaniile electorale (alegeriel locale si parlamentare) care fetisizeaza mult, in ambele sensuri, situatia si mai ales trendul de evolutie in anii urmatori.

Romania face cu greu fata efectelor crizei economico-financiare, care probabil ca se va prelungi pana in 2016 sau chiar mai adanc in timp. S-a facut un mare imprumut de la FMI, Banca Mondiala si Uniunea Europeana. Transele nu au curs in mod normal deoarece din ambitiile unora, Romania nu a avut un executiv profesionist. Bugetul nu s-a depus in Parlament si exista legi disputate si controversate care se vor finaliza tot din politic. Si asa, s-a ajuns la cea mai cinica situatie, in care cele doua "palate" nu intreprind nimic pe linia redresarii reale a tarii si deruleaza o strategie fina, numai de ei inteleasa.

Exista preocupari de aducere a Codului fiscal la standardele europene, iar rectificarile bugetului consolidat s-au inscris in "ratiunile electorale" ale partidelor politice, putand crea dificultati enorme care se vor amana pentru 2013.

Scurta incursiune in evolutia scenei politice din Romania a fost facuta nu din perspectiva unui analist in acest domeniu, ci din dorinta de punere in tema cu privire la contextul in care a evoluat economia.

  • Principalele evolutii macroeconomice

Indicatorul cel mai sintetic al Romaniei, privind rezultatele obtinute in anul 2010, il reprezinta Produsul Intern Brut, care a fost de 513.640,8 milioane lei, exprimat in preturi curente ale anului 2010. Pentru 2011, sub rezerva unor corectii ulterioare, datele sunt clare si edificatoare, evidentiind cresterea PIB cu cca. 1,1% fata de 2010, ceea ce, ajustat la nivelul anului 2011, reliefeaza o valoare de 519.290,8 milioane lei. Pentru 2012 nu sunt previzibile modificari semnificative, adica cel mai probabil (si intr-un scenariu deloc pesimist) PIB va stagna.

Indicatorii macroeconomici de rezultate au inregistrat un trend dezastruos in perioada ianuarie 2009- ianuarie 2012 ca urmare a efectelor crizei economico-financiare, agravate si de criza politica si morala prelungita, ineficienta activitatii guvernamentale si lipsa unui program coerent anti-criza, bazat pe masuri pro-active.

Astfel, PIB-ul a inregistrat o reducere de -1,3% in 2010, fata de 2009. In acelasi timp, tinta de inflatie nu a putut fi atinsa, investitiile straine directe s-au redus dramatic, fiind de doar 2,411 miliarde euro in 2011, a crescut datoria externa, a sporit datoria publica interna, balanta de plati externe inregistreaza un deficit cumulat urias, veniturile populatiei s-au redus, ramurile economiei nationale au inregistrat scaderi sau stagnari, bugetul consolidat a devenit volatil datorita veniturilor certe reduse, rezultat al unei colectari deficitare sau dezinteresate etc.

PIB/locuitor calculat pe baza paritatii puterii de cumparare a fost de 10.395 unitati paritate de cumparare standard, care reprezinta unitatea monetara de referinta la nivelul Uniunii Europene, ca valuta conventionala ce exclude influentele diferitelor preturi nationale.

Drept e ca in anul 2011, ritmurile de crestere din UE s-au temperat si lasa loc interpretarii reaparitiei efectelor crizei, in valul al doilea. Problema mentinerii euro, declansata de situatia din Grecia, Italia, Spania, Portugalia si Irlanda, stimuleaza multe analize ce conduc la perspective pesimiste, adauga prof. Anghelache

Deficitul balantei de comert exterior (export FOB/import CIF) a fost de cca. 9 miliarde euro in 2010, de 7,75 miliarde euro in 2011 si cca. 4 miliarde euro in primele sase luni ale anului 2012.

Situatia sta cam asa:

  • importurile au scazut fata de anul precedent. Importurile au ramas rentabile deoarece, chiar daca uneori s-a inregistrat o apreciere a monedei nationale fata de euro si USD
  • preturile angro si en detail, nu s-au ajustat prin reduceri, societatile comerciale considerand ca este un bun castigat la care nu este cazul sa renunte;
  •  pe de alta parte, exporturile au crescut in 2010 fata de 2009 si in 2011 fata de 2010, intrucat aceasta fluctuatie a cursului de schimb fata de cele doua valute din cosul valutar de referinta a stimulat productia interna pentru export, aceasta devenind mai rentabila la export, situatia se mentine pe acelasi trend si in 2012.
  • in mod normal, deficitul unei tari, inclusiv al Romanei, nu este alarmant in masura in care face parte dintr-un program de imprumuturi externe, dirijate pe proiecte, care sa nu afecteze avutia nationala;
  • in contextul in care importurile au avut o inclinatie spre bunurile de larg consum, situatia poate fi tratata ca negativa.
  • Evolutia Produsului Intern Brut

Referitor la evolutia PIB fata de perioadele corespunzatoare din 2009, in primul rand, in cazul Romaniei, rezulta ca, scaderea cu 1,3% a fost rezonabila.

In anul 2011, ca si in primele sase luni ale anului 2012, contributiala formarea PIB a fost diferita din punctul de vedere al valorii

adaugate brute ce s-a realizat la nivelul fiecarei ramuri. Impozitele nete pe produs si-au adus in 2011 o contributie pozitiva de 2,7%, activitatea serviciilor a contribuit cu 1,2% la PIB, constructiile cu 2,7%. Industria a avut o crestere de 5%. Tot in 2011, agricultura, silvicultura si piscicultura au avut o contributie pozitiva de 11,3%. In anul 2012, pe primele sase luni s-au mentinut aceleasi tendinte cu precizarea ca agricultura a marcat un recul ingrijorator.

Activitatile din servicii, industrie, constructii si impozitele nete pe produs impreuna, au avut o contributie decisiva la scaderea PIB,ceea ce inseamna un fapt negativ pentru economia Romaniei care desi s-a restructurat partial, a renuntat la o serie de subramuri industriale, orientandu-se spre dezvoltarea productiei serviciilor si nereusind sa faca fata efectelor crizei, corelate cu inexistenta unui plan de guvernare anticriza adecvat.

Relevant in ceea ce priveste formarea PIB pe categorii de resurse (ca factori de modificare) este si evolutia structurala in perioada 2003-2012, prezentata mai jos. (click pe foto pentru a mari imaginea)

Ponderea principalelor categorii de resurse la formarea PIB in prima jumatate a anului 2012, arata ca serviciile detin peste 46%, avand o usoara tendinta de scadere fata de perioada corespunzatoare a anului precedent. Evolutia PIB in 2011 se inscrie pe linia parcurgerii "procesului" de recesiune accentuata. In primele sase luni ale anului 2011 s-au preluat toate efectele negative "necontabilizate" in 2010 si apoi s-a continuat cu o usoara revenire, continuata si in 2012.

Astfel, PIB-ul a scazut cu -1,3% fata de 2009; majoritatea ramurilor au avut contributii negative ceea ce presupune intrarea in degringolada manageriala macroeconomica; structura pe ramuri si utilizari a fost negativa. In 2011 PIB a crescut cu 2,5% fata de 2010 si urmeaza un curs oscilant in 2012, precizeaza prof. Anghelache

  • Realizarea PIB pe forme de proprietate

Din analiza efectuata rezulta ca in perioada 2009-2012, pentru care datele sunt provizorii, sectorul privat a contribuit cu 72,4%-75,9% la formarea PIB. Ponderea, inca redusa, a sectorului privat a fost determinanta, in special prin valoarea adaugata bruta din agricultura.

Este normala aceasta influenta deoarece agricultura s-a confruntat cu unele conditii naturale negative. Intr-o comparatie cu perioadele anterioare se constata ca aceasta pondere a sectorului privat la realizarea PIB este superioara tuturor celorlalte perioade anualizate din 2000, si chiar din 1990 pana la zi.

In perioada 2010-2012, pentru care efectuam analiza completa de fond, s-a constatat cresterea ponderii sectorului privat in valoarea adaugata bruta din constructii.

Important este ca ponderea sectorului privat la realizarea valorii adaugate brute pe ramuri ale economiei nationale si, in final, la formarea PIB s-a mentinut la un nivel ridicat.

Este evident ca privatizarea regii, ori extinderea privatizarii in ramurile deja privatizate va avea efectul scontat. Trebuie facuta remarca referitoare la faptul ca nu intotdeauna o astfel de analiza este pertinenta deoarece vor fi, si vor ramane, sectoare de activitate absolut importante pentru economia nationala la care statul trebuie sa isi mentina atributul de proprietar.

  • Evolutia inflatiei (preturile de consum)

Stiu, discutiile pot fi aici si despre ponderile in cosul de consum. Cum spunea un inalt personaj din BNR, daca am fi avut ponderuile din Bulgaria, inflatia era undeva la 4,6 nu la 5,3%. Dar asta e o alta mancare de peste. Stim ca au existat preocupari pentru ajustarea sistemului de colectare a veniturilor, bazat pe cota unica de impozitare, precum si de aducere a Codului Fiscal la termeni corelativi cu situatia concreta din tara, producandu-se cateva evenimente ce merita a fi subliniate.

In primul rand, discutiile dintre Guvernul Romaniei si FMI s-au concretizat si s-a transferat creditul acordat Romaniei. Practic peste 20 miliarde euro s-au transferat integral in 2011.

Au existat cateva elemente cu care FMI, intransigent si doritor sa vada o economie de piata in actiune, nu a fost de acord. Asa, de pilda, au fost multe preocupari pentru a determina FMI sa accepte un deficit mai mare din PIB, sau de a accepta inca situatia de a se face unele subventionari la nivelul economiei nationale.

Al doilea fenomen esential in 2010-2012 a fost evolutia divergenta intre indicele pretului de consum pe total si pe structura, comparativ cu evolutia si aprecierea monedei nationale, in raport cu cele doua valute ce constituie cosul valutar, euro si USD. De cativa ani incoace, ca urmare a politicii Bancii Nationale a Romaniei, care si-a asumat raspunderea de a tinti inflatia la anumite cote, evolutia cursului de schimb al monedei nationale a urmat o traiectorie pozitiva din punct de vedere economico-financiar, dar cu efect negativ asupra exporturilor romanesti sau pentru cei care lucreaza in strainatate si isi duc traiul in tara, fiind neconform cu situatia economica propriu-zisa.

Pe acest fond, in 2010-2012 intalnim perioade cu o usoara apreciere a monedei nationale, in contrast cu cresterea ratei inflatiei, pe total si in structura pe produse si servicii.

In 2012 s-a inregistrat, pe fondul instabilitatii politice, cea mai serioasa depreciere a monedei nationale. Fara sustinere economica aceasta tendinta negativa se va accentua.

Cunoastem ca masa monetara aflata in circulatie la un moment dat influenteaza evolutia inflatiei. Din acest punct de vedere putem desprinde doua evolutii contradictorii. Pe de o parte, cresterea inclinatiei spre consum a populatiei si, de aici, necesitatea de a se lua masuri de stopare a acesteia. Astfel, s-au redus, intr-o prima faza dobanzile la depozitele populatiei dupa care, pentru a creste atractivitatea spre economii, acestea au fost din nou majorate cu un singur scop: acela de a tempera dorinta de consum a populatiei. Masurile de austeritate intreprinse au stopat consumul populatiei, cu efect imediat asupra degradarii calitatii vietii. Masurile de redresare a salariilor si pensiilor, precum si altele de natura sociala nu au avut darul sa amelioreze, dupa asteptari, veniturile si, pe cale de consecinta a calitatii vietii.

Pe de alta parte, in preocuparea de tintire a inflatiei, Banca Nationala a cautat sa implementeze si controleze, in mod permanent evolutia cursului de schimb, deci a pozitiei monedei nationale fata de cele doua valute : euro si dolar.

Tintirea inflatiei a fost scapata de sub control, fiind din 2010 si pana in iunie 2012 in afara previziunilor. Dintre marfurile nealimentare, o crestere medie ridicata au inregistrat gazele, energia termica, tutun, tigari, energie electrica si apa - canal, igiena si cosmetica, servicii postale, transport interurban. O alta posibilitate de analiza asupra cresterii indicelui preturilor de consum ar fi considerarea influentelor preturilor administrate care, in medie, au inregistrat cresteri de peste 2,9%. Si aici ar fi de observat, daca am face o analiza atenta, ca numai trei-patru grupe de produse au avut o crestere deosebita si au determinat imposibilitatea atingerii tintei planificate.

Asa, de pilda, taxele de consum (pe viciu), dar si la bunurile de lux,produse cum sunt gazele naturale sau energia termica au fost deosebit de mari, cu influenta majora asupra ritmului de crestere a indicelui preturilor de consum (inflatie).

  • Indicii productiei industriale

Indicii productiei industriale in 2010-2012 reflecta o usoara crestere fata de perioadele similare din anul precedent, fiind influentati de restructurarea sectorului extractiv, precum si de scaderea productiei in lohn care a determinat inregistrarea unui ritm mai lent in industria prelucratoare.

Ritmurile de crestere in domeniul industriei s-au diminuat si au fost diferite, astfel incat, fata de o crestere inregistrata de industria prelucratoare, se impune sublinierea scaderii inregistrate de industria extractiva si de sectorul energie electrica si termica, gaze si apa, inregistrandu-se totusi cresteri la unele categorii, cum este industria bunurilor de folosinta indelungata, industria bunurilor de capital, industria bunurilor intermediare, industria bunurilor de uz curent.

De retinut ca aceste alte activitati sau ramuri au avut ponderi mici in totalul activitatii industriale din tara noastra.

Reduceri au inregistrat o serie de ramuri, cum sunt: productia de textile, articole de imbracaminte, pielarie si incaltaminte, produse din cauciuc si mase plastice, fabricarea materialelor de constructii si alte produse din minerale nemetalice si masini si echipamente.

Primele trei categorii, produse textile, articole de imbracaminte si pielarie si incaltaminte si-au desfasurat productia in lohn, inregistrandu-se un ritm de temperare, care va putea sa aiba efecte si in perioadele viitoare.

Industria, in ansamblu, a ramas pe o pozitie pozitiva, in sensul ca a avut o usoara crestere a contributiei la realizarea PIB in 2010, 2011 si primele sase luni ale anului 2012.

Productivitatea muncii pe un salariat in industrie a crescut mai lent in perioada 2010-2012.

In primele sase luni ale anului 2012, totalul resurselor de energie primara a totalizat 17.269,2 mii tone echivalent petrol (din care productie interna 11.452,4 mii tone echivalent petrol), in scadere fata de anul precedent ca urmare a diminuarii productiei si a importului.

Datele indica o evolutie fluctuanta a volumului productiei fata de perioadele anterioare. Diminuarea este mai pronuntata in industria extractiva, industria prelucratoare si energia electrica si termica, unde s-au inregistrat scaderi. Scaderile au fost mai pronuntate la nivelul marilor grupe industriale structurate dupa destinatia produselor. De subliniat descresterea accentuata a productiei bunurilor de capital si cu aproape un sfert a productiei de bunuri intermediare. Descresterile la import si la export inregistrate la bunurile intermediare vor afecta productia din acest sector, ceea ce deja se confirma prin descresterile inregistrate.

Cele mai mari scaderi inregistrate in primele sase luni ale anului 2012, fata de lunile corespunzatoare ale anului precedent se constata la industria metalurgica.

Productia industriala este unul dintre putinele sectoare care marcheaza o oarecare revigorare la nivelul UE si a multora dintre statele membre UE. In aceasta asertiune se inscrie si evolutia productiei industriale a Romaniei.

In patru luni consecutiv, la nivelul UE 27 s-au inregistrat cresteri oscilante, de 0,4% in octombrie si decembrie 2009 fata de lunile precedente, ajungand la 0,9% in ianuarie 2012 fata de decembrie 2011.

Evolutia pozitiva la nivelul UE este marcata de evolutia productiei industriale din Germania, Franta, Italia si alte tari, printre care Irlanda, Ungaria, Danemarca, Olanda.

Romania a avut in 2011 si sase luni din 2012 cresteri ale productiei industriale determinate ca serie ajustata sezonier.

Din punct de vedere al productiei industriale, desi cu o crestere relativ mica, Romania s-a situat pe locul 12 intre tarile UE, adica la mijlocul topului.

  • Indicii productiei din agricultura

Dupa cum se stie, Romania este una dintre tarile cu cel mai pronuntat caracter agrar dintre tarile Uniunii Europene. Din pacate, acest lucru nu inseamna implicit un aport corespunzator al agriculturii la formarea PIB si nici, cu atat mai mult, un grad ridicat de eficienta, ca nivel de productivitate deopotriva rezultat din compararea sectorului cu alte sectoare din economia noastra, cat si, mai ales, cu randamentele la diverse culturi si specii de animale inregistrate in restul tarilor europene.

La grau, in anul 2011, productia medie de 3594 kg la ha, este depasita cu 50 kg de vecina noastra, Bulgaria; 1203 kg de Italia; 1510 kg de Ungaria; 1833 kg de Polonia; dar si peste 5100 kg de Franta si Germania.

La porumb, situatia este similara. Cu 3979 kg la ha, Romania se afla la aproape 70% fata de randamentul Bulgariei, 53-55% fata de Ungaria si Polonia, circa 40% fata de Rep. Ceha si Italia, la 35-37% fata de Spania, Germania si Franta.

Aceeasi situatie, daca nu chiar mai accentuata, o regasim si la randamentele la cartofi si rapita, si la floarea soarelui, ultima insa nefiind o cultura semnificativa in celelalte state membre UE.

Deosebit de semnificative sunt datele cu privire la potentialul agricol a celor mai mari producatori agricoli din UE, in care se incadreaza, desigur, si Romania, privite prin prisma locului si ponderii ocupate in total UE din punct de vedre al suprafetelor cultivate si al productiei.

Astfel, la grau, Romania ocupa din punct de vedere al suprafetei, locul 4 cu o pondere de 8,5% in total, insumand impreuna cu Franta, Germania si Polonia aproape 50% din totalul suprafetei cultivate din totalul UE.

La productia de grau, insa, Romania ocupa doar locul 7, cu trei locuri mai jos decat la suprafata, respectiv, cu o pondere de 3,7% in total productie de grau a UE. Impreuna cu Franta, Germania, Marea Britanie, Polonia, Italia si Danemarca, ponderea in productie ajunge la peste 75%.

Mai interesant se prezinta cultura porumbului, Romania ocupand ca suprafata locul I cu o pondere de peste un sfert (27,4%) in totalul suprafetei cultivate de statele membre ale UE. Din punct de vedere al productiei de porumb, ne situam insa pe locul II, dupa Franta, cu 13,8%, cu un ecart, deci, fata de ponderea in suprafata cultivata de peste 50%.

In 2011 si 2012 inregistram doua momente diferite. In 2011 am obtinut recolte, poate cele mai ridicate de dupa 2000, in timp ce inn 2012 recoltele au inregistrat nivele scazute record. Ca exemplu, la grau, in 2011, productia medie la ha a fost de 3594kg/ha iar in 2012 de 2597 kg. .

O situatie similara se constata si in ceea ce priveste efectivul de animale. De unde in trecut Romania se detasa printre primele tari in Europa din punct de vedere al efectivelor de bovine, porcine, ovine si caprine, astazi, la numarul de bovine de circa 2 milioane cinci sute de mii de capete, Romania este depasita cu putin de Belgia si in mod semnificativ de Franta, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Irlanda, Polonia si Olanda.

La efectivele de porcine, Romania ocupa doar locul 9 dupa Germania, Spania, Franta. Doar la ovine si caprine ne mentinem in top, pe locul 4, dupa Spania, Marea Britanie si Grecia.

Ponderea productiei vegetale de 54,3% in 2011 este mai mica decat media anilor 2006 - 2010. Este bine sa spunem ca ponderea productiei animale este scazuta fata de potentialul tarii noastre in aceasta privinta.

Lotizarea si lipsa oricaror asolamente, a semintelor de calitate in toate cazurile, au fost cele care au determinat atat recolte scazute, cat si o calitate deficitara.

Din cele aproximativ 4 milioane de exploatatii (4,3 milioane in 2005 si 3,85 milioane in 2011), peste 98% reprezinta exploatatii caracterizate, potrivit standardelor UE, ca fiind mici si foarte mici. Acestea utilizeaza, in proprietate sau in alte forme, cu putin peste 60% din suprafata agricola a tarii, avand o productie evaluata in medie pe exploatatie, la mai putin de 8 ESU.

Pentru cei care, poate, nu sunt familiarizati, amintesc ca ESU reprezinta o unitate de dimensiune economica stabila la nivel european printr-un proces relativ complex de estimare a valorii diferitelor produse agricole (vegetale si animale), respectiv un ESU este echivalat la 1200 euro. Cu un numar foarte scazut, de doar 0,1%, exploatatiile agricole mari de peste 40 ESU pe unitate, in general exploatatii agricole cu personalitate juridica, detin si utilizeaza peste un sfert din suprafata agricola Dimensiunea economica medie a unei exploatatii agricole in Romania se situeaza la aproximativ 1 ESU, ceea ce ne plaseaza, din acest punct de vedere, in urma tuturor celorlalte state membre, aceasta implicand si structura ce rezulta din gruparea exploatatiilor agricole dupa dimensiune.

Tipologia exploatatiei agricole romanesti arata o prevalenta a numarului exploatatiilor agricole specializate in culturi de camp si in

culturi mixte, insumand 36-37% in cadrul termenului generic al productiei vegetale, respectiv 40% specializate in cresterea animalelor. O alta caracteristica a exploatatiei agricole romanesti este reprezentata de desfasurarea activitatii combinate de cultura vegetala si crestere a animalelor, ponderea lor situandu-se in jur de 20%.

In 2012, conditiile atmosferice au fost cele mai dificile (seceta fara precedent in ultimii 23 de ani). Serviciile agricole au inregistrat o crestere in semestrul I 2011, aceasta insa ca urmare a faptului ca in 2010 am asistat la o scadere in sectorul serviciilor. S-a preconizat solutionarea temporara prin credite trase de agricultori, urmand sa li se ramburseze creditele, mai putin dobanda aferenta. Subventia pentru agricultura venita de la Uniunea Europeana nu functioneaza perfect, accesarea fondurilor fiind deficitara in continuare. Structura productiei agricole in anul 2011, dupa utilizare, arata ca in 2011, 13,9% a ramas neinsamantata. In 2012 suprafata neinsamantata este inca si mai mare.