Stiati ca 3% dintre exportatori au realizat 75% din totalul exporturilor Romaniei? Dar ca 1% dintre importatori acopera 80% din totalul importurilor Romaniei

de DP     HotNews.ro
Luni, 26 noiembrie 2012, 9:08 Economie | Finanţe & Bănci

As incepe prin a spune ca din punctul de vedere al comertului international, suntem inca o tara  slab dezvoltata. Importurile definitive au depasit exporturile definitive, cu aproape 25% iar exporturile pentru prelucrare activa, deci prelucrare in exterior, folosind forta de munca straina, au fost mai mult decat duble comparativ cu prelucrarile active, adica importurile realizate pentru a fi continuata prelucrarea in tara in vederea exportului ulterior. Dar acesta e numai un amanunt. Un altul e acela ca 3% dintre exportatori au realizat 75% din totalul exporturilor Romaniei. Sau ca 1% dintre importatori acopera 80% din totalul importurilor Romaniei (la nivelul anului 2011).
Intre in text si vezi cati exportatori si importatori avem si ce a adus criza pe piata comertului Romaniei cu exteriorul.

Dupa cresterile inregistrate in fiecare luna in cursul anului 2008 fata de luna corespunzatoare din 2007 in ceea ce priveste schimburile internationale din 2009 si pana in iunie 2012, se inregistreaza un recul pronuntat ca diferenta procentuala si trecerea de la cresterea pozitiva la cea negativa, atat la import cat si la export.In anul 2009 ponderea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 72,9% la export si de 71,7% la import. Tendinta de scadere s-a inregistrat in perioada 2010-2011, ca si in primele sase luni ale anului 2012.La export, la unele grupe de bunuri s-au obtinut cresteri (la mijloace de transport) iar la import a crescut ponderea grupei produse chimice si mase plastice.
Majoritatea grupelor de bunuri au cunoscut scaderi, cele mai afectate fiind produsele metalurgice si produsele minerale la export, precum si mijloacele de transport si produsele minerale la import.
Din punctul de vedere al modului in care s-au realizat importurile si exporturile pe cele trei grupe (definitive, dupa prelucrare activa, pentru prelucrare pasiva), structura a fost urmatoarea:
  • pentru export: exporturi definitive - 50,8%; exporturi dupa prelucrare activa - 48,8% si exporturi pentru prelucrare pasiva - 0,4%;
  • pentru import: importuri definitive - 75,2%; importuri pentru prelucrare activa - 23% si importuri dupa prelucrare pasiva - 1,8%
Se impune un prim comentariu, respectiv, importurile definitive au depasit exporturile definitive, cu aproape 25% iar exporturile pentru prelucrare activa, deci prelucrare in exterior, folosind forta de munca straina, au fost mai mult decat duble comparativ cu prelucrarile active, adica importurile realizate pentru a fi continuata prelucrarea in tara in vederea exportului ulterior.
Aceste doua elemente se intalnesc, de regula, la tarile cu un nivel scazut de dezvoltare.

Vezi aici exporturile de armament ale Romaniei


Din punctul de vedere al ponderii principalelor grupe de marfuri din Nomenclatorul combinat in totalul operatiunilor de export pentru prelucrare activa, retinem ca ponderea esentiala au avut-o: articole de imbracaminte confectionate din tesaturi tricotate sau crosetate, materii textile, masini si dispozitive mecanice, aparate electrice de inregistrat si reprodus sunet si imagini, incaltaminte si articole similare, mijloace si materiale de transport, produse metalurgice.
  • In total activitate de comert exterior, putem aprecia ca aceasta a evoluat negativ din punctul de vedere al volumului, precum si al celor doua elemente, import si export.

Reducerea exporturilor si a importurilor, a fost stimulata si de usoara apreciere a monedei nationale. Pe acest fond, elementul pozitiv al aprecierii (instabilitatii) leului are efect negativ asupra exporturilor. Multi dintre exportatori, fie si-au temperat activitatile, fie au inregistrat, daca nu pierderi, cel mult castiguri modeste.

Principalul aspect, dincolo de structura exportului si importului pe categorii majore de bunuri (de capital, intermediare si de consum) il reprezinta faptul ca reducerea masiva a schimburilor de bunuri intermediare, cu precadere a importurilor, a fost de natura sa diminueze capacitatea productiva a industriei, dar si a altor activitati, si sa afecteze in perspectiva activitatile economice din lunile urmatoare.

Din studiul analitic la nivelul importului si exportului de bunuri intermediare, rezulta clar ca, descresteri importante, unele mergand pana la 40% si chiar 50%, sunt prezente la majoritatea grupelor de produse din aceasta categorie. Astfel, la pozitia parti si accesorii de autovehicule terestre, descresterea la import este de peste -29%, la rulmenti aproape -27%, constructii si parti de constructii metalice -27,4%, tesaturi peste -23%, parti si accesorii destinate masinilor de prelucrare a datelor -39,45% si altele.

Din punct de vedere al dinamicii comertului cu tarile partenere, atat la import cat si la export, se remarca aproape in toate cazurile scaderi, in unele cazuri importante. In structura pe tari, cele mai mari deficite au fost inregistrate cu Ungaria, China, Kazahstan, Austria, Germania, Federatia Rusa.  Este totusi de semnalat, reducerea cu circa 37% a deficitului cu Germania, datorita cresterii exportului de autoturisme, ceea ce a determinat transformarea deficitului semnificativ in 2011. Deficitul cu Federatia Rusa s-a redus ca urmare a scaderii importurilor de titei si gaz natural din aceasta tara in 2009, 2010 si 2011.

  • Deficitul cu China a crescut ca urmare a cresterii importurilor de aparate telefonice pentru telefonia mobila si pentru alte retele, fara fir, aceasta tara plasandu-se acum pe locul 2 in ierarhia tarilor cu care Romania are cele mai mari deficite.
Se remarca reducerea excedentului cu Bulgaria ca urmare a reducerii exporturilor de produse petroliere catre aceasta tara.
Solduri pozitive s-au inregistrat in principal cu: Serbia, Norvegia, Republica Moldova, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Liban, Gruzia, Irak, Regatul Unit, Republica Araba Siriana.

Ponderea cea mai mare in 2011 o detin textilele, exporturile de textile dupa procesare activa reprezentand 37,5% din total exporturi si respectiv circa 61% din total exporturi de textile. Exporturile de articole si accesorii de imbracaminte, altele decat tricotate sau crosetate prelucrate in sistem lohn detin ponderea cea mai mare in cadrul grupei de textile.


  • Notabila este reducerea deficitului cu Germania datorita cresterii exporturilor de autoturisme si autovehicule pentru transportul marfurilor. De asemenea, deficitul cu Federatia Rusa s-a redus ca urmare a scaderii importurilor de titei si gaz natural din aceasta tara in anul 2011 fata de anul 2010. De altfel, importurile totale de titei si gaz natural ale Romaniei s-au redus semnificativ in 2010 si 2011.
Criza economica globala s-a manifestat acut in domeniul comertului exterior, in fiecare luna din 2011 inregistrandu-se scaderi
ale exporturilor romanesti comparativ cu lunile corespunzatoare din anul 2010, care au confirmat tendintele manifestate anterior, incepand cu 2008.

Dinamicile superioare ale exporturilor comparativ cu importurile au determinat o scadere a deficitului comercial al Romaniei.
Dupa cum arata informatiile prezentate dinamica exporturilor in anul 2011 a devansat dinamica importurilor. Evolutia numarului de exportatori si importatori in perioada 2006 - 2011, perioada care surprinde atat efectul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, s-a caracterizat printr-o crestere semnificativa a numarului acestora.

Este de remarcat faptul ca din circa 22000 de exportatori, 745 de exportatori (cu exporturi anuale de peste 5 milioane de euro) acopera aproape 76% din volumul exporturilor anului 2011.




In cazul importurilor, din circa 68.400 importatori, 1.110 importatori (cu importuri anuale de peste 5 milioane de euro) acopera aproape 70% din volumul importurilor anului 2011.
Avand in vederea efectele crizei economice asupra Romaniei, pe baza datelor estimate am efectuat analiza comertului international de bunuri si pentru primele sase luni ale anului 2012. Datele existente in acest moment indica faptul ca dinamica exporturilor in 2011 este superioara dinamicii importurilor cu un punct procentual.

Estimarile pe primele sase luni ale anului 2012 arata ca exporturile de produse agroalimentare (inclusiv bauturi si tutun) au inregistrat o crestere de circa 4% in timp ce importurile au inregistrat o scadere cu circa 1,9%.
  • Aproximativ 13% din deficitul comercial total al Romaniei in primele sase luni din anul 2012 se datoreaza comertului cu produse alimentare.
De remarcat ca ponderea exporturilor si importurilor de produse agroalimentare (inclusiv bauturi si tutun) in total exporturi respectiv importuri a scazut in primele sase luni din 2012 cu circa 0,9% in cazul exporturilor si 2,1% in cazul importurilor.
Expedierile de produse agroalimentare ca tre tarile Uniunii Europene au avut o pondere valorica de circa 69% iar introducerile de produse agroalimentare din statele membre UE au detinut o pondere de cca. 29,7.

  • Principalii parteneri comerciali din Uniunea Europeana pentru exporturile de produse agroalimentare, bauturi si tutun sunt: Italia (2% din total export produse agroalimentare, bauturi si tutun), Bulgaria (11%), Ungaria (8%), Grecia, Germania, Spania si Olanda (cu cate 5% fiecare).
  • In cazul importurilor de produse agroalimentare, bauturi si tutun, principalii parteneri comerciali din Uniunea Europeana sunt: Ungaria (18% din total import produse agroalimentare, bauturi si tutun), Germania (12%), Bulgaria (8%), Olanda (7%), Italia si Polonia (cu cate 6% fiecare).

  • Analizand structura pe tari partenere a exporturilor si importurilor Romaniei, dupa situatia disponibila la nivelul anului 2011 se poate constata ca ponderile cele mai mari le au la export: Germania, cu o pondere de circa 18,6% (in topul produselor exportate in aceasta tara fiind seturi de fise pentru bujii, fire, cabluri, conductori, parti si accesorii auto, autoturisme, nave); Italia (peste 12,8%, incaltaminte, tigari, telefoane, imbracaminte, autoturisme); Franta (7,5%, autoturisme, parti si accesorii auto, seturi de fise pentru bujii, telefoane, cabluri, conductori, anvelope, rulmenti, mobila); Turcia (6,2%, deseuri de fonta, fier si otel, produse laminate, produse petroliere, telefoane, autoturisme, parti si accesorii autoturisme), Ungaria (5,6%, fire, cabluri, conductori, produse petroliere, anvelope, pompe, uleiuri rafinate de floarea soarelui, aparate de telefonie fara fir, componente electronice).

  • In topul tarilor partenere la import, ponderea cea mai mare o detin, ca si in cazul exporturilor, Germania cu 17,1% (de unde Romania importa in principal autoturisme, parti si accesorii auto, medicamente, fire, cabluri, conductori) si Italia cu 11,3% (piei, parti de incaltaminte, produse laminate, produse petroliere, circuite), urmate de Ungaria, cu o pondere de 8,7% in total importuri (medicamente, fire, cabluri, conductori, aparate de telefonie fara fir, componente electronice), Franta cu peste 5,8% (parti de autovehicule, medicamente, turboreactoare, pompe, compresoare).In cazul importurilor apar si tari partenere importante din spatiul extracomunitar, cum ar fi China (telefoane, acumulatori si baterii, transformatoare, incaltaminte, circuite electrice) cu 4,6%

Datele sunt din lucrarea lui Constantin Anghelache, "Romania 2012. Starea economică în criză perpetuă"


Citeste mai multe despre   










8702 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version