Proiect MFP: Termenul de depunere a proiectului de buget la Parlament a fost decalat la 15 noiembrie

de DP     HotNews.ro
Joi, 29 noiembrie 2012, 15:37 Economie | Finanţe & Bănci

 documente
(29 Nov 2012) PDF, 155KB
Alegerile electorale din decembrie ar putea decala termenul de depunere la Parlament a proiectului de buget, potrivit unui proiect de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea unor acte normative si reglementarea unor masuri fiscal – bugetare, publicat de Ministerul Finantelor. "Termenul de depunere a proiectului de buget la Parlament a fost decalat la 15 noiembrie (...). Modificarea calendarului bugetar a ţinut seama şi de integrarea strategiei fiscal bugetare, document de politica publică introdus de Legea nr. 69/2010, ale cărei priorităţi şi obiective vor fi luate în consideraţie în cadrul etapei de stabilire a limitelor de cheltuieli ce vor fi prezentate Guvernului până la 31 iulie a fiecarui an, faţă de termenul de 1 mai stipulat de vechea reglementare", se arata in nota de fundamentare a proiectului de act normativ.Descarca din atasament si citeste Proiectul integral


  • Motivul emiterii actului normativ
După momentul intrării în vigoare a Legii privind finanţele publice nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare,  respectiv 1 ianuarie 2003, şi până în prezent, o serie de evenimente şi factori endogeni sau exogeni fac imperios necesară ajustarea procedurilor bugetare şi introducerea de noi elemente în managementul de ansamblu al procesului bugetar.
Apreciem că necesitatea modificării/completării unei noi reglementări în domeniul finanţelor publice decurge în mod obiectiv şi din următoarele considerente:
  •  modificarea după apariţia Legii nr.500/2002 a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene ca urmare a evoluției structurii instituționale şi lărgirilor succesive, reglementare care a stat la baza elaborării legii finanţelor publice actuale. Astfel, pentru a ţine seama de cerinţele de simplificare legislativă şi administrativă, precum şi de o rigoare mai accentuată a gestiunii finanţelor publice este necesară reformularea unor proceduri şi mecanisme care să corespundă cu această evoluţie.
  • amplul pachet legislativ al Comisiei Europene privind guvernanţa economică, lansarea semestrului european pentru  consolidarea şi întărirea politicilor economice a statelor membre, au determinat modificarea calendarului bugetar, astfel ca bugetele naţionale să fie definitivate ţinându-se seama de orientările şi recomandările elaborate de Comisie, punctual pentru fiecare ţară în lunile mai-iunie, iar în lunile iunie şi iulie Consiliul Uniunii Europene şi Consiliul European vor adopta/andosa opiniile/recomandările, astfel încât acestea să poată fi luate în considerare la elaborarea bugetelor pentru anul următor.
  •  pachetul legislativ, intrat în vigoare în legislaţia naţională, care vizează reforma cheltuielilor publice şi care include Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, nr.69/2011,Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, nr.284/2010, Legea educaţiei naţionale, nr.1/2011, Legea privind sistemul unitar de pensii publice,nr.263/2010, impune reformarea managementului financiar, o modelare mai atentă şi mai riguroasă a conduitei politicii fiscal bugetare.

  • De la intrarea în vigoare a Legii nr.500/2002 şi până în prezent, asupra textului de bază au intervenit modificări substanţiale, ca urmare a iniţiativelor legislative, peste 30, precum şi numeroase derogări care au afectat concepţia şi caracterul unitar al actului normativ.
 Schimbări preconizate

Aspectele enumerate mai sus au condus la iniţierea acestui proiect de lege de modificare şi completare a Legii nr.500/2002 privind finanţele publice care creează un mecanism mai flexibil al procesului bugetar, proceduri şi reguli concentrate pe evaluare, rezultate, eficienţă, performanţă, management solid al fondurilor publice, integrarea procesului bugetar în cadrul procedurii bugetare europene şi aduce un plus de rigoare in formularea politicii fiscal- bugetare. Noua reglementare are la bază două elemente fundamentale: modernitatea întrucât reglementează aspecte de actualitate în domeniul finanţelor publice (aspecte legate de fondurile externe nerambursabile, corelarea calendarului bugetar cu procedura bugetară europeană) şi măsura, legea iniţială fiind supusă unor revizuiri succesive care îşi au temeiul în cele mai bune practici şi reguli acceptate la nivel european.
Dintre principalele noutăţi cuprinse în noul proiect, menţionăm următoarele:
 • O nouă abordare a modului de reflectare a fondurilor bugetare: Pentru corecta utilizare a creditelor de angajament aprobate prin buget în strânsă corelaţie cu creditele bugetare, atât acţiunile anuale, cât şi acţiunile multianuale vor fi reflectate în buget la nivel de credite de angajament cât şi credite bugetare. Conform proiectului de act normativ angajarea se va face în limita creditelor de angajament aprobate prin buget, iar plata în limita creditelor bugetare, eliminându-se prevederea din vechea reglementare potrivit căreia pentru acţiunile anuale se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi în limita creditelor bugetare.

• Definirea clară a conceptelor, termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul legii integrate în contextul noii abordări bugetare si redefinirea unor noţiuni pentru a corespunde legislaţiei în vigoare
• Redefinirea unor faze ale executiei bugetare pentru corelare cu celelalte notiuni din cuprinsul proiectului de act normativ
- astfel faza de lichidare a cheltuielii a fost reformulată cu atributiile pe care ordonatorul de credite le execută in cadrul acestei operatiuni, pentru stabilirea mai clară a acestora.
- faza de ordonanţare a cheltuielii a fost completată pentru a confirma faptul că nu pot fi ordonanţate cheltuieli care nu au fost lichidate.

• Redefinirea calendarului bugetar în cadrul procedurii bugetare, corelat cu noile acte normative care au apărut după apariţia Legii nr.500/2002: Stipularea unor termene precise pentru etapele procesului bugetar privite în relaţia cu procesul de elaborare a Programului Naţional de Reformă şi Programul de Convergenţă şi în corelaţie cu celelalte etape ale Semestrului European, cu recomandările şi liniile directoare adoptate pentru fiecare ţară de Consiliul European ce vor trebui să fie luate în consideraţie la elaborarea bugetului anual.

O serie de articole din Legea 500/2002 au fost redefinite pentru a fi corelate cu Legea 69/2010.
• Introducerea unor prevederi referitoare la investiţiile publice, respectiv:
- Stabilirea mai clară a structurii programelor de investiţii publice;
- Informaţii privind programele de investiţii publice – în sensul ca ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investiţii publice pe surse de cheltuieli, pe capitole de cheltuieli şi detaliat pe clasificaţia economică, iar pentru fiecare obiectiv/proiect de investiţii inclus în programul de investiţii, informaţii financiare şi nefinanciare, conform formularelor
aferente programelor de investiţii publice, anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.

Având în vedere actualul context macroeconomic, urmărindu-se flexibilizarea mecanismului de aprobare şi promovare a investiţiilor publice în cadrul procesului bugetar, prin prezentul proiect de act normativ se propune modificarea plafoanelor privind competenţele de aprobare a documentaţiilor aferente investiţiilor publice. Astfel, documentaţiile tehnicoeconomice
aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii noi, documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiţii incluse la poziţia C – Alte cheltuieli de investiţii, care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice, se aprobă de către:
a) Guvern, pentru valori mai mari de 30 milioane lei;
b) ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 5 milioane lei şi 30 milioane lei;
c) ceilalţi ordonatori de credite, pentru valori până la 5 milioane lei, cu acordul prealabil al ordonatorului principal de credite cu privire la necesitatea si oportunitatea investitiei.
  • Totodată, se introduc noi reglementări cu privire la competenţele de reaprobare a documentaţiilor şi de sistare a execuţiei unui obiectiv/ proiect de investiţii sau a lucrărilor de intervenţii, precum şi a unor obiecte sau capacităţi din cadrul acestora.
  • Au fost introduse prevederi referitoare la interzicerea efectuarii de cheltuieli pentru achiziţionarea şi/sau elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii, în oricare dintre următoarele situaţii:
a) dacă în ultimii 5 ani bugetari au fost întocmite şi înregistrate în contabilitate studii având acelaşi obiect; în această situaţie se procedează la actualizarea studiilor existente;
b) dacă obiectivul de investiţii publice nu va putea fi inclus în programul de investiţii publice în anul bugetar următor în condiţiile prevăzute de lege.
  •  In scopul întăririi disciplinei bugetare, in programul de investiţii publice vor fi introduse doar acele obiective/proiecte sau categorii de investiţii noi a căror finanţare poate fi asigurată integral, conform documentaţiilor tehnicoeconomice aprobate, în limitele de cheltuieli stabilite potrivit cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi/sau strategiei fiscal-bugetare aprobate potrivit Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, cu excepţia obiectivelor/proiectelor sau categoriilor de investiţii a căror finanţare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, precum şi din fonduri externe rambursabile.
• Introducerea unor reguli de execuţie bugetară:
Stabilirea unor reguli privind virările si redistribuirile de credite bugetare şi a creditelor de angajament au în vedere asigurarea unui management mai flexibil al execuţiei bugetare în cadru bugetului aceluiaşi ordonator de credite, dar si între ordonatorii principali de credite.
  •  virările de credite bugetare şi credite de angajament sunt permise în cadrul bugetului aceluiaşi ordonator de credite fiind o operaţiune prin care se diminuează creditul de angajament şi/sau creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare şi/sau program/proiecte şi programe cu finanţare din fonduri externe care prezintă disponibilităţi şi se majorează corespunzător o altă subdiviziune şi/sau program/ proiecte şi programe cu finanţare din fonduri externe la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective;
  •  redistribuirile de credite de angajament şi bugetare sunt permise între ordonatorii de credite ai bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi între proiecte şi programe cu finanţare din fonduri externe între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat/bugetului asigurărilor sociale de stat/bugetelor fondurilor speciale pentru întarirea disciplinei financiare cât şi pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene;
 
  •  introducerea unor reguli noi privind repartizările de credite de angajament şi bugetare, în sensul că pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente la repartizare se vor reţine 10% din creditele bugetare şi creditele de angajament, definindu-se foarte clar unele excepţii
• Introducerea unor prevederi referitoare la consecinţele neachitării arieratelor, respectiv în situaţia în care instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, înregistrează arierate la sfârşitul lunii anterioare lunii pentru care solicită efectuarea de plăţi, unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligaţia să nu opereze plăţi din conturile acestora, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum şi pentru plata ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice, prevedere ce are in vedere intarirea disciplinei financiare.

• Pachetul de guvernanţă economică aprobat la nivelul Uniunii Europene, în speţă Directiva 2011/85/UE a Consiliului privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre aduce în prim plan necesitatea stabilirii unor prevederi privind definirea şi caracteristicile cadrelor bugetare ale statelor membre, pentru a asigura respectarea de către acestea a obligaţiei prevăzute în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, precum si in alte tratate ale Uniunii ratificate de România de a evita deficitele publice excesive.
In conformitate cu ordinea juridică comunitară, directiva nu are aplicabilitate directă în dreptul intern al statelor membre, fiind însoţită de acte legislative naţionale de transpunere, obligaţie ce incumbă statelor membre în temeiul art. 288 din Tratatul de functionare al Uniunii Europene( exarticolul 249 din TCE) . Evoluțiile economice recente au subliniat în special necesitatea stabilirii și asumării mai puternice la nivel național a unor cerințe uniforme în ceea ce privește normele și procedurile care alcătuiesc cadrele bugetare ale statelor membre.

Astfel, în conformitate cu prevederile ,,Directivei 2011/85/UE a Consiliului privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre”, au fost introduse prevederi referitoare la programarea bugetară, la previziunile macroeconomice şi bugetare, a fost introdus şi definit conceptul de ,,cadru bugetar”, a fost definită noţiunea de ,,cadru bugetar pe termen mediu”.
  • Prin prezentul proiect de act normativ se dispune ca planificarea bugetară elaborată de Ministerul Finanţelor Publice se bazează pe previziuni macroeconomice si bugetare, care sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei și, după caz, cu cele ale altor organisme internaţionale independente, diferenţele semnificative faţă de previziunile Comisiei fiind descrise şi motivate.
  • Calitatea previziunilor macroeconomice și bugetare oficiale este îmbunătățită considerabil în urma unor evaluări periodice, independente, nepărtinitoare, cuprinzătoare și bazate pe criterii obiective. Potrivit prevederilor din actul normativ aceasta evaluare este realizată de Consiliul Fiscal/organele abilitate în acest scop.
  •  Ministerul Finanţelor Publice şi Comisia Naţională de Prognoză publică pe site, conform competenţelor lor legale, previziunile macroeconomice și bugetare oficiale elaborate pentru planificarea bugetară.
  •  A fost introdus conceptul de cadru bugetar pe termen mediu care va determina o mai mare predictibilitate a indicatorilor bugetari, asigurarea continuităţii politicilor finanţate prin buget cu rol important asupra asigurării stabilităţii macroeconomice. Aprobarea legii bugetului anual este etapa cea mai importantă a procesului bugetar, pe parcursul ei statele membre adoptă decizii bugetare importante, majoritatea măsurilor fiscale având implicații bugetare care depășesc ciclul bugetar anual. Un orizont de un an oferă, prin urmare, o bază nesigură pentru o politică bugetară solidă. Pentru a încorpora perspectiva bugetară multianuală a cadrului de supraveghere bugetară a Uniunii, planificarea legislației bugetului anual trebuie să se bazeze pe planificarea bugetară multianuală care decurge din cadrul bugetar pe termen mediu.
• Introducerea unor prevederi referitoare la necesitatea obtinerii unui certificat de atestare a cunoştintelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi şi al altor reglementări europene în domeniu, condiţie specifică obligatorie pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar contabil.


Citeste mai multe despre   












Jurnal​ din Israel

FOTOGALERIE Tel Aviv: artistic si sofisticat

Tel Aviv e un oras nou pornit de la un port vechi si are un tip de sofisticare, nearoganta, care-l face definitiv interesant. Arhitectura lui, accentele moderne, tusele europene, aspiratiile americane, muzeele, casele memoriale permit calatorilor sa traiasca in el si o experienta culturala. Spiritul relaxat al orasului si umorul generatiei tinere din Tel Aviv se traduce uneori in mici capodopere in culoare pe ziduri. Unul dintre cele mai bune, amuzante si interesante tururi e cel din cartierul florentin, cunoscut ca partea boema a orasului.

1196 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri