Sistemul bancar se afla din anumite puncte de vedere in 2008, inaintea izbucnirii crizei, existand riscul unei spirale negative in care intreaga economie sa intre, a declarat luni Florin Citu, la o dezbatere la sediul BNR organizata de revista Finantistii. "Cresterea economica scazuta duce la cresterea neperformantelor (NPL), dar exista un efect pervers care vine invers. De la un anumit nivel, rata NPL are un efect negativ asupra creditarii. Creditarea in scadere va afecta negativ economia care va duce apoi la cresterea ratei NPL", explica fostul bancher central si comercial. "Suntem la un nivel al NPL de 17,34 si riscul este ca rata lor sa creasca. Unii au avansat o cifra -de 20%- dar intrebarea este care e pragul critic pentru Romania de la care apar efectele de spirala negativa? E acest prag la 17% sau poate ca deja am trecut de el si suntem prinsi in spirala? , se mai intreaba Citu.
Descarca din atasament prezentarea facuta lui de Florin Citu la BNR
"Incerc sa observ importanta ratei creditelor neperformante (NPL) pentru cresterea economica. Trebuie sa vedem daca exista un cost al acestor nepreformante si cum se materializeaza acest cost si care sunt pericolele din punct de vedere al stabilitatii financiare", si-a motivat Citu demersul economic.
Consumatorul roman e foarte interesant, a mai adaugat Citu, care in prezent detine firma de analiza economica FCA. "Daca ne uitam la creditele in lei si ale dobanzii la creditel noi in lei, observam ca desi dobanzile au crescut, cererea pentru creditele noi a continuat sa creasca. Daca ne uitam la creditele in euro, indiferent de cum se miscau dobanzile, cererea pentru imprumuturi in euro a continuat si ea sa creasca. Ceea ce ma duce la concluzia ca, pe langa costul creditului, au existat si alte considerente pentru care consumatorul roman vrea sa se imprumute. De fapt, cred ca pentru consumatorul de care discutam, costul creditului conta prea putin", crede Florin Citu.
In opinia economistului roman, atat cererea cat si oferta de credite au fost supradimensionate pentru ca am inteles gresit ce se intampla in jurul nostru. "Au fost cateva schimbari in economie inainte de criza, gresit percepute ca ca fiind schimbari permanente- ma refer la scaderea somajului, cresterea economica, aprecierea leului samd. Aici a contat foarte mult ca ni s-a spus ca vom adopta euro in 2015. Sper sa nu cadem in aceeasi capcana sa credem ca acum suntem in echilibru permanent si ca economia s-a schimbat structural si ca acesta este noul echilibru. Ar fi pacat ca iar sa fim prinsi pe picior gresit", spune Citu.
Riscurile unui nivel ridicat al NPL sunt doua: stabilitatea financiara si cresterea economica. O rata mare a NPL poate induce o instabilitate mare in sistemul financiar bancar si mai e un risc asupra cresterii economice. Cresterea economica scazuta duce la cresterea NPL, dar exista un efect pervers care vine invers. De la un anumit nivel, rata creditelor neperformante au un efect negativ asupra creditarii. care are un efect negativ asupra economiei care la randul lui are va afecta negativ rata creditelor neperformante. Cam asa se produc crizele bancare...
"Daca ne uitam la cele cateva crize bancare importante putem trage cniste concluzii. Turcia, in 2000, cand a avut rata de NPL a avut o scadere a economiei de 5%, dar si-a revenit dupa aceea. Asia a avut o scadere de 6% dar si-a revenit apoi si ea. Romania a avut o scadere de 7%, a incercat sa-si revina dar acum suntem in perioada de double dip. Cu o economie care nu poate creste in perioada urmatoare trebuie sa ne asteptam ca rata NPL sa creasca. Ca sa repornim creditarea trebuie sa vedem daca nu cumva este o problema de sistem. care trebuie rezolvata", a conchis economistul roman.
Descarca din atasament prezentarea facuta lui de Florin Citu la BNR
0
1
