Bancherii elvetieni de la Credit Suisse si UBS si-au anuntat deja clientii ca incepand cu data de 10 decembrie vor practica dobanzi negative la depozite. Dobanda negativa se aplica numai depozitelor interbancare, nu si celor constituite de persoane fizice. Presiunea de a apara nivelul de 1,20 al cursului francului elvetian in fata monedei europene se poate dovedi prea mare pentru Banca Nationala elvetiana, dupa ce aproape o treime din banii retrasi din bancile grecesti si spaniole au fost depozitati in bancile elvetiene. In 31 iulie 1971, autoritatile elvetiene au luat decizia de a nu achita nicio dobanda pentru fondurile straine care isi plaseaza banii in Elvetia. Un an mai tarziu, pentru orice plasament financiar care depasea pragul de 50.000 de franci elvetieni, detinatorul banilor era obligat sa plateasca un impozit trimestrial in avans, nivelul fiind fixat la 2%.

Francul (CHF) a suferit cel mai amplu declin intraday din ultimele 3 luni, de 0.4%, ca urmare a mesajului direct trimis clientilor institutionali si implicit pietelor financiare. Presiunea asupra bancilor elvetiene s-a intensificat recent, depozitele la Credit Suisse depasind creditele acordate cu 23% la finalul trimestrului 3.

Dupa decizia Bancii Nationale de a mentine un prag minim EurChf de 1.2, bancile comerciale prin vocea Credit Suisse, cu active totale ce depasesc de aproape 10 ori PIB-ul Elvetiei, extind practicile neconventionale

Analistii Admiral MArkets spun ca interesul pentru francul elvetian nu o sa dispara odata cu aceasta masura, o pierdere limitata va fi preferata devalorizarii nelimitate la care este supusa moneda europeana

Presiunea de a apara nivelul de 1,20 al cursului francului elvetian in fata monedei europene se poate dovedi prea mare pentru Banca Nationala elvetiana, dupa ce aproape o treime din banii retrasi din bancile grecesti si spaniole au fost depozitati in bancile elvetiene. Potrivit datelor SNB (Swiss National Bank- Banca Nationala a Elvetiei), depozitele bancilor comerciale la banca centrala au urcat saptamana trecuta de la 154,9 miliarde de franci elvetieni, la 171,6 miliarde de franci. Pentru a limita un flux prea mare de valuta care sa intre in tara, elvetienii se gandesc sa re-introduca dobanda negativa, cu alte cuvinte non-rezidentii sa plateasca o taxa daca vor sa investeasca in francul elvetian. Mai multe banci din Elvetia sunt deja pregatite pentru un asemenea gest, scria cotidianul SonntagsBlick.

UBS este o alta institutie care, la solicitarea ziarului Le Temps (abonament), a confirmat din vara ca analizeaza impactul unei rate negative a dobanzii. "Deocamdata nu a existat o solicitare oficiala din partea autoritatilor, dar calcule se fac", au spus oficialii bancii elvetiene. Intrebata daca a discutat cu bancile comerciale despre dobanda negativa, oficialii Bancii Centrale din Elvetia au refuzat sa faca orice comentariu.

Ratele negative sunt o buna modalitate de control al capitalurilor, spune economistul elvetian Jean-Pierre Beguelin. Ele nu ar constitui o premiera pentru Elvetia, care a mai introdus aceasta metoda de doua ori pana acum. Mai intai taxele au fost modeste, dar au ajuns sa culmineze cu nivelul de 10% trimestrial.

In 31 iulie 1971, autoritatile elvetiene au luat decizia de a nu achita nicio dobanda pentru fondurile straine care isi plaseaza banii in Elvetia. Un an mai tarziu, pentru orice plasament financiar care depasea pragul de 50.000 de franci elvetieni, detinatorul banilor era obligat sa plateasca un impozit trimestrial in avans, nivelul fiind fixat la 2%.

Timp de cateva luni, lucrurile par sa intre in normalitate, pentru ca dupa inca un an, fluxurile financiare catre Elvetia se intetesc iar. Banca Centrala decide sa urce nivelul impozitului pana la la 12% in 1974.

"Banca Elvetiei ezita clar sa actioneze pe partea de cerere dupa interventia incheiata fara succes in 2010, dar pe de alta parte ar putea opta pentru dobanzi negative", comenteaza un analist al Sarasin.

Printre masurile propuse impotriva cresterii valorii francului elvetian se numara vanzarea de aur, accelerarea inflatiei, rata dobanzii negative, limitarea intrarii de capital din strainatate si salariile lucratorilor sositi din strainatate platiti in euro.