Guvernul va desfiinta autoritatile de supraveghere din domeniul financiar, cu exceptia celor care tin de BNR, astfel ca atributiile si tot personalul CNVM, CSA si CSSPP vor fi preluate pana cel tarziu in luna martie a anului viitor de catre o noua institutie - Autoritatea de Supraveghere Financiara, potrivit Mediafax. Guvernul a initiat un act normativ prin care vrea sa unifice intr-o singura institutie comisiile de supraveghere a pietei de capital (CNVM), a asigurarilor (CSA) si a pensiilor private(CSSPP). Victor Ponta a declarat ca a discutat cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, despre constituirea Autoritatii de Supraveghere Financiara si ca va mai avea, marti, o noua discutie cu acesta, deoarece decizia de infiintare a unei astfel de structuri nu a fost inca luata, potrivit Mediafax.

Vezi in atasament proiectul integral

Actul normativ a fost trimis spre consultare si avizare Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private iar conducerea institutiei va da un aviz favorabil, potrivit reprezentantilor CSSPP.

In prezent, sefii celor trei comisii sunt numiti de Parlament in functie de criteriile si apartenenta politice si nu de experienta profesionala.

"Autoritatea de Supraveghere Financiara, denumita in continuare ASF, se infiinteaza ca autoritate administrativa autonoma, de specialitate, cu personalitate juridica, independenta, autofinantata, care isi exercita atributiile potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, prin preluarea tuturor atributiilor si prerogativelor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. ASF are sediul central in municipiul Bucuresti, str. Foisorului, sector 3 (sediul actual al CNVM - n.r.) si isi poate deschide reprezentante in orice alta localitate de pe teritoriul Romaniei in functie de necesitati", se arata intr-un proiect de ordonanta de urgenta.

Guvernul motiveaza caracterul de urgenta al actului normativ invocand disfunctionalitatile constatate, mai ales in ultima perioada, in activitatea desfasurata in sectorul pietei de capital si cel al asigurarilor, care impun adoptarea unor masuri de ordin legislativ pentru asigurarea eficientizarii activitatii de supraveghere sectoriala realizata in afara ariei de competenta a bancii centrale.

Nota de fundamentare:

"In tarile cu economie de piata, supravegherea bancara era exercitata de regula, pana la sfarsitul anilor '90, de bancile centrale. Celelalte segmente ale pietei financiare - in principal piata de capital si piata asigurarilor - erau supravegheate de entitati separate. In cazul pietelor financiare foarte sofisticate, numarul acestor entitati putea fi foarte mare; astfel, in Marea Britanie functionau in 1996 nu mai putin de 9 autoritati de supraveghere ale pietei financiare.

Tot in Marea Britanie a aparut si vantul schimbarii1). In 1996, Civil Service Committee, un comitet parlamentar, a elaborat un raport care, in lumina recentelor (la acea data ) prabusiri ale BCCI si bancii Barings, recomanda scoaterea supravegherii bancare de sub umbrela Bancii Angliei si transferarea sa unui organism separat, care eventual sa preia si supravegherea caselor de economii din domeniul locativ. Dezbaterile au condus la infiintarea, incepand din anul 1998, a asa-numitei Financial Stability Authority (FSA), un organism de supraveghere care din anul 2001 a integrat atributiile tuturor celorlalti supraveghetori din sectorul financiar. Totusi, Banca Angliei a ramas responsa 23123r1723x bila pentru asigurarea stabilitatii generale a sistemului financiar. De asemenea, ea joaca si rolul de imprumutator de ultima instanta pentru sistemul bancar, in consultare cu Trezoreria statului. Avand in vedere reputatia deosebita a Londrei ca cel mai dezvoltat centru financiar al

Europei, unificarea supravegherii financiare a castigat rapid adepti. In urmatorii cativa ani, mai multe tari din Uniunea Europeana au adoptat modelul FSA - cazul Irlandei, al unora dintre tarile nordice, mai recent al Germaniei si Austriei. O abordare similara a dus la crearea unor institutii de tip FSA si in alte tari de cultura bancara anglo-saxona, precum Australia, sau in economii emergente, care se aflau in plina reforma a sistemului financiar si incercau sa arda etapele, adoptand de la inceput ceea ce percepeau a fi cele mai avansate practici - cazurile Estoniei sau Ungariei.

In prezent, piata financiara, sectoarele financiare reprezentate de piata de capital, asigurarile si fondurile de pensii private sunt supravegheate de urmatoarele autoritati: (i) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, pentru piata de capital; (ii) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, pentru sectorul asigurarilor; (iii) Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pentru fondurile de pensii private.

• b) In contextul evolutiilor recente din domeniul supravegherii financiare se impune crearea unui cadru legislativ care sa permita integrarea functiei de supraveghere la nivel national (trecerea de la modelul clasic de supraveghere cu institutii sectoriale separate catre modelul consolidat). Aceasta abordare este consistenta cu viziunea europeana si urmeaza principiile noii reforme (arhitecturi) a sistemului financiar european, fiind bazata pe experienta recenta a unor state membre, precum si pe recomandarile institutiilor europene in domeniu.

Modelul dominant in Uniunea Europeana este cel al autoritatii de supraveghere unice a sectorului financiar, 15 state membre avand in prezent aceasta structura de supraveghere (fie la nivelul bancii centrale, fie ca autoritate distincta, de tip Financial Supervision Authority-FSA): Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Austria, Polonia, Slovacia, Finlanda, Suedia si Marea Britanie. In Bulgaria, de exemplu, Comisia de Supraveghere Financiara este esponsabila cu supravegherea pietei de capital, a asigurarilor si a fondurilor de pensii, in timp ce banca centrala este responsabila cu supravegherea institutiilor de credit. Cehia, Irlanda, Lituania si Slovacia au concentrata supravegherea prudentiala a intregului sistem financiar la banca centrala. State membre ale UE, precum Polonia, Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Letonia, Malta, Austria, Finlanda si Suedia au adoptat modelul unei autoritati de supraveghere unice a sistemului financiar.

• c) Infiintarea in Romania a unei autoritatii integrate de supraveghere financiara, responsabila cu supravegherea prudentiala a pietei de capital, a sectorului asigurarilor si a sistemului de fonduri de pensii private se justifica in cadrul unei dinamici institutionale la nivel european, ce presupune adaptari succesive ale modelului de supraveghere fata de realitati economice in schimbare.

Privind spre experienta altor state, evolutiile economice si institutionale vor putea determina continuarea procesului prin alegerea unuia dintre modelele de integrare a supravegherii prudentiale a intregului

sector financiar sau vor impune mentinerea abordarii la nivelul a doua institutii.

• d) Avand in vedere riscul ca, in actuala conjunctura, in care se mentin tensiunile generate de criza economica, disfunctionalitatile constatate, mai ales in ultima perioada, in activitatea desfasurata in sectorul pietei de capital si cel al asigurarilor, sa submineze, prin contaminare, increderea populatiei in serviciile oferite de intregul sistem financiar si in modul in care se realizeaza supravegherea acestora, se impune adoptarea de urgenta a unei masuri de ordin legislativ care sa asigure

eficientizarea activitatii de supraveghere sectoriala realizata in afara ariei de competenta a bancii centrale.

2. Schimbari preconizate

Prezentul proiect de ordonanta de urgenta propune infiintarea unei autoritati de supraveghere financiara in Romania, care urmeaza traiectoria institutionala si legislativa europeana, fara a institui principii noi, si care se bazeaza pe elemente ale experientei juridice si institutionale celei mai recente, din cateva state membre (Bulgaria, Cehia, Polonia, etc.), precum si pe cele mai bune practici europene.

Astfel, se prevede infiintarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, ca autoritate integrata a sectorului financiar format din piata de capital, sectorul asigurarilor si fondurile de pensii private, autoritate care va prelua toate functiile si atributiile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii

Private, autoritati care se desfiinteaza.

Prezentul proiect de act normativ are ca obiectiv principal mentinerea si consolidarea increderii in sistemul financiar romanesc prin stabilirea unui cadru de supraveghere a pietelor, institutiilor, activitatilor si instrumentelor financiare la nivel national, altele decat cele aflate in aria de competenta a BNR. Prin noul cadru se asigura, totodata, responsabilizarea colectiva a tuturor

participantilor din sistemul financiar national, o alocare mai eficienta a resurselor, precum si realizarea unui mediu competitiv corect pentru toti participantii de pe pietele financiare.

Prezentul proiect de act normativ creeaza conditiile pentru implementarea si aplicarea in mod consistent a unui set unic de reguli de supraveghere pentru piata de capital, sectorul asigurarilor si fondurile de pensii private, favorizand adoptarea eficienta si coerenta a recomandarilor autoritatilor europene de supraveghere. Infiintarea Autoritatii de Supraveghere Financiara permite imbunatatirea coordonarii, colaborarii si schimbului de informatii intre piete si institutii, in special pentru asigurarea stabilitatii sectorului financiar aflat in afara ariei de competenta a BNR si pentru implementarea eficienta a unui plan de actiune unitar in situatii de urgenta. Totodata, coordonarea si colaborarea institutionala intre noua autoritate de supraveghere si Banca Nationala a Romaniei vor asigura elaborarea si implementarea coerenta, la nivel national, a strategiei de mentinere a stabilitatii intregului sistem financiar.

Cazuri specifice in Europa

• In Germania, in urma nemultumirii privind scaderea competitivitatii bancilor germane, a esuarii mai multor fuziuni bancare la varf si a cresterii ponderii intereselor incrucisate (principalele societati de asigurari sunt actionare la cele mai mari banci si reciproc), Parlamentul a decis in anul 2001 infiintarea unei autoritati de tip FSA, in profida opozitiei Bundesbank;
• In Austria, o decizie similara a fost luata in acelasi an, aparent mai mult ca efect al imitatiei fata de economia vecina mai mare, dar si pentru a rezolva problemele suprapunerilor care apareau ca rezultat al exercitarii supravegherii bancare de catre Banca Austriei si Ministerul Federal al Finantelor. Decizia a fost ulterior respinsa de Curtea Constitutionala si a trebuit sa fie modificata, ceea ce a facut ca Finanzmarktausfsicht, Autoritatea de Supraveghere a Pietei Finaniare, sa devina operationala abia la 1 aprilie 2002;
• Belgia a mers intr-o directie opusa, in sensul cresterii rolului bancii centrale in supravegherea bancara. In anul 2002, Comisia Bancara si Financiara (CBF) si Oficiul pentru Controlul Asigurarilor (OCA) au fost puse sub coordonarea guvernatorului Bancii Belgiei, care asigura conducerea unei unei nou-infiintate Autoritati pentru Serviciile Financiare, organism de cooperare intre cele doua autoritati de supraveghere;
• In Portugalia a fost creat, in septembrie 2000, Consiliul National al Supraveghetorilor Financiari. Acesta nu unifica cele 3 entitati de supraveghere existente (pentru banci, asigurari si piete de capital) dar asigura cadrul institutional pentru schimbul de informatii si coordonarea activitatii acestora. De asemenea, CNSF propune proiectele de reglementari privind conglomeratele financiare, precum si proiecte de acorduri de cooperare cu autoritatile de supraveghere straine. Semnificativ este faptul ca presedintele CNSF este guvernatorul Bancii Portugaliei, ca o recunoastere a preponderentei rolului sectorului bancar in cadrul sistemuluifinanciar portughez;
• In Ungaria, motivul pentru infiintarea in aprilie 2000 a unei autoritati de tip FSA a parut a fi mai degraba unul de demonstratie. In cursa pentru aderarea la U.E., statul ungar dorea sa semnaleze alinierea la practicile cele mai avansate in domeniu, respectiv la experienta din Marea Britanie, piata financiara cea mai dezvoltata din Europa. Acest lucru s-a evidentiat si in acordarea pentru noua institutie de competente privind protectia consumatorului;
• Estonia a infiintat in iulie 2001 o autoritate de supraveghere unificata mai degraba pentru a imita experienta tarilor nordice, care reprezinta  principalii investitori nu numai in sistemul bancar estonian, dar si in intreaga economie si, in acelasi timp, principalii parteneri comerciali;
• In Olanda, tara caracterizata printr-o poportie foarte ridicata aconglomeratelor in activitatea financiara, solutia adoptata si dezvoltata in perioada 1999-2004 a condus la o structura hibrid care ar putea prefigura un model de succes in viitor. Astfel, supravegherea prudentiala, atat macroeconomica (sistemica) cat si microeconomica pentru toate institutiile financiare a fost integrata in cadrul Bancii Olandei (pana in 1999 supravegherea microeconomica se realiza de catre autoritati de supraveghere separate), iar Autoritatea Pietelor Financiare realizeaza supravegherea asa-numitului conduct of business - in fapt, protectia consumatorului.

La 1 ianuarie 2011 au fost infiintate entitatile care compun noua arhitectura de supraveghere financiara europeana. Astfel, Sistemul European de Supraveghere Financiara, se compune din:

ￂ COMITETUL EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC (European Systemic Risk Board- ESRB) responsabil cu supravegherea macroprudentiala la nivel European, care este un organism independent fara personalitate juridica, ce isi desfasoara activitatea in cadrul Bancii Centrale Europene;

ￂ AUTORITATILE EUROPENE DE SUPRAVEGHERE (European Supervisory Authorities ￢ ESA￢s) cu competente de reglementare microprudentiala si de coordonare a colegiilor de supraveghetori, si anume: \u0001 Autoritatea Bancara Europeana (EBA), \u0001 Autoritatea Europeana de Asigurari si Pensii Profesionale (EIOPA),\u0001 Autoritatea Europeana pentru Piete de Capital (ESMA)

ￂ COMITETUL COMUN AL ESA￢s;

ￂ AUTORITATILE NATIONALE DE SUPRAVEGHERE