Basel, Elvetia. La fiecare doua luni, 18 bancheri centrali se intalnesc in serile de duminca la etajul 18 al unei cladiri cilindrice, unde iau masa si discuta despre viitorul economiei. Discutiile sunt mai mult decat academice iar participantii sunt reprezentantii celor mai mari banci centrale ale unor state care controleaza trei sferturi din productia economica mondiala, scrie Wall Street Journal in editia sa de miercuri. Desfasurate la ore tarzii, discutiile se concentreaza pe probleme economice globale si pe masurile agresive luate de bancile centrale pentru a tine criza sub control. Strategiile lor monetara nu se regasesc insa in manualele standard de economie. Bancherii centrali fac un experiment cu miza uriasa, bazat pe cercetarile pe care unii dintre ei le-au facut la celebrul MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts) in anii 1970 si 1980.

In cazul in care experimentul lor va reusi, economia mondiala va evita stagnarea prelungita si repetarea greselilor din anii 30 ale bancilor centrale. In cazul in care experimentul nu reuseste, inflatia va reporni sau vor fi sadite semintele unei noi crize mondiale. De asemenea, un esec ar putea duce la aplicarea denoi restrictii privind puterea si independenta bancilor centrale, instrumentele considerate cruciale in caz de urgenta.

"Va decide istoria daca au facut prea putin sau prea mult Noi nu stim, pentru ca este inca un proces in curs de desfasurare", a declarat Kenneth Rogoff, profesor de economie la Harvard.

Bancherii centrali incearca sa reduca costurile la care Statele se imprumuta si sa stimuleze pietele bursiere pentru a incuraja investitiile. Metoda utilizata insa nu a fst testata la scara globala si nu se stie cu precizie unde va duce.

La o zi dupa cina lor din iunie aici, bancherii centrali au fost avertizati de catre una dintre gazdele lor intr-un discurs la grup.

"Bancile centrale se gasesc prinse la mijloc, fortate sa devina factori de decizie politica de ultima instanta. Ele au furnizat stimulente monetare pe scara larga iar aceste masuri de urgenta ar putea avea efecte nedorite in cazul in care continua pentru prea mult timp", a declarat Jaime Caruana, directorul general al Bancii Reglementelor Internationale.

O alta ingrijorare: Stimularea pietelor bursiere si a costurilor de creditare relaxarea permite guvernelor nationale ar putea amanadeciziile politice dificile pentru a rezolva probleme, cum ar fi umflarea deficitelor bugetare.

Criticii vocali ai acestor masuri sunt economisti chiar din interiorul BRI, care avertizeaza: "Bancile centrale nu pot rezolva problemele structurale ale economiei. Am spus asta de ani de zile si e din ce in ce obositor" (Stephen Cecchetti, seful departamentului de politici monetare din BRI).

Bancile centrale au deschis robinetul ofertei mondiale de bani Cand acesta este deschis, fluxul de numerar poate incalzi economia, duce la coborarea ratelor dobanzilor si a somajului dar risca inflamarea inflatiei. Daca inchizi acest robineteconomiile se racesc, dobanzile urca insa coboara preturile. Bancherii centrale au promis ca, odata ce economia mondiala se repune pe picioare, ei vor opri robinetele de bani suficient de repede pentru a preveni inflatia. Dar tragand inapoi bani atat de mult, exact la momentul potrivit, ar putea deveni o provocare politica.

"Suntem cu totii foarte constienti de faptul ca ne miscam intr-un mediu neobisnuit si ca folosim arme cu care nu suntem de aemenea obisnuiti", spune Charles Bean, guvernatorul adjunct al Bancii Angliei intr-un interviu.

Trei dintre cei mai puternici bancheri din lume si-au lansat carierele lor intr-o cladire cunoscuta sub numele de "E52", din cadrul MIT. Presedintele Fed, Ben Bernanke si presedintele BCE, Mario Draghisi-au dat acolo doctoratele la finele anilor 1970. Guvernatorul Bancii Angliei, Mervyn King a impartit chiar un birou comun cu Bernanke in anii 80

Multi economisti au iesit de pe bancile MIT cu convingerea ca Guvernele pot ajuta la "netezirea" iesirii din criza. Bancile centrale joaca un rol deosebit de important nu numai prin fixarea ratelor dobanzilor, ci si prin influentarea asteptarilor publice prin declaratii atent formulate.

In timp ce pe vremea cand erau studenti la MIT, actualii bancherii centrali visau modele matematice si discutau pe marginea ideilor lor mancand produse fast food pe marginea Charles River, astazi aceiasi bancheri discuta de probleme extrem de presante din lumea reala.

La Basel cina se intinde pe circa trei ore timp de doua zile, de sase ori pe an. Sunt invitati sa ia parte la discutii sefii Fed, BCE, Banca Angliei si Banca Japoniei, dar si ai bancilor centrale din India, China, Mexic, Brazilia si din alte cateva tari.

Mervyn King, seful Bancii Angliei conduce discutiile intr-o sala decorata de firma elvetiana de arhitectura Herzog & de Meuron, cea care a proiectat stadionul pentru Olimpiada de la Beijing. Barbatii au desemnat fiecare locul sau la masa rotunda ornata cu orhidee albe, intre peretii albi, plafon negru si vederi panoramice.

"Acesta este un ambient placut in care oamenii pot vorbi intr-un mod complet privat",explica M. King intr-un interviu. Intre aperitive si cate un pahar de vin, discutiile se isca mai usor. King le solicita de obicei colegilor sai sa discute despre perspectivele economice din tarile de unde provin fiecare dintre acestia. Unii adauga intrebari suplimentare, altii ofera detalii din economiile lor. Nu exista transcrieri sau minute. Nici asistentii personali ai bancherilor centrali nu le este permisa participarea la discutii.

Cei 18 bancheri centrali, in mod oficial cunoscuti sub numele de Comitetul Economic Consultativ, au emis doar o data o declaratie publica: o scrisoare de exact doua randuri in luna septembrie in care se angajau sa caute solutii in scandalul bancilor private care au conspirat pentru a manipula rata dobanzii Libor.

In zilele de luni, dupa cina, bancherii se alatura unui grup mai mare de bancheri centrali, la o masa rotunda mare aflata la un etaj inferior al cladirii BRI. "Aceste intalniri sunt un forum foarte important ca sa intelegem situatia globala", a declarat Duvvuri Subbarao, guvernator al Reserve Bank of India si un participant la cina de duminica. "Oamenii vorbesc liber.", mai spune acesta.

In noiembrie 2010, de exemplu, Fed a lansat un program de 600 miliarde dolari de cumparare de obligatiuni. Cateva zile mai tarziu, la New York Fed, presedinte al FED William Dudley si vice-presedintele Janet Yellen au participat la o intalnire week-end aici si au fost surprinsi de furia bancherilor centrali din tarile in curs de dezvoltare. Dudley si doamna Yellen au petrecut o mare parte din timp explicand miscarea FED care a ingrijorat prin prisma riscurilor inflationiste sau a unor fluxuri nedorite de capital pe pietele emergente.

"De fiecare data cand apare cate o relaxare cantitativa a FED, ea trebuie discutata intens", spune Subbarao. "Noi toti trebuie sa luam in calcul impactul impactul politicii monetare a FED asupra altor economii, iar Basel este locul in care astfel de preocupari sunt discutate", mai spune acesta.

  • Discutiile se poarta insa si in cadru informal. Bancherii centrali se suna la telefon intre ei. Pe 8 iunie, Bernanke si King (Banca Angliei) au vorbit la telefon o jumatate de ora inainte de reuniunile politice ale bancilor lor centrale, potrivit inregistrarilor telefonice ale lui Bernanke, obtinute intr-o solicitare publica. Cateva zile mai tarziu, Bernanke a vorbit la telefon cu Mark Carney, seful Bancii Canadei si luna trecuta acesta a fost numit ca succesor al domnului King. La scurt timp dupa, Bernanke l-a sunat pe Stanley Fischer, seful Bank of Israel si fost profesor de la MIT si indrumator al lucrarii de doctorat al presedintelui FED.

Pe 18 iunie, Bernanke a avut un apel efectuat dimineata devreme din locuinta lui de la Capitol Hill. I-a sunat pe Mario Draghi si apoi pe Mervyn King cu care a discutat despre impactul alegerilor din Grecia asupra sistemului financiar european.

Ramane de vazut cum se va termina experimentul