Scandalul a inceput cu o razie de proportii la Deutsche Bank. 500 de politisti si inspectori de la fisc au descins in 12 decembrie la sediul din Frankfurt, in birouri din Berlin si Dusseldorf si in locuintele unor angajati ai bancii. Acestia sunt suspectati de implicare intr-o evaziune fiscala de 230 de milioane de euro, rezultata din business-ul cu certificate de emisie CO2.

Insa scandalul, cu radacini inca din 2010, cand s-a declansat un proces-mamut in Germania, nu s-a oprit aici. Cinci dintre angajatii Deutsche Bank au fost arestati preventiv, banca e acuzata ca nu coopereaza suficient pentru clarificarea cazului, iar unul dintre sefii ei ar fi incercat sa influenteze justitia, sunand pe la politicieni.

Razia din 12 decembrie a fost urmarea acuzatiilor venite de la procurori, conform carora unii angajati ai Deutsche Bank n-ar fi fost straini de practicile oneroase ale speculantilor cu certificate de emisii de gaze cu efect de sera si ar fi incercat sa ascunda dovezi in sensul acesta. "Exista suspiciunea ca unii angajati ai bancii au retinut dovezi cerute de anchetatori si n-au facut sesizari de suspiciune a spalarii de bani", a declarat procuratura din Frankfurt, pentru Sueddeutsche Zeitung.

Suspectii din banca ar fi cooperat cu o banda internationala, care a pus in miscare un carusel de firme, prin care TVA-uri in valoare de peste doua sute de milioane de euro au fost incasate nejustificat, de la fiscul german.

Certificatele de emisii de CO2 au fost cumparate la bursele de profil din Amsterdam, Paris, Londra si Leipzig. Achizitionate fara plata TVA in strainatate, certificatele au fost apoi plimbate intre firme cu sediul in Germania, pana cand ultima firma-veriga din lant le-a vandut din nou in strainatate si a recuperat de la fiscul german TVA-ul niciodata platit.

Capii afacerii sunt din Elvetia, Marea Britanie si Emiratele Arabe Unite. Procesul a inceput in 15 august 2011 la Tribunalul din Frankfurt, unde isi are sediul si Deutsche Bank, prin care s-au derulat tranzactionarile de certificate. Dosarul de caz cuprindea 600 de acte cu peste 45.000 de pagini, au fost citati peste 300 de martori. Procuratura a chemat in judecata sase manageri acuzati de "evaziune fiscala de proportii, in stil organizat", respectiv complicitate la aceasta.

In decembrie 2011, tribunalul din Frankfurt i-a condamnat pe cei sase inculpati la inchisoare intre trei si sapte ani si zece luni. Insa anchetatorii nu s-au oprit aici, caci in cursul procesului a aparut suspiciunea implicarii unor angajati ai Deutsche Bank in evaziunea fiscala si spalarea de bani.

Cel mai tanar dintre acuzati, britanicul Fraz M., pe contul caruia s-au scurs aproape 58 de milioane de euro, declarase la proces: "In Dubai si Londra era un secret public ca astfel se face evaziune fiscala".

Dupa ce autoritatile britanice au eliberat comertul cu certificate de emisii CO2 de obligativitatea platii de TVA, in Marea Britanie acest business n-ar mai fi fost profitabil. Astfel, el si-a cautat parteneri de afacere in Germania. Iar pentru ca sumele sustrase de la fisc sa renteze, a fost nevoie de o importanta cifra de afaceri.

"Spre surpriza mea", a declarat Fraz M., "Deutsche Bank s-a oferit ca partener in afacere". Nici banca si nici fiscul n-au pus intrebari referitoare la declaratiile de impozit, a mai explicat el. "Credeam ca poate totusi e legal, chiar daca etic si moral era cu siguranta gresit", a mai spus tanarul la proces.

Inca din prima sa pledoarie, procurorul general Thomas Gonder s-a referit si la rolul jucat de Deutsche Bank in caruselul restituirilor necuvenite de TVA. Judecatorul Martin Bach, in argumentarea sentintei din 2011, a criticat rolul bancii in contextul marii escrocherii, spunand: "In timp ce alte banci au refuzat cooperarea cu impricinatii din lipsa de experienta si competenta, Deutsche Bank a fost dispusa la colaborare fara mari verificari. Intr-unul din cazuri, o tranzactie de cateva milioane a fost incheiata dupa o discutie de doar zece minute".

Un purtator de cuvant al bancii declara insa anul trecut ca "ancheta interna efectuata de un birou de avocati independent n-a gasit indicii pentru implicarea angajatilor bancii". Nici la razia din aprilie 2010 nu s-au gasit dovezi incriminatoare la sediul din Frankfurt. Ziarul Sueddeutsche Zeitung scria insa ca "atunci, o persoana necunoscuta i-a avertizat, cu o zi inainte de razie".

In cursul saptamanii acesteia a mai avut loc o razie la sediul bancii. Anchetatorii cerusera inca din 2010 documente probatoare in proces, atat de la Deutsche Bank din Frankfurt, cat si de la filiala sa londoneza. Desi cooperarea a fost asigurata verbal, banca nu livrase procuraturii documentele cerute nici in iunie 2012, cand a expirat termenul convenit. Intre timp, cei cinci angajati ai Deutsche Bank au fost eliberati din arestul preventiv. "Nu mai exista riscul sustragerii de dovezi", a declarat vineri, 28 decembrie, procurorul general Gunter Wittig, agentiei de presa Reuters.

In total, 25 de angajati si doi sefi ai bancii, Jurgen Fitschen si Stefan Krause, se afla in vizorul anchetatorilor. Pe langa procesul "traficului de certificate CO2", reprezentanti ai bancii se mai afla intr-un proces, sub acuzatia de inselatorie in ce priveste mostenirea fostului mogul din mass-media, Leo Kirch. Jurgen Fitschen este, de la 1 iunie 2012, co-presedinte al consiliului de administratie al Deutsche Bank AG, impreuna cu Anshu Jain.

Cei doi au luat locul fostului CEO Josef Ackermann, care a condus banca mai bine de zece ani si a intrat in atentia presei printr-o aniversare pe care cancelarul Angela Merkel i-a oferit-o din bani publici, la sediul cancelariei din Berlin, sub masca unei intalniri de lucru cu oameni de afaceri. Creditele imobiliare ale Deutsche Bank in SUA, in era Ackermann, au starnit un val de proteste si procese dupa prabusirea pietei imobiliare americane si declansarea crizei financiare, in toamna lui 2008. Aceasta nu l-a impiedicat pe bancher sa-si incaseze in continuare uriase bonificatii pe profit si nici sa continue sa o consilieze financiar pe Merkel.

Noul CEO Fitschen, dupa razia de la Deutsche Bank la mijlocul lunii decembrie, a pus mana pe telefon si s-a plans premierului de land Volker Bouffier ca astfel de actiuni sifoneaza imaginea bancii. Dupa ce interventia a devenit publica, reactia a fost de indignare, de la o serie de politicieni. "Nimeni nu sta deasupra statului de drept", a declarat vicepresedintele fractiunii CDU/CSU Michael Meister, pentru Handelsblatt. Reactii au venit si de la opozitia social-democrata. "E de neinteles cat de des intra in discutii Deutsche Bank. Aceasta e in contrast cu propria sa prezentare de imagine", a spus seful de fractiune SPD Joachim Poss, pentru Reuters.

Iar ca sa nu lipseasca cireasa pe tort din seria belelelor, saptamana aceasta Deutsche Bank a fost chemata in justitie la New York, impreuna cu Goldman Sachs si Morgan Stanley, pentru vanzarea de certificate bancare asigurate prin ipoteci, asa-numitele Mortgage Backed Securities, in valoare de 173 de milioane de dolari, in anul 2007. Plangerea vine din partea bancii landului Baden-Wurttemberg, LBBW, care considera ca a fost indusa in eroare si informata insuficient asupra riscurilor acestor certificate, deci se considera indreptatita sa isi ceara o parte din banii pierduti inapoi.