Cresterea salariului minim a fost o promisiune care a ajutat USL sa castige alegerile; prin urmare ea trebuia realizata. In sectorul bugetar salariu minim crescuse la 812 lei in urma reintregirilor din iunie si decembrie 2012, asa incat masura ii va afecta in special pe jucatorii din economia privata. Partea proasta e ca ceea ce urmareste Guvernul: cresterea ocuparii si reducerea evaziunii fiscale (conform notei de fundamentare a Legii) s-ar putea sa se dovedeasca a fi taman pe dos. Trec peste faptul ca in cautarea unor surse de bani, la un moment dat PSD propusese chiar o supra-taxare suplimentara a salariilor de peste 4500 de lei cu inca 10-15%, propunere respinsa de liberali. Din calculele Finantelor, cresterea salariului minim la 750 si apoi la 800 de lei va aduce un plus de 328 milioane de lei la buget. Sau nu, depinde de cum vor reactiona angajatorii.

Pe scurt, Statul isi face bani obligand mediul privat sa creasca salariul minim

Pentru anul 2013, durata medie lunara a timpului de munca este de 168,667 ore, se mai arata in Nota de Fundamentare care insoteste proiectul legii de crestere a salariului minim. Ca urmare, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna, valoarea medie orara a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata reprezinta 4,44 lei/ora, pentru cuantumul de 750 lei lunar si respectiv 4,74 lei/ora, pentru cuantumul de 800 lei lunar.

• Majorarea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata nu va avea o influenta asupra salariilor personalului din sectorul bugetar deoarece, incepand cu 1 iunie 2012, acesta a beneficiat de majorarea cu 8% a salariilor de baza, iar incepand cu 1 decembrie 2012 a beneficiat de majorarea cu 7,4% a salariilor de baza, astfel incat salariul de baza minim in sectorul bugetar este de 812 lei.

Astfel, un cuantum al salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata sub valoarea de 812 lei nu va produce nicio influenta asupra bugetului de stat.

• Majorarea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata va avea o influenta asupra unui numar de circa 436.361 salariati din sectorul concurential - in cazul cuantumului de 750 lei lunar si de circa 677.267 salariati din sectorul concurential - in cazul cuantumului de 800 lei lunar, care vor avea o contributie suplimentara la bugetul general consolidat al statului.

Primul mit care trebuie combatut: majorarea salariului minim stimuleaza ocuparea

"Totodata se estimeaza ca majorarile propuse vor avea efecte pozitive asupra cresterii economice, prin stimularea ocuparii si reducerea muncii la negru", se arata in Nota de fundamentare, ceea ce e exagerat, ca sa nu spunem fals.

• Cresterea salariului minim induce costuri suplimentare in sectorul privat. Pentru ca acestea sa fie atenuate, ar trebui redus CAS-ul pentru a absorbi impactul asupra costului cu forta de munca. CAS-ul la angajator nu va fi insa redus in 2013 ci, cel mai probabil, in 2014. Dar calculele arata ca aceasta reducere nu poate indeplini concomitent doua obiective: sa fie neutra in privinta costurilor cu forta de munca si sa fie neutra bugetar. Cresterea costurilor cu forta de munca  pentru sectorul privat este estimata a se situa intre 3-5%. Stimuleaza asta ocuparea ?
  

• Desi un potential instrument util pentru redistribuire, cresterea salariului minim nu face altceva decat sa urce veniturile nete ale celor slab calificati pe cheltuiala altor factori de productie si poate derapa in somaj involuntar. Parerile sunt impartite cu privire la efectele in economia reala a cresterilor salariului minim. Paul Krugman, unul dintre economistii laureati cu premiul Nobel in economie, e de parere ca orice crestere a salariului minim este mai degraba o problema de moralitate decat una justificata economic. Pe scurt, datele empirice arata ca o crestere a salariului minim duce la cresterea somajului.

Legea privind salariul este, in realitate, o lege referitoare la somajul. Ea nu obliga un patron sa angajeze un salariat la nivelul salariului minim, sau la orice alt nivel. Ea obliga patronul sa nu angajeze salariatul la anumite niveluri de salariu, si anume la cele situate sub minimul fixat prin lege. Ea il constrange pe lucrator, indiferent cat de mult ar dori sa primeasca o slujba cu un salariu sub nivelul minim, sa nu accepte slujba. Ea il obliga pe lucratorul care trebuie sa opteze intre o slujba cu salariu mic si somaj, sa aleaga somajul. Legea nici macar nu impinge vreun salariu in sus; ea doar elimina slujbele care nu indeplinesc nivelul minim impus- Walter Block

Al doilea mitcare trebuie combatut: majorarea salariului minim reduce munca la negru

Sunt doua fenomene probabile la care vom asista odata cu cresterea salariului minim. Pe de o parte, unele firme ar putea refuza sa plateasca aceste salarii minime crescute si sa treaca angajatii in economia subterana. Totusi, trebuie sa fim corecti si sa spunem ca exista si presiuni inverse, de presiune din partea angajatului pentru a fi inregistrat in economia formala.

Distributia numarului de salariati dupa salariile brute realizate pe forme de proprietate arata ca:

• in sectorul de stat, 0,3% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 25,3% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 64,3% intre 1501 - 4000 lei, 8,8% intre 4001 - 8000 lei si 1,3% peste 8000 lei;

• in sectorul mixt majoritar de stat, 0,5% dintre salariati au avut realizari la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 32,4% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 55,6% intre 1501 - 4000 lei, 9,7% intre 4001 - 8000 lei si 1,8% peste 8000 lei;

• in sectorul mixt majoritar privat, 0,5% dintre salariati au avut realizari la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 29,3% au realizat salarii brute cuprinse intre 601-1500 lei, 56,9% intre1501 - 4000 lei, 10,5% intre 4001 - 8000 lei si 2,8% peste 8000 lei;
• in sectorul privat, 8,1% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 63,7% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 23,8% intre1501 - 4000 lei, 3,5% intre 4001 - 8000 lei si 0,9% peste 8000 lei;

• in sectorul cooperatist, 23,2% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 61,0% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 14,1% intre 1501 - 4000 lei, 1,6% intre 4001 - 8000 lei si 0,1% peste 8000 lei;

• in sectorul obstesc, 12,7% dintre salariati au avut realizari la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 42,9% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 38,8% intre1501 - 4000 lei, 4,8% intre 4001 -8000 lei si 0,8% peste 8000 lei;

• in intreprinderile cu capital integral strain, 2,8% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 49,8% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 34,8% intre 1501 - 4000 lei, 9,2% intre 4001 - 8000 lei si 3,4% peste 8000 lei;

• in sectorul public de interes national si local, 9,1% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 52,1% au realizat salarii brute cuprinse intre 601-1500 lei, 35,4% intre 1501-4000 lei, 2,9% intre 4001 - 8000 lei si 0,5% peste 8000 lei.

Riscul cel mare esre diferenta dintre aceste majorari ale salariului minim si productivitatea muncii sa ajunga fie in inflatie, fie in deprecierea cursului de schimb.