Primul-ministru Victor Ponta a afirmat miercuri, la Viena, cu prilejul unei intrevederi cu cancelarul austriac Werner Faymann, ca doreste mentinerea la un nivel ridicat a interesului companiilor si bancilor austriece in economia romaneasca. "Primul-ministru Victor Ponta si-a exprimat interesul in ceea ce priveste mentinerea la un nivel ridicat a interesului companiilor si bancilor austriece in economia romaneasca si a prezentat deciziile recente luate de Guvernul Romaniei in ceea ce priveste reforma economica si asigurarea unui mediu atractiv pentru investitorii straini", se arata intr-un comunicat al Guvernului.

Intra in text si vezi un istoric al expunerii bancare austriece in Romania si in Europa de Est

Bancile austriece s-au extins in Europa de Est cu mult inainte de izbucnirea crizei mai ales in statele cu care aveau legaturi istorice stranse, chiar daca au dezvoltat modele diferite de afaceri. Expansiunea a urmat aproape natural, "foamea" de credite din Est alimentand sperantele unor profituri viitoare uriase, ceea ce nu era deloc exagerat. Cand criza a lovit Europa, Austria s-a resimtit puternic desi se afla intr-o stare considerata stabila si sanatoasa. In 2009, Guvernul austriac a nationalizat banca Hypo Alpe-Adria, al saselea creditor din tara. Tot in 2009, ministrul de Finante austriac, Joszef Proll, a vizitat Romania, unde a avut intalniri cu guvernatorul Isarescu si cu ministrul de finante al epocii, Gheorghe Pogea.

  • In Europa de Est, relatia mama-filiala a fost puternic influentata de asteptarile privind convergenta si adoptarea monedei euro

Bancile din Romania vor profita cu siguranta, chiar daca in mod indirect, de pachetul de sustinere a sistemului bancar din Austria, de 100 miliarde de euro, la care au apelat deja mari banci austriece care au afaceri si pe piata romaneasca, spunea atunci Proll. "Ce este clar este ca, prin masurile actuale din Austria, vrem sa dam un semn in Romania ca bancile de aici vor profita, desigur, in mod indirect, de acest pachet de 100 miliarde de euro, din care 15 miliarde sunt capital direct, iar restul garantii", a declarat Proll. Reactia guvernatorului Isarescu e mai jos, in text.

In Europa de Est, relatia mama-filiala a fost puternic influentata de asteptarile privind convergenta si adoptarea monedei euro. In timp ce unele banci au mentinut o politica de incurajare a creditarii in valutele locale, cresterea cererii de finantare in euro din aproape toate tarile din Europa de Est a incurajat sau chiar a catalizat furnizarea de finantare de la bancile mama.

FMI a mai atras atentia intr-un raport privind Austria asupra expunerii ridicate a bancilor in Europa de Est. Industria bancara ar putea sa traga economia Austriei puternic in jos, daca criza datoriilor suverane escaladeaza peste punctul la care se afla acum, ori o economie europeana si, in speta cea mondiala, incetinesc semnificativ sau intra intr-o noua recesiune.

  • In 2008-2009, austriecii si grecii au mai retras bani din Romania

Liniile de finantare de la bancile mama din Grecia si Austria catre bancile romanesti s-au redus cu 2,293 miliarde de euro in perioada septembrie 2008 - martie 2009, in timp ce capitalurile proprii ale subsidiarelor romanesti respective au scazut cu 472 milioane euro, conform datelor BNR.

Soldul liniilor de finantare de la bancile mama grecesti catre subsidiarele lor din Romania scazuse in perioada mentionata cu 1,641 miliarde euro, in timp ce liniile de finantare de la bancile din Austria catre filialele romanesti s-au redus cu 652 milioane euro.

In Romania, printre bancile detinute de austrieci sunt Banca Comerciala Romana de catre Erste Bank, Raiffeisen Bank Romania de catre Raiffeisen Zentralbank, Volksbank si Unicredit (prin Bank Austria).

  • Sprijinul acordat de FMI Europei de Est a avut un rol esential in reducerea primelor de risc si a presiunilor de depreciere ale monedelor

De asemenea, raportul noteaza ca este posibil ca bancile sa nu fi evaluat corect riscul de incapacitate de plata a debitorilor din Sud-Estul Europei, si ca executarile silite intarzie ca urmare a barierelor juridice.

Reactia de acum a Austriei vine dupa doi ani de incercari de reactii similare, mai mult sau mai putin puse in practica. Statul austriac a solicitat UE inca din 2009 un plan de finantare a bancilor, in valoare de 150 de milioane de euro, povara ce ar fi trebuit suportata si de tarile in care austriecii au banci, daca ne amintim. ¬Atunci cand ministrul de Finante al Austriei, Josef Proll, a fost la Bucuresti i-am spus ca o abordare globala de a subventiona toate subsidiarele austriece nu va fi un lucru bun pentru Romania, intrucat bancile locale sunt deja foarte bine capitalizate. Desigur, orice capitalizare este bine venita, dar o abordare globala ar trebui sa se adreseze problemelor specifice de aici, altfel s-ar putea genera confuzie¬, a spus Mugur Isarescu, potrivit ¬Financial Times. Guvernatorul BNR a reiterat astfel pozitia bancii centrale, care respinge tratarea globala a economiilor din Europa Centrala si de Est, regiune-tinta a mai multor rapoarte negative (denumita de Fitch chiar ¬zona subprime a Europei¬), care au condus la deprecierea monedelor.

Sprijinul acordat intre timp de FMI Europei de Est a avut un rol esential in reducerea primelor de risc si a presiunilor de depreciere ale monedelor.

Bancile cu capital austriac continua sa detina in activul agregat cea mai mare cota de piata, fiind urmate de cele cu capital grecesc.

Expunerea totala a bancilor straᅡine pe Romania a coborat in 2011 cu 5,4%, sau 6,146 miᅡliarde dolari, la 107 miᅡliarᅡde dolari, cele mai mari scaᅡderi fiind inregistrate in randul bancilor din Austria si Grecia, potrivit datelor Banᅡcii penᅡtru Reglemente Internatioᅡnale (BRI). Astfel, bancile straiᅡne aveau la sfarᅡsitul anuᅡlui treᅡcut o exᅡpuᅡnere toᅡtala de 107 mld. $ pe Roᅡmaᅡnia, fata de 113,151 mld. $ la finalul lui 2010.

In cazul bancilor europene, expunerea pe Roᅡmaᅡnia a coborat in 2011 cu 5,7%, sau 6,24 miliarde de dolari, de la 108,806 miᅡliarde de doᅡlari la 102,558 miliarde dolari.

Expunerea bancilor austriece pe Romania a scazut anul trecut la 37,02 miliarde de dolari, in scadere cu aproximativ 7,5%, sau 2,99 miliarde dolari, de la 40,018 miᅡliarᅡde de dolari la finele lui 2010.

Institutiile bancare grecesti si-au ajustat expunerea pe economia romaneasca in scadere cu 2,34 miliarde de dolari, sau 11%, de la 21,14 miliarde dolari la 18,8 miᅡliarde de dolari.

In cazul bancilor franceze, expunerea pe Romania a coborat cu 1,13 miliarde dolari, sau 6%, de la 18,57 miliarde dolari la 17,44 miliarde dolari.

Institutiile de credit italiene aveau la finele anului trecut o expunere de 13,33 miliarde de dolari pe Romania, in scadere usoara de la 13,6 miliarde dolari la sfarsitul anului anᅡterior.

Bancile olandeze au inregistrat la sfarsitul lui 2011 o expunere de 7,196 miliarde dolari, in urcare de la 7,01 miliarde dolari in 2010, in timp ce institutiile financiare germane si-au crescut expunerea pe Romania de la circa 3,1 miliarde dolari la 3,62 miliarde dolari.