Isarescu a primit avizul Bancii Centrale Europene pentru coordonarea tranzactiilor legate de datoria suverana a Romaniei sau  swapurile pe riscul de credit

de DP     HotNews.ro
Luni, 4 februarie 2013, 15:04 Economie | Finanţe & Bănci

BNR va coordona in baza avizului primit in aceste zile de la Banca Centrala Europeana tranzactiile pe datoria suverana sau swapurile pe riscul de credit, se arata intr-o nota publicata luni de catre BCE. Masura este o aplicare a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 martie 2012 privind vanzarea in lipsa si anumite detalii ale swapurilor pe riscul de credit. In esenta, UE urmareste limitarea -asa cum au facut SUA si Elvetia acestui tip de tranzactii speculative care au adancit criza actuala.

"BNR este desemnata drept autoritatea nationala competenta responsabila cu asigurarea aplicarii regulamentului in ceea ce priveste tranzactiile legate de datoria suverana a Romaniei sau swapurile pe riscul de credit al datoriei suverane. In acest scop, BNR este responsabila si cu luarea masurilor si impunerea sanctiunilor impotriva persoanelor fizice sau juridice care incalca prevederile regulamentului, orice acte adoptate la nivelul Uniunii Europene in temeiul regulamentului sau orice reglementari emise de BNR in temeiul proiectului legislativ", se arata in avizul BCE.

Vezi aici Regulamentul la care face referire avizul BCE

Short Selling-ul (vanzarea in lipsa) este un instrument financiar care permite unui investitor de la bursa sa vanda actiuni fara a le detine la propriu, insa trebuie sa le "imprumute" de la cineva, ca de exemplu, o banca sau casa de brokeraj cu care lucreaza.
Traderii fac acest lucru in momentul in care se asteapta ca valoarea titlurilor sa scada pe piata. Acestia pot astfel sa vanda titluri la pretul de astazi si apoi sa le cumpere inapoi in momentul in care valoarea acestora a scazut.

Daca pretul acelui instrument financiar scade, vanzatorii in lipsa realizeaza un profit din diferenta de pret, dupa ce au rascumparat respectivele instrumente financiare.

Pe majoritatea pietelor financiare, aceasta operatiune reprezinta o practica curenta. Desi are loc cel mai adesea in cadrul tranzactionarii actiunilor, ea nu este o exceptie nici in cadrul vanzarii altor tipuri de instrumente financiare, cum ar fi, de exemplu, obligatiunile guvernamentale.

Vanzarea in lipsa se imparte in: 1. vanzarea in lipsa cu prevalidare, in cadrul careia vanzatorul a luat instrumentul financiar cu imprumut sau a facut demersuri pentru a se asigura ca il poate lua cu imprumut inainte de a perfecta vanzarea in lipsa; 2. vanzarea in lipsa fara prevalidare, in cadrul careia, la momentul vanzarii in lipsa, vanzatorul nu a luat cu imprumut instrumentele financiare sau nu s-a asigurat ca acestea pot fi luate cu imprumut.

 Swapurile pe rata dobanzii


Swapul pe rata dobanzii este un aranjament intre doua parti prin care fiecare parte este de acord sa efectueze o serie de plati catre cealalta parte la date convenite in viitor pana la scadenta aranjamentului. Platile de dobanzi ale fiecarei parti sunt calculate prin utilizarea unor formule diferite, prin aplicarea termenilor intelegerii la valoarea imprumutului suport al contractului swap.

Imprumutul suport de obicei nu trece de la o parte la alta si serveste numai ca punct de referinta pentru calcularea platilor. Acest lucru inseamna ca pentru ambele parti baza ratei dobazii pentru o datorie este schimbata fara schimbarea obligatiei principale de referinta – imprumutul sau investitia. Platile sunt bazate pe aceiasi valuta.

Un exemplu de plain vanilla IRS (Interest Rate Swap)
este urmatorul:
Firma de brokeraj Tradeville ofera si un exemplu concret: O companie A are nevoie de un imprumut de 100 milioane Euro pe o perioada de 5 ani si ar prefera un imprumut cu o rata fixa a dobanzii pentru a-si putea estima costurile de finantare viitoare insa datorita unui rating de credit scazut aceasta companie poate obtine un imprumut numai cu o rata variabila a dobanzii bazata pe LIBOR+1%.

O alta alternativa ar fi sa emita un istrument de datorie cu o rata a cuponului de 10%. O alta corporatie, o banca B are nevoie in acelasi timp de un credit de 100 de milioane de euro tot pe o perioada de 5 ani si prefera un imprumut cu o rata a dobanzii variabila si avand un rating de credit ridicat isi permite sa imprumute la o rata fixa de 8.25% sau o rata flotanta LIBOR. Un schimb reciproc (swap) intre A si B ar reduce platile de rate pentru ambele parti si valoarea imprumutului principal ramane aceiasi fiind folosit pentu calcularea platilor in contul ratei dobanzii. A si B obtin imprumutul fiecare in termenii in care i se acorda si mai apoi schimba intre ele platile in contul ratei dobanzii.

Astfel compania A angajeaza imprumutul pe o baza LIBOR+1% in timp ce banca B imprumuta la o baza fixa de 8.25%. Schimbul este de o baza fixa pentru o baza flotanta cu o scadenta de 5 ani. Pentru fiecare termen de plata in viitor se face numai o singura plata si diferenta neta intre platile in aceiasi valuta este cea platita intr-un sens sau altul. Rezultatul schimburilor reciproce de plati in contul ratei dobanzii este faptul ca ambele parti vor trebui sa plateasca dobanda la o rata neta mai scazuta decat le-ar fi accesibila altfel.

Asadar:
1.Compania (A) imprmuta la o rata a dobanzii variabila LIBOR+1%
2.Banca (B) imprumuta la o rata fixa de 8.25%
3.A si B intra intr-un aranjament IRS pentru o valoare a imprumutului de 100 milioane si o perioada de 5 ani prin care A face plati in contul unei rate fixe a dobanzii de 8.25% catre banca B in timp ce banca B face plati in contul unei rate flotante a dobanzii LIBOR +1% catre compania A. compania A plateste o rata mai mare decat cea la care banca B a luat imprumutul insa mai mica decat ar fi putut lua ea insasi acest imprumut. Banca B are un usor avantaj care se datoreaza acceptarii ei de a intra in swap.


Citeste mai multe despre   










2642 vizualizari

  • +1 (7 voturi)    
    Nu pot sa cred.... (Luni, 4 februarie 2013, 15:32)

    cristian_n [utilizator]

    Nici un comenatariu??
    Daca doriti,dragi inversunati ai tastelor,pot oferi gratuit o "deslusire" nepartinica a celor de mai sus-mentionate.
    • +4 (4 voturi)    
      asteptam! (Luni, 4 februarie 2013, 15:55)

      Euunul [utilizator] i-a raspuns lui cristian_n

      ...
    • +1 (1 vot)    
      deslusiti, deslusiti... (Luni, 4 februarie 2013, 16:14)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui cristian_n

      Nu este o rusine sa spui ca nu stii, rusine este sa scrii ca stii si sa faci numai prostii...

      In concluzie, scrieti, scrieti, scrieti - daca aveti timp - ca intre timp mai citesc, mai ma documentez...

      Cu multumiri!
  • -6 (8 voturi)    
    nu uitati (Luni, 4 februarie 2013, 15:35)

    arthur_l [utilizator]

    nu uitati sa blocati comentariile la acest articol. nu trebuie sa isi dea nimeni cu parerea despre bnr.

    ce conteaza ca in fiecare an bnr isi cumpara masini ba de oras ba anul acesta de teren.

    ce conteaza ca bnr anunta un profit de 250 de milioane de euro si apoi anunta contul bnr a scayut cu 1 miliard repreyentand ba datoria, ba ca a imprumutat bancile din romania, si tot asa.

    bnr nu are voie sa spuna ca are profit si ca profitul il cheltuie cum doreste pentru ca este o institutie de stat. si la bnr ar trebui sa fie niste salarii clare la un nivel ridicat dar sa se mai termine cu primele si altele.

    daca nu au ce face cu banii sa ii doneze sanatatii, educatiei si culturii ca e mare nevoie de bani.

    numai in romania de exemplu notarii, rar-ul, finantele si altii care fac profituri enrome prin taxe, zic ca ei fac profit si ca e normal sa cheltuiasca banii cum vor ei.

    inca odata / scoateti comentariile
    • +4 (4 voturi)    
      ai terminat? (Luni, 4 februarie 2013, 16:21)

      bancher [utilizator] i-a raspuns lui arthur_l

      Vorbeste rautatea din tine....daca te-ai documenta, ai vedea ca 85% din profitul BNR se duce la stat, si nu ramane la bnr (cum ramane spre ex la Romazza, care nu plateste nici un fel de impozit la stat, ci ,reinvesteste totul'').
      Pana si bugetul guvrenului Ponta, oricat ar fi el de prost facut, are un capitol la Venituri care cuprinde si impozitul pe profit incasat de la BNR (catvea sute de milioane de euro). Mai arata-mi tu mie o entitate care sa plateasca impozit la stat cateva sute de milioane de euro pe an (vreo 350 mil Euro, daca nu ma inseala memoria).
      Masinile de teren de la BNR sunt de fapt Dacia Duster, si f bine ca au luat Duster, pt ca incurajeaza productia locala. Altii de pe la guvern isi iau MErcedes si BMW (si ma refer la ministri, nu la presedinte sau primul ministru).
    • +3 (3 voturi)    
      goran e totuna cu Golan ? (Luni, 4 februarie 2013, 16:39)

      un domn [utilizator] i-a raspuns lui arthur_l

      daca nu exista un OM ca Mugurel..aveam o moneda similara cu somalia sau nu stiu ce tzara africana (organu barbatesc daca ai un lapsus), or omu asta nu are treaba cu kkrau..cu base..copypaste..si alti ciudati (asta ca sa citeasca si basishitii si antibasihitii..eu sunt probasescu..anti shoagat mirciulica sluga lui felix) BNR si a vazut de traba lor..asa ca mai usor cu macaneala ieftina...Golan in scriere ce esti (dar nu de la P ta Universitatii si unu de la CC din balconul lui dec 89)
  • +3 (3 voturi)    
    Teoria IRS-ului (Luni, 4 februarie 2013, 16:39)

    Nea-Ion [utilizator]

    in primul rand nicio companie din Romania nu poate lua credit pe 5 ani cu dobanda Libor+1% (cel putin nu in acest moment).
    In al doilea rand o banca nu se imprumuta cu 8.25%acum. Ar fi o prostie sa intre intr-o asemenea tranzactie acum.
    Explicatia domnului DP este extrem de stufoasa si greu de inteles.
    Mai simplu, un IRS este o tranzactie prin care o parte accepta sa plateasca o dobanda fixa, iar cealalata o dobanda variabila. Rata fixa se numeste rata swap.

    Cele doua dobanzi se aplica la un notional, care este soldul creditului. Iar dobanda variabila este cea care sta la baza creditului: daca ai luat credit cu Euribor 6M + 4%, dobanda variabila este Euribor 6M. Daca ai luat cu Libor 3M+x%, atunci dobanda variabila este Libor 3M....etc...
    Daca dobanda variabila se schimba odata la 6 luni (6M), atunci platile pe IRS se fac odata la 6 luni.
    Practic, daca Euribor 6M este mai mic decat rata swap, atunci cel care a luat creditul plateste diferenta de la swap la Euribor; daca Euribor 6M este mai mare de swap, atunci cel care a luat creditul incaseaza diferenta de la swap la Euribor.
    Atat.

    Daca vreti si mai multe detalii.... nu este obligatoriu ca o banca sa vrea sa se finanteze cu o dobanda variabila ca sa aiba voie sa intre intr-un IRS. Acest instrument se tranzactioneaza pe piata interbancara ca si cum ar fi o actiune la bursa... iar piata este imensa si foarte lichida. Asa ca banca poate cumpara IRS-ul de pe piata interbancara dupa care il vinde clientului.
    Clientul care intra intr-o astfel de tranzactie este un client care a luat un credit cu dobanda variabila (de tip Euribor 6M + ceva%) si vrea sa plateasca dobanda fixa.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri