Fiscalitatea este suportata inegal de persoanele juridice: desi IMM-urile detin 20-30% din avutia nationala, contributiile acestora la bugetul public (TVA, impozit pe profit, alte taxe si impozite) si la fondurile de asigurari sociale obligatorii (pensii, somaj, sanatate, alte contributii) sunt mai mari decat cele ale companiilor cu capital de stat. Rezultatul brut al exercitiului - RBE (suma tuturor profiturilor minus suma tuturor pierderilor) pentru IMM-uri a fost de aproximativ de doua ori mai mare decat in intreprinderile mari (perioada 2008 -2010). Asta face din IMM-uri principalele platitoare de impozit catre bugetul de stat. De asemeni, pe partea bugetelor sociale, tot IMM-urile sunt cele care achita cele mai mari sume, deoarece angajeaza aproximativ 60% din salariatii la nivel national, scrie Marin Pana pe Cursdeguvernare.ro

  • Ce spune statistica IFC si BM

Din datele prezentate in raportul Doing Business 2013, emis sub egida International Finance Corporation si a Bancii Mondiale, rezulta ca Romania nu are, la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii, cel mai ridicat timp alocat platilor. In schimb, are un numar exagerat de mare de obligatii de plata, ceea ce exprima un anumit dezinteres al autoritatilor.

(...)

De altfel, tocmai pe segmentul impozitarii fortei de munca si a contributiilor ajunge fiscalitatea din Romania sa depaseasca atat media pe regiunea Europa de Est si Asia Centrala, cat si celor mai dezvoltate economii pe plan mondial, grupate in OECD. Asta in pofida pozitionarii net mai favorabile la capitolul "alte impozite" decat tarile occidentale si cele din regiune.

In context, Romania se afla pe locul patru in clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene dupa nivelul economiei subterane ca pondere in PIB (29,4%). Podiumul este ocupat de state cu economii semnificativ mai mici: Bulgaria ( 32,5%, la un PIB de peste trei ori mai mic), Estonia si Lituania ( cu cate 29,6%, dar de circa opt ori si, respectiv, de patru ori mai mici ca rezultat economic.

Economia subterana reprezinta acel segment al activitatilor permise de lege care sunt deliberat ascunse fata de autoritatile publice. Estimarile specialistilor conduc catre valoarea de 1.850 miliarde euro la nivelul Uniunii Europene (16,1 % din PIB-ul UE) in anul 2009. Cu o diferentiere neta intre Europa de Nord si Vest - 12,7 % din PIB, Europa de Sud - 21,2 % din PIB si Europa Centrala si de Est- 24,4 %.

In acest context, Romania se afla pe locul 4 (29,40 %) in clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene cu cel mai mare segment al economiei subterane (ca pondere in PIB), fiind "depasita" cu putin doar de state cu economii de cateva ori mai mici: de 4,35 ori in cazul Lituaniei (locul 3 - 29,60 %), de 8,44 ori in cazul Estoniei (locul 2 - 29,60 %) si de 3,42 ori in cazul Bulgariei (locul 1 - 32,50 %).

  • Solutii posibile

Asadar, pentru a ne apropia de practica occidentala, am avea nevoie de imbunatatiri ale mediului de afaceri de natura sa diminueze la jumatate ponderea economiei subterane in PIB. (...)

Diminuarea evaziunii fiscale se poate face ori prin intensificarea constrangerilor, ori prin acordarea de stimulente pentru conformarea voluntara, ori printr-o combinatie bine dozata a acestora. Din pacate, prima varianta a aratat deja ca genereaza efecte perverse, afectand in mod negativ si agentii economici de "buna credinta", cu efect de inhibare a dezvoltarii economice de ansamblu.

Mai putin utilizata a fost cea de a doua cale, unde masuri deja luate in alte tari nici nu au fost luate in calcul. De pilda, returnarea unei parti din TVA catre consumatori sau organizarea unei loterii a bonurilor fiscale au dat deja rezultate in alte parti. La noi, o revenire la cota de TVA precriza prin cuantificarea la nivelul cardurilor bancare si rambursarea in cont sau compensarea cu plata impozitului pe dobanda la depozite ar fi o solutie relativ simpla.

Citeste textul integral si comenteaza pe Cursdeguvernare.ro