Scaderea populatiei si imbatranirea acesteia produc trei efecte economice majore: incetinirea cresterii economice, mentinerea dependentei Romaniei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung, a declarat Eugen Sinca, analistul- sef al BCR cu ocazia lansarii Raportului Implicatiile economice ale procesului de imbatranire a populatiei din Romania.

Florin Eugen Sinca- BCRFoto: Hotnews

Descarca din atasament prezentarea facuta cu ocazia lansarii Raportului

Unul din sapte romani are in prezent peste 65 de ani si, in lipsa unei imbunatatiri a natalitatii, in 2030 un roman din cinci va avea peste 65 de ani urmand ca in 2060 raportul sa ajunga unu la trei, se mai arata in Raport.

Activele financiare ale unui roman sunt de 13 ori mai mici decat cele ale unui german iar structura acestora este dominata de active lichide, ceea ce ridica probleme majore cu privire la resursele financiare care pot fi utilizate la batranete.

Din Raportul lansat miercuri:

• In anul 2030 femeile vor trai la pensie 22 de ani iar barbatii 17 ani; cresterea graduala a nivelului de trai din timpul vietii active va face ca persoanele pensionate sa fie putin dispuse sa accepte o schimbare a standardului de viata dupa 65 de ani in urma diminuarii veniturilor; pensia publica trebuie completata cu alte resurse financiare care trebuie acumulate incepand cu varsta de 30 de ani.

• Scaderea populatiei si imbatranirea produc trei efecte economice majore: reducerea PIB-ului potential, mentinerea dependentei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de stat.

• Imbatranirea populatiei ocupate din Romania este mult mai accentuata in agricultura, unde 1/3 din persoanele ocupate au varsta de peste 55 de ani.

• Evolutia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sanatate si pensii in jurul anului 2035.

• In 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat incepand din 1998 iar in prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; la orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5 pensionari. 

• Activele financiare ale unui roman sunt de 13 ori mai mici decat cele ale unui german iar structura acestora este dominata de active ilichide, ceea ce ridica probleme majore cu privire la resursele financiare care pot fi utilizate la batranete. 
• O prima consecinta economica a imbatranirii si reducerii populatiei totale este scaderea PIB-ului potential, prin diminuarea contributiei fortei de munca dar si a capitalului in conditiile afectarii economisirii interne. PIB-ul potential al Romaniei a scazut la 1,3%  in 2013 de la 5% in 2004, pe seama contractiei investitiilor private.
• Procesul de imbatranire si de reducere a numarului de locuitori se suprapune peste problemele structurale ale pietei muncii din Romania, respectiv o ocupare excesiva in agricultura si inca redusa in domeniul serviciilor. 29% din forta de munca din Romania se regaseste in agricultura fata de 3,4% in Zona Euro. Sectorul serviciilor reprezinta 42% din forta de munca ocupata in Romania, fata de 72% in Zona Euro. 

Citeste si analiza Imbatranirea Romaniei. Cateva date, grafice si cifre

• A doua consecinta a imbatranirii si reducerii populatiei totale este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atat pe partea de venituri prin afectarea cresterii economice cat si pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenta sociala si sanatate.
• Orice crestere a cheltuielilor publice pentru protectie sociala peste nivelul actual poate avea loc numai in conditiile in care are loc si o crestere a ponderii veniturilor bugetare in PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeana la 32,9% din PIB in 2011.
  
• Cresterea veniturilor bugetare in PIB trebuie sa se faca prin intensificarea luptei impotriva evaziunii fiscale si nu prin majorarea fiscalitatii, care ar degrada mediul de afaceri.   
• A treia consecinta a imbatranirii si reducerii populatiei este afectarea ratei interne de economisire si implicit a investitiilor. De-a lungul vietii indivizii tind sa niveleze consumul care este relativ constant, in timp ce veniturile urmeaza o curba in forma de clopot, cu valori mari in timpul vietii active si mici in copilarie si la batranete. Imbatranirea populatiei creste ponderea gospodariilor cu o rata redusa de economisire.
• Stimularea economisirii populatiei este esentiala pentru reducerea dependentei Romaniei de fluxurile externe de capital si finantarea interna a cresterii economice – depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investitii cu diverse grade de risc, asigurari de viata cu o componenta investitionala, obligatiuni de stat, piata de capital.
• Cresterea sperantei medii de viata la nastere la 75 de ani in 2011, de la 70 de ani in 1990, a condus la consolidarea ponderii populatiei de peste 65 de ani in total populatie. In 2011 la fiecare persoana de peste 65 de ani existau 5 persoane apte de munca (15-64 ani), dar mai putin de o persoana era salariat care platea contributii pentru sistemul public de pensii.
  
• Variatia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 in comparatie cu restul anilor, dupa adoptarea decretului din anul 1966 care interzicea intreruperile de sarcina, va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de pensii si sanatate in jurul anului 2035. Romania trebuie sa dezvolte pana atunci sisteme private de pensii si sanatate suficient de puternice pentru a prelua o parte din povara existenta in sectorul public.