Comisia Europeana a reamintit marti ca ambitia sa, in timp, este ca cetatenii europeni sa nu mai plateasca pentru bancile aflate in dificultate, o miza care intervine in momentul in care termenii sa salvare a Ciprului starnesc ingrijorare in lumea financiara, scrie AFP.
"Vrem sa ajungem la situatia in care contribuabilul sa nu mai plateasca pentru greselile bancilor", a afirmat purtatorul de cuvant al comisarului european pentru servicii financiare, Michel Barnier, subliniind insa ca exemplul Ciprului "este unic".
Planul de salvare a Ciprului decis in noaptea de duminica spre luni prevede inchiderea celei de-a doua banci a tarii, Laiki, si restructurarea primeia, Bank of Cyprus, in schimbul unui imprumut de 10 miliarde de euro care va fi suportat in mare parte de statele membre, deci de contribuabilii din zona euro.
Dar actionarii, detinatorii de obligatiuni si deponentii neasigurati vor suferi pierderi.
"Nu trebuie spus ca (salvarea Ciprului) este un model perfect sau ca va trebuie refolosit pe viitor. Pentru ca nu ar trebui sa ne mai regasim in astfel de situatii cu sistemul nostru de uniune bancara integrata", a apreciat purtatorul de cuvant, Chantal Hugues.
"In plus, vom avea (in timp) un cadru pentru solutionarea problemelor bancare care ne va spune cum sa gestionam o situatie in care bancile se confrunta cu dificultati. Vom avea o cutie cu instrumentele necesare pentru a preveni falimentul unei banci, a interveni de maniera precoce sau pentru a solutiona falimentul unei banci", a subliniat ea.
Acest proiect prevede ca, in cazul unui faliment ordonat, punerea in practica a unui "bail-in", respectiv contributii sub anumite conditii din partea actionarilor, a creditorilor si a deponentilor. Propunerea Bruxellesului este in prezent discutata intre Parlament si Consiliu si nu ar trebui sa vada lumina zilei inainte de 2018.
Precizarile Comisiei vin dupa ce seful ministrilor de Finante din zona euro, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a apreciat ca bancile, si nu contribuabilii, ar trebui mai degraba sa-si asume riscurile salvarii unei tari din zona euro.
Declaratiile sale pareau sa acrediteze ideea ca modelul cipriot ar putea fi replicat in viitor si in alte tari fragile ale zonei euro.
UPDATE Finlanda cere stoparea utilizarii banilor contribuabililor pentru salvarea bancilor
Finlanda a cerut marti sa nu mai fie utilizatii banii contribuabililor din zona euro pentru salvarea bancilor, apreciind ca actionarii si creditorii trebuie sa achite factura.
"Peste tot in Europa trebuie sa trecem la o economie de piata normala, in care proprietarii si investitorii sufera pierderile, in cazul falimentului unei banci", a declarat marti premierul Jyrki Katainen, intr-un discurs asupra Europei sustinut la Helsinki.
El si-a exprimat dorinta ca uniunea bancara europeana, in curs de creare, sa stabileasca acest lucru drept principiu fondator, in caz contrar "vom ramane in situatia actuala in care contribuabilii platesc pe spezele lor crizele bancare".
Katainen a precizat ca doreste ca deciziile privind uniunea bancara sa fie luate in curs de un an.
Dupa acest discurs, anturajul sefului guvernului a precizat pentru AFP ca planul de salvare a Ciprului este considerat de Finlanda un caz "unic" si nu un model de urmat. De asemenea, Finlanda tine la principiul protejarii micilor depozite, sub 100.000 de euro.
0
6
