Cat de sigur e sa iti tii banii intr-o banca si cat de rapid si eficient e Fondul de Garantare in cazul unui "accident" in sistemul bancar? Cazuri concrete recente

de DP     HotNews.ro
Marţi, 16 aprilie 2013, 9:18 Economie | Finanţe & Bănci

Cazul recent al Bank of Cyprus, ai caror deponenti vor suferi pierderi pentru ca banca sa poata fi salvata a starnit ample discutii legate de siguranta depozitelor bancare. Cat de sigur e sa iti tii banii intr-o banca si cat de rapid si eficient e Fondul de Garantare in cazul unui "accident" in sistemul bancar? Ce s-a intamplat in alte tari in situatii similare?  Unul din exemplele cele mai relevante ste cazul schemei de garantare a depozitelor din Ungaria, spun oficialii Fondului de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar, intr-o nota remisa marti HotNews.ro. NDIF (National Deposit Insurance Fund) s-a confruntat cu despagubirea clientilor bancii Soltvadkert Savings Co-operative Bank, fata de care HFSA (Autoritatea de Supraveghere Financiara din Ungaria) a dispus, la 1 iunie 2012, retragerea licentei operationale a bancii si initierea dizolvarii voluntare a acesteia.

Procesul de plata a compensatiilor a fost cel mai rapid din istoria NDIF, in cursul acestuia fiind despagubiti 15.334 deponenti, care au primit o suma totala de 33 miliarde forinti maghiari (aproximativ 120 milioane euro), suma echivalenta cu o treime din activele NDIF calculate la valoarea pietei din acea perioada.

  • Ungaria: in 7 zile s-au facut toate platile
Cea mai mare parte a platilor (98,4%) au fost efectuate intr-un termen de doua ori mai scurt decat cel prevazut legal (20 de zile lucratoare). Deponentii asupra carora nu a existat niciun dubiu cu privire la eligibilitatea acestora, in numar de 14.022 persoane au primit compensatiile aferente depozitelor in 7 zile lucratoare.

Din punct de vedere tehnic, au existat trei metode simultane de plata a compensatiilor:
  • compensatiile catre toate companiile, precum si catre persoanele fizice beneficiind de compensatii mai mari de 5 milioane de forinti maghiari au fost patite prin intermediul OTP Bank, care a avut rolul de agent de plata. A fost deschis cate un cont tehnic pentru fiecare deponent pe baza listei transmise de NDIF, care a transferat apoi sumele aferente compensatiilor in conturile deschise, lasand deponentilor decizia de a retrage numerar, de a plasa compensatiile intr-un alt cont la OTP Bank sau de a le transfera la o alta banca din Ungaria;
  • pentru persoanele fizice cu depozite intre 1 milion si 5 milioane de forinti maghiari, au fost emise carduri speciale (NDIF Deposit Insurance Card) care au putut fi folosite in reteaua Postei Ungare sau in sucursalele si la bancomatele OTP Bank;
  • persoanele fizice cu depozite de maxim 1 milion de forinti maghiari au primit compensatiile prin mandat postal.
In ceea ce priveste comunicarea cu deponentii in timpul procesului de plata a compensatiilor, pe langa postarea pe website a unui banner unde se puteau gasi informatii aferente platii compensatiilor, NDIF a utilizat serviciile unui call center disponibil non-stop si proiectat sa suporte 50.000 de apeluri. Cu toate acestea, serviciul nu a fost atat de solicitat cum se credea, in final inregistrandu-se mai putin de 3.500 de apeluri.

Numarul mediu al vizitatorilor website-ului NDIF a fost destul de ridicat. In total, aproximativ 10.000 de utilizatori au descarcat 55.000 de pagini in perioada de 20 de zile lucratoare cat a durat procesul de plata a compensatiilor.
  • Marea Britanie: situatiile centralizate ale deponentilor au fost introduse obligatoriu de la 31 decembrie 2010, anterior acestei date neexistand o astfel de evidenta
In Marea Britanie, FSCS (Schema de Compensare pentru Servicii Financiare) s-a adaptat, de asemenea, la noile cerinte ale directivei UE privind schemele de garantare a depozitelor, de la 1 ianuarie 2011 fiind implementat termenul de plata a
compensatiilor de 20 de zile lucratoare. Cu toate acestea, obiectivul declarat public de FSCS este de a plati compensatii majoritatii deponentilor intr-un termen de 7 zile.
Pentru ca procesul sa poata fi derulat atat de rapid, au fost implementate o serie de masuri de sustinere a FSCS.
Astfel, printr-un amendament la legea bancara, practicienilor in insolventa li s-au impus doua obiective majore. Primul are in vedere colaborarea stransa cu FSCS pentru a asigura, in cel mai scurt timp posibil, fie transferul conturilor deponentilor
eligibili la o alta institutie financiara, fie plata compensatiilor de la/in numele FSCS. Cel de-al doilea obiectiv este lichidarea bancii si obtinerea celor mai bune rezultate pentru creditorii acesteia.

Lichidatorul are obligatia de a furniza FSCS situatiile centralizate pentru fiecare deponent, precum si orice alte date necesare in procesul de plata a compensatiilor.
In legatura cu situatiile centralizate ale deponentilor, trebuie mentionat ca acestea au fost introduse obligatoriu de la 31 decembrie 2010, anterior acestei date neexistand o astfel de evidenta. Pentru institutiile cu peste 5.000 de conturi detinute de deponenti eligibili, aceste situatii centralizate trebuie mentinute in format electronic, in timp ce micile cooperative de credit pot opera in continuare evidentele pe suport hartie. La solicitarea FSCS, toate situatiile centralizate trebuie transmise de catre institutiile financiare in termen de cel mult 72 de ore.

Toate institutiile financiare au beneficiat de un termen de 18 luni pentru a implementa aceasta cerinta, iar FSCS si Autoritatea pentru Servicii Financiare din Marea Britanie (FSA) au efectuat verificari ale modului in care sunt respectate prevederile legale.
In cazul in care exista depozite a caror situatie nu este clara (de exemplu, in cazul unor diferende intre deponent si banca, a existentei unor adrese invalide sau suspiciuni de frauda, precum si in cazul conturilor al caror beneficiar nu este identificat,
cum ar fi conturile fiduciare), institutiile financiare trebuie sa marcheze in mod corespunzator situatiile centralizate ale deponentilor in cauza.

Se urmareste astfel ca plata compensatiilor sa se efectueze in termen de 7 zile pentru deponentii ale caror situatii centralizate nu sunt marcate si in 20 de zile pentru restul, cu unele exceptii pentru care este necesara o investigatie mai ampla.
FSCS utilizeaza cecurile ca instrumente de plata a compensatiilor, externalizand emiterea acestora catre doi operatori. O alta varianta pentru sumele mici este utilizarea serviciilor retelei Postei britanice. De asemenea, se are in vedere implementarea unui sistem de plati electronice prin intermediul internetului.

  • Canada- De la infiintare, CDIC a fost martora a 43 de insolvente ale bancilor, 24 dintre acestea fiind solutionate prin plata de compensatii catre deponentii garantati si lichidarea institutiilor de credit
O alta experienta de luat in considerare este  cea a schemei de garantare a depozitelor din Canada, care este o corporatie federala detinuta de stat, fondata in anul 1967. De-a lungul timpului, Canada Deposit Insurance Corporation (CDIC) a cunoscut
multe schimbari ale mandatului sau, cele mai notabile in anul 1987, cand simplei plati de compensatii i s-au adaugat atributii in directia minimizarii pierderilor sale in cazul intrarii in dificultate a bancilor, iar in ultimii ani si competenta de a implementa instrumentul de tip "banca-punte" ca masura de a mentine stabilitatea financiara in cazul in care o banca membra nu mai
este viabila.

De la infiintare, CDIC a fost martora a 43 de insolvente ale institutiilor de credit, 24 dintre acestea fiind solutionate prin plata de compensatii catre deponentii garantati si lichidarea institutiilor de credit. In total, CDIC a platit despagubiri de 5,4 miliarde dolari
canadieni.  In prezent, CDIC monitorizeaza si evalueaza riscurile bancilor membre, gestionandu-le astfel incat sa minimizeze probabilitatea producerii unui faliment.
De asemenea, CDIC se preocupa de pregatirea pentru o eventuala interventie de plata a compensatiilor in situatia in care o institutie de credit intra in faliment in ciuda eforturilor CDIC.

Avand in vedere rolul fundamental al tehnologiei informatiei pentru realizarea unui proces eficient de plata a compensatiilor, CDIC a dezvoltat un sistem de rambursare numit ROADMAP, numele acestuia fiind acronimul pentru operatiunile propriuzise
realizate de aplicatia computerizata: Rapoarte, Raspunsul Operatorului, Ajustari, Incarcare Date, Mentenanta, Agregare si Plata. Acest sistem este testat periodic prin simulari, urmarindu-se imbunatatirea acestuia, in special pentru a-i creste capacitatea si viteza de actiune.

CDIC mai dispune de un generator de date, folosit special pentru simulari si teste, care se numeste FIPS (Financial Institution Payout Simulator) - Simulator pentru plati de compensatii la institutiile financiare. Acesta genereaza informatii sintetice
despre deponenti si produse bancare cu caracteristici similare situatiilor reale. Pentru date se pot introduce parametri, cum ar fi numarul si tipul produselor bancare, numarul de conturi si de deponenti. Intrucat in cadrul simularilor pot fi generate si date incomplete si incorecte, angajatii CDIC pot fi confruntati cu diverse situatii dificile care pot aparea odata cu falimentul unei
banci, ceea ce necesita o stare permanenta de vigilenta din partea acestora.

CDIC a stabilit o serie de cerinte tehnice privind colectarea datelor despre deponenti direct de la banci intr-un format specific, ceea ce ar permite determinarea depozitelor garantate in cursul unui sfarsit de saptamana atat in cazul lichidarii, cat si al
infiintarii unei banci-punte.
In cazul insuficientei resurselor proprii, CDIC poate apela la o linie de credit din partea Guvernului canadian.
  • Malaezia- schema de garantare a depozitelor a inceput proiectul de realizare si implementare a unui sistem IT de rambursare a depozitelor la doi ani de la infiintare
In Malaezia, schema de garantare a depozitelor - MDIC (Malaysia Deposit Insurance Corporation) a inceput proiectul de realizare si implementare a unui sistem IT de rambursare a depozitelor la doi ani de la infiintare, procesul durand pana in anul 2011 si avand trei faze. Prima faza s-a desfasurat in 2007 si s-a concentrat asupra proiectarii sistemului, a strategiilor si a modului de actiune.
Celelalte doua faze s-au desfasurat simultan in perioada 2008-2011 si au vizat dezvoltarea sistemului informatic de rambursare si revizuirea  legislatiei, a politicilor si a procedurilor necesare pentru a sustine functionarea sistemului de rambursare a
depozitelor.
Primul pas a fost formarea unui grup de lucru din diferite divizii ale MDIC care sa stabileasca modalitatile de derulare a procesului de plata a compensatiilor.

Unul dintre elementele esentiale a fost crearea unui sistem IT care sa proceseze informatiile despre deponenti primite de la bancile membre, plecand de la dezideratul ca timpul pentru calcularea compensatiei cuvenite fiecarui deponent sa fie scurtat
la minim, iar procesul de rambursare sa fie unul rapid si eficient. Asadar, a fost alcatuita o lista de caracteristici ideale pe care sistemul ar trebui sa le aiba:
- sa fie capabil sa proceseze informatiile despre deponenti in termen de maxim de 48 de ore dupa ce sunt primite de MDIC de la banca in faliment;
- sa fie utilizabil in orice moment si sa poata fi ajustat cu usurinta;
- sa fie complet automatizat si cu interventii manuale minime de introducere a datelor despre deponenti;
- sa aiba o singura baza de date robusta si integrata, care sa poata fi accesata simultan online de un numar mare de utilizatori autorizati;
- deponentii trebuie sa aiba acces online la informatii despre plata compensatiilor si la detalii despre stadiul procesarii compensatiilor aferente depozitelor individuale ale acestora;
- cea mai mare parte a pregatirilor pentru plata compensatiilor sa fie realizate anterior producerii falimentului bancilor.

Odata stabilite aceste caracteristici, MDIC a efectuat o serie de documentari si analize, unele dintre acestea fiind realizate in colaborare cu Banca Centrala a Malaeziei si institutiile de credit participante.
Analizele intreprinse au scos la iveala o serie de impedimente si provocari in construirea sistemului de rambursare dorit, precum: slaba calitate a informatiilor despre deponenti din evidentele bancilor participante, incapacitatea bancilor de a oferi informatiile necesare in timpul dorit, utilizarea de catre banci a unor formate diferite cu informatii despre deponenti, dificultatea reconcilierii situatiilor tranzitorii, lipsa de experienta a MDIC in efectuarea platilor de compensatii, prevederile legale privind secretul bancar, timpul necesar pentru determinarea beneficiarilor unor conturi fiduciare, complexitatea regulilor aplicabile pentru calcularea compensatiilor.

In vederea rezolvarii problemelor identificate si a asigura conditiile necesare unui proces prompt si eficient de plata a compensatiilor, legislatia MDIC a fost modificata si completata astfel incat sa obtina acces in orice moment la informatiile despre
deponenti, sa aiba autoritatea de a face verificari timpurii ale depozitelor la bancile la care devine iminenta interventia MDIC, sa aiba autoritatea de a emite reguli privind procedurile de plata daca acestea au rolul de a grabi procesul de rambursare, precum si capacitatea de subrogare in drepturile deponentilor. In faza urmatoare, grupul de lucru a stabilit faptul ca sistmul informatic trebuie sa fie automat si integrat si sa includa 5 module functionale specifice.
La prima testare a sistemului IT au fost folosite 200.000 de depozite fictive, generate special pentru simularea care a durat 6 saptamani. Ulterior, a avut loc o alta simulare, de data aceasta cu 20 de milioane de conturi fictive.


Citeste mai multe despre   












Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ca voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

11224 vizualizari

  • +4 (8 voturi)    
    Romanul are o vorba : (Marţi, 16 aprilie 2013, 9:56)

    mnicku [utilizator]

    Ce-i in mina nu-i minciuna .

    Restul e apa de ploaie si vorbe-n vint . In zilele noastre toate statele se joaca cu banii deponentilor fara ca acestia sa aiba habar pina intr-o zi cind deponenti se trezesc fara bani sterpeliti in mod "legal"- adica printr-o lege . E drept nu cistigi tinind banii acasa dar 100% nu-i pierzi. A se vedea Italia, Norvegia, Romania, Cipru ... who's next ?
    • +1 (7 voturi)    
      de fapt ii cam pierzi (Marţi, 16 aprilie 2013, 13:58)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui mnicku

      tine tu acasa 100 de lei si 3 ani mai tarziu pierzi din inflatie cel putin 10%.. acum cu USL la butoane poti sa pierzi chiar si 15-20%.

      oricum povestea asta cu depozite garantate functioneaza doar pentru cazuri minore. daca pica tot sistemul nu mai are nimeni nici o sansa sa-si vada banii..
      • +2 (2 voturi)    
        Cine zice ca-i tii in RON? (Marţi, 16 aprilie 2013, 18:29)

        antrax [utilizator] i-a raspuns lui pehash

        Exista si alte optiuni.
        1) Daca esti precaut poti imparti in 2+ bucati de ex si sa schimbi diverse procente in EUR, USD, GBP, CHF, etc. Asa poti face fata mai sigur la diverse variatii de curs (daca pui totul intr-o singura valuta riscul e mai mare).
        2) Poti cumpara obligatiuni emise de diverse entitati (inclusiv MF de la noi) dar astea-s pe termen lung (ex: 3, 5, 10, n ani). Si la fel ca si la tinut la saltea, nu stiu daca dobanda oferita acopera inflatia pe acel interval.
        3) Aur/argint/platina sau alte valori (bjuterii, tablouri, etc).
        Pt metale pretioase, exista o piata, dar cotatia poate sa pice. Poate fi tinut in banca (scriptic sau ca depozit in seif inchiriat), deci nu risti sa ti-l fure de sub pat :). Evident pretul difera intre cumparare si vanzare, poti sa pierzi cand il vinzi daca pica pretul.
        Restul...necesita capital mare si-s mai greu de valorificat, pretul poate varia si in jos ...
        4) Actiuni ale unor companii: risc mai mare, dar tot asa, se pot face achizitii pe un spectru de companii. Se pot castiga averi dar se si pot pierde.
  • +3 (3 voturi)    
    banca (Marţi, 16 aprilie 2013, 9:56)

    geana [utilizator]

    Sistemul bancar romanesc este varza.http://ziuadedolj.ro/
  • +6 (6 voturi)    
    interesant, dar cat este de util? (Marţi, 16 aprilie 2013, 10:11)

    hot news [utilizator]

    pe mine nu ma sperie ideea unui "accident" la banca la care am depsu banii pt casa, ci posibilitatea ca Statul sa aplice "modelul Cipru" : daca acolo s-a putut, de ce sa nu aplice si aici o prelevare de 40% din valoarea depozitelor? Ca doar gauri in Buget exista intotdeauna!
    • 0 (2 voturi)    
      aha (Miercuri, 17 aprilie 2013, 6:26)

      Xorciser [utilizator] i-a raspuns lui hot news

      Dar "modelul Cipru" s-a aplicat unor banci tehnic falite...

      Daca nu ti-e frica de un "accident" la banca unde ai banii, de ce ti-ar fi frica de "modelul Cipru"?
      • +1 (1 vot)    
        cum de ce? (Miercuri, 17 aprilie 2013, 12:35)

        hot news [utilizator] i-a raspuns lui Xorciser

        1. accidente nu numai ca se pot intampla, dar chiar se INTAMPLA!
        In mod normal, actioneaza fondul de garnatare si totul este OK. Iar daca banca la care ama eu banii sufera un "accident", se poate zice ca este si vina mea, ca nu am ales bine, cam-am dus la o banca ce ofera dobanda anormal de mare - deci ca MERIT sa patesc prelevarea a jumatate din suma depusa ...
        2. Da, este perfect adevarat ca modelul Cipru s-a aplicat unor banci falite, insa este doar punctul de plecare. Daca Statele membre UE, si in particular Statul nostru, vad ca SE POATE, de ce sa nu aplice " modelul CIpru" si la depunerile din bancile sanatoase, insa care au ghinionul sa fie intr-un stat cu o datorie externa mare, pe care nu are cum sa o mai plateasca?! Daca altii au procedata sa, de ce sa fie guvernantii nostri mai faieri?!
  • +2 (2 voturi)    
    Problema este pusa gresit. (Marţi, 16 aprilie 2013, 16:16)

    Prea_Tarziu [utilizator]

    Nu intereseaza cat de sigur este sa-ti pastrezi banii in banca, mai interesant ar fi sa afli cat de sigur este sa-ti pastrezi munca in bani. Si, evident, datorita taxarii suplimentare prin inflatie trebuie sa ai cat mai putini bani lichizi (cash si in banca). Cam 2-3 luni de supravietuire sa ai cash si spre zero in banca. Restul ii bagi in pamant, aur, argint, platina, ce te duce capul si punga. Daca ai o afacere, ii bagi in stoc. Ideea este sa nu tii bani lichizi ca iti sunt furati de catre stat si banci.
  • +3 (3 voturi)    
    Banii in aur (Miercuri, 17 aprilie 2013, 10:15)

    Aur24K [utilizator]

    Eu am decis sa-mi tin banii in aur de 24K , lingouri , si nu la mine acasa ci in Elvetia , in depozite de mare siguranta si cu asigurare, in caz ca....
    Si in fiecare luna , cat am in plus cumpar aur , iar la pensie sper sa am cateva kg.
    Nu ma bazez pe statul roman.
    • +2 (2 voturi)    
      Foarte bine faci! (Miercuri, 17 aprilie 2013, 12:38)

      hot news [utilizator] i-a raspuns lui Aur24K

      nu este solutia optima, cum mai stimulezi dezvoltarea daca banii sunt blocati sub forma de lingorui!?

      insa este SINGURA solutei prudenta, asta te indeamna Statul da faci!
      • +1 (1 vot)    
        merci (Miercuri, 17 aprilie 2013, 13:39)

        Aur24K [utilizator] i-a raspuns lui hot news

        Nu sunt blocati ptr. ca atunci cand am nevoie , printr-un sistem securizat online vand aurul la pretul zilei si primesc banii in cont.
        • +1 (1 vot)    
          nasol!!! (Miercuri, 17 aprilie 2013, 15:37)

          hot news [utilizator] i-a raspuns lui Aur24K

          aparent, sistemul descris de tine este flexibil si rapdi, insa in realitatea are o deficienta majora - nu mai decizi tu!
          Credeam ca tii lingourile sub pat, sau ma rog, intr-un depozit blindat care sa fie acasa LA TINE.
          Dar asa? Pa acolo in Elvetai aurul tau devine la fel de vritual ca banii din banca, poate chiar la fel de imaterial ca "produsele financiare" ce exista pe Net, si nu se concretizeaza in teancuri de bancnote! Daca maine Statul respectiv decide sa nationalizeze depozitele de metale pretioase ale celor ce nu sunt cetatateni?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version