Programul de convergenta adoptat de Guvern mizeaza pe o crestere economica de 1,6% in acest an si de 2,2% in 2014. Aderarea la zona euro e expediata intr-o singura fraza: "Angajamentul de adoptare a monedei euro este mentinut pentru o data la care va fi atins obiectivul privind indeplinirea criteriului nominal si real de convergenta". In timp ce perspectivele activitatii economice sunt inca, in principal, afectate de tendinte negative, distributia riscurilor a devenit mult mai echilibrata, se mai arata in document. Descarca din atasament si citeste integral Programul de convergenta 2013-2016

"Relansarea cresterii economice va fi initial determinata de cresterea cererii externe urmand ca investitiile interne si consumul intern sa creasca mai tarziu in cursul anului, iar pana in 2014 se asteapta ca cererea interna sa devina principalul motor al consolidarii cresterii PIB. Contrastul dintre situatia mai buna a pietelor financiare si perspectivele macroeconomice modeste pentru 2013 se datoreaza in mare masura procesului de ajustare a bilanturilor, care continua sa influenteze negativ cresterea economica pe termen scurt", se mai arata in programul de convergenta.

• Informatiile privind evolutia economiei in multe tari din Uniunea Europeana si alte zone sunt inca pesimiste si releva continuarea crizei economice si diminuarea nivelului de crestere economica, ceea ce indirect poate afecta si cresterea economica a Romaniei. Cererea interna va continua sa reprezinte si in 2013 motorul cresterii economice. Formarea bruta de capital fix se asteapta sa inregistreze un ritm de 3,5%. Cheltuielile cu consumul privat vor creste cu 2,4%, in conditiile majorarii veniturilor disponibile ale populatiei.

• Cheltuielile cu consumul guvernamental, care include consumul individual si colectiv al acestuia, vor reveni pe crestere, majorandu- se cu 1,6%, in conditiile mentinerii unor constrangeri bugetare si continuarea reformelor structurale in vederea atingerii tintei de deficit bugetar.

• Exporturile de bunuri si servicii vor inregistra ritmuri modeste de crestere, in special, ca urmare a reducerii cererii in statele membre ale UE, fiind prognozate sa inregistreze o majorare de 1,0%, in timp ce importurile de bunuri si servicii vor creste cu 3,5%.

• Pe partea ofertei interne, pentru anul 2013, sunt prevazute sporuri ale valorii adaugate brute in toate sectoarele de activitate. Valoarea adaugata bruta din agricultura se asteapta sa aiba cel mai mare ritm de crestere (8,4%), dupa contractia puternica din anul 2012. Pentru constructii este prevazuta o majorare a valorii adaugate brute de 3,1% superioara cresterii economice.
  

• serviciile sunt asteptate sa aiba o contributie pozitiva la cresterea produsului intern brut, ca urmare a majorarii valorii adaugate brute cu 1,1%, in timp ce si industria va continua sa creasca, dar cu un ritm mai redus, respectiv de 0,8%.

Anul 2012 s-a caracterizat printr-o reducere atat a cererii interne si cat si a celei externe. Astfel, exporturile de bunuri au inregistrat o scadere cu 0,5% iar importurile de bunuri cu 0,6%, fata de anul precedent. A rezultat un deficit comercial (FOB-FOB) de doar 7,3 miliarde euro, mai mic cu 96 milioane euro decat cel din anul 2011. Media lunara a exporturilor a fost de 3,8 miliarde euro fiind la acelasi nivel cu cea inregistrata in anul 2011, iar peste 90% din bunurile exportate au fost produse industriale.

• Populatia ocupata, conform conturilor nationale, s-a majorat in anul 2012 cu 1,9% fata de anul 2011, in conditiile in care si salariatii si lucratorii pe cont propriu s-au majorat cu 1,9%. Majorari de salariati s-au inregistrat in majoritatea activitatilor economice, cu exceptia unor servicii, precum tranzactii imobiliare, intermedieri financiare si administratie publica si aparare.

• Pentru anul 2013, in conditiile accelerarii cresterii economice, populatia ocupata se asteapta sa se majoreze cu 0,5%, iar salariatii cu 0,7%.

Decalajul de productie se mentine in teritoriu negativ si tinde sa se reduca pe termen mediu, spre sfarsitul intervalului, in concordanta cu combinatia de politici macroeconomice propusa.

SCENARIUL PE TERMEN MEDIU

• Avand in vedere evolutia potentialului de crestere economica, pentru perioada 2014-2016 se estimeaza ca economia romaneasca isi va relua cresterea mai sustinuta, cu un ritm apropiat de potential, fiind posibila o crestere a produsului intern brut, in medie, cu 2,7% anual.

• Scenariul se bazeaza pe imbunatatirea activitatii in toate sectoarele economiei, in special in ramurile industriale cu potential ridicat de export, precum si in sectorul constructiilor care poate fructifica necesarul de infrastructura existent in toate domeniile.

• Cererea interna va fi motorul acestei evolutii, cu o medie anuala estimata la 3,1%. Formarea bruta de capital fix se va accelera pe fondul imbunatatirii finantarii proiectelor de infrastructura prioritare, cu un ritm mediu anual de 6,5%. Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, in medie, cu ritmuri de 1,9%, in conditiile cresterii veniturilor disponibile si a increderii in climatul economic, iar cheltuielile cu consumul guvernamental, care include consumul individual si colectiv al acestuia, vor inregistra ritmuri medii de circa 1,4%, care vor asigura reducerea ponderii lor in produsul intern brut si imbunatatirea eficientei cheltuielilor bugetare. Exporturile si importurile de bunuri si servicii vor inregistra ritmuri in crestere, termeni reali, cu o medie anuala de 4,9%, respectiv 5,5%, exportul net avand efect negativ asupra produsului intern brut, diminuandu-i cresterea.

• Cresterea economica in aceasta perioada va fi sustinuta pe latura ofertei interne, in principal, de constructii si servicii, a caror valoare adaugata bruta se va majora, in medie, anual cu 5,4% si respectiv cu 2,5%. Sectorul industrial va inregistra, de asemenea, o accelerare a dinamicii, ritmul mediu anual fiind de 2,4%. Pentru agricultura se estimeaza cresteri care sunt caracteristice unor perioade climatice normale pentru Romania, respectiv, dupa o majorare cu 8,4% in 2013 ca efect de baza - scaderea semnificativa in 2012 - in urmatorii ani cresterea medie anuala va fi de 1,3%.

• Luand in considerare evolutia economiei mondiale in urmatoarea perioada, pentru intervalul 2014-2016 se estimeaza cresteri medii anuale ale exporturilor de bunuri, cu 6,5% iar la importuri cu 7,3%. Ca urmare, ponderea deficitului comercial FOB-FOB in PIB se va situa pe un trend ascendent, atingand nivelul de 7,0% in anul 2016. Pentru exporturile intracomunitare se estimeaza un ritm mediu anual de crestere de 6,4% iar pentru importurile intracomunitare 7,5%.
  

• Pentru exporturile si pentru importurile extracomunitare se estimeaza o crestere medie de 6,9%. Nivelul deficitului de cont curent se va mentine la o valoare cuprinsa intre 5,8-6,9 mld euro, cu o pondere a acestuia in PIB de 4,2% in anul 2013 si 4,1% in anul 2016 si va fi acoperit integral prin surse autonome negeneratoare de dobanda pe intreaga perioada.

• Pentru perioada 2014-2016, tendinta de reducere a inflatiei va continua, manifestandu-se atat la nivelul inflatiei anuale cat si ca medie anuala. Reluarea procesului de reducere a inflatiei va fi sustinuta prin mentinerea conduitei ferme a politicii monetare, cat si a celorlalte componente ale mix-ului de politici economice (fiscala, a veniturilor). Estimarile au luat in calcul ani agricoli normali si o volatilitate redusa pentru pretul international al petrolului.
  

• De asemenea, reducerea graduala a majorarii de accize, promovarea unei politici salariale prudente si continuarea reformelor structurale vor mentine procesul de dezinflatie pe o traiectorie sustenabila. Astfel, rata inflatiei urmeaza sa scada pana la nivelul de 2,3% in anul 2016, cu o medie anuala de 2,5%. De asemenea, continuarea procesului de dezinflatie va contribui la scaderea suplimentara a asteptarilor inflationiste. Un alt mijloc eficient de ancorare a anticipatiilor inflationiste va fi revenirea tendintei de apreciere in termeni reali a monedei nationale in raport cu euro. Acest fapt este posibil daca se are in vedere perspectiva unei cresteri mai accelerate de productivitate in economia romaneasca, fata de principalii sai parteneri externi. Impactul cursului de schimb va fi unul modest, manifestat in sensul sustinerii procesului de dezinflatie. Astfel, s-a luat in calcul o apreciere nominala usoara a leului fata de moneda europeana.

• Populatia ocupata, conform conturilor nationale, se va majora in perioada 2014-2016, in special, pe baza cresterii numarului de salariati. Productivitatea muncii se va imbunatati ca urmare a cresterii mai rapide a produsului intern brut comparativ cu cresterea populatiei ocupate.

• Compensatia pe salariat se va majora, dar ponderea compensatiei salariatilor (D1) in valoarea adaugata bruta se va reduce de la circa 41,9% in anul 2013 la 41,5% in anul 2016. Rata somajului, conform BIM, se va reduce pana la 6,6%, concomitent cu cresterea ratei de ocupare a populatiei de 20-64 ani, pana la 65%.

• In anul 2012 s-au inregistrat diminuari ale cheltuielilor bugetare fata de aceeasi perioada a anului precedent in cazul cheltuielilor cu subventiile cu 4,4%, cheltuielilor cu asistenta sociala cu 1,4%, dar si in cazul celor aferente programelor cu finantare rambursabila cu 23,6%. Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, in anul 2012, au crescut cu 6,2% fata de aceeasi perioada a anului precedent, ca urmare a reintregirii salariilor in sectorul bugetar cu 8% incepand cu luna iulie precum si acordarii unor drepturi salariale in urma unor hotarari judecatoresti.

• In anul 2012 s-au mentinut restrictiile cu privire la angajarile din sistemul bugetar, precum si cele cu privire la acordarea anumitor sporuri personalului bugetar.

• Cheltuielile cu bunuri si servicii au inregistrat o crestere nominala de 8,4% fata de anul precedent, iar ca pondere in PIB au crescut cu 0,2pp. Cresterile au fost inregistrate in principal la administratiile locale precum si la fondul national de sanatate ca urmare a platilor facute pentru servicii medicale si medicamente.

• Cheltuielile cu dobanzile au inregistrat o crestere cu 20,6% fata de anul precedent ca rezultat al majorarii deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti si angajarii imprumuturilor pentru acoperirea acestora, inregistrandu￯se astfel un efort  suplimentar in ceea ce priveste plata ratelor de capital si a dobanzilor.

• Cheltuielile pentru investitii care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost in anul 2012 de 35,5 miliarde lei si au reprezentat 6% ca pondere in PIB.

Politica bugetara in anul 2013

• Cresterea economica pentru anul 2013 a fost estimata conservator la 1,6%, pentru a reduce riscul unei rectificari bugetare negative in cazul unor turbulente pe pietele internationale. Politica fiscala tinteste, pentru anul 2013, un deficit structural de 1.2% din PIB fata de 4,0% din PIB in anul 2011 si 2,4% din PIB in anul 2012.

• Mutarea accentului in cadrul politicii fiscale, dupa anul 2012, pe tintirea echilibrului structural va permite acesteia sa joace un rol de stabilizator pe intregul ciclu economic, aspect posibil prin instalarea cadrului institutional impus de recentul Tratat Fiscal - instrument important pentru intarirea disciplinei fiscale si a elaborarii politicilor.

Masuri pentru stimularea cresterii:

• Cresterea veniturilor disponibile ale populatiei prin: indexarea pensiilor cu 4%; intrarea in plata a cresterii de 7,4% bugetari; cresterea salariului minim la 750 lei de la 1 februarie 2013 si la 800 lei de la 1 iulie 2013.
• Cresterea eficientei investitiilor prin reorientarea finantarii acestora cu preponderenta catre fonduri primite de la UE;
• Crearea de locuri de munca: crestere neta de 55 mii de locuri de munca prevazute prin proiectul de buget pe anul 2013.
• Plata arieratelor: elibereaza resurse in sectorul privat si reda increderea in mecanismele pietei, contribuie la cresterea lichiditatilor in economie.
• Continuarea acordarii de ajutoare de stat in vederea realizarii de investitii in economie:
• Schema de ajutor de stat pentru stimularea cresterii economice prin sprijinirea realizarii de investitii;
• Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile. Se aplica atat intreprinderilor mari, cat si IMM- urilor care fac investitii.;
• Schema de ajutor pentru sprijinirea investitiilor care promoveaza dezvoltarea regionala prin utilizarea tehnologiilor noi si crearea de locuri de munca;
  

Masuri pe partea de venituri:

• Noul pachet de masuri fiscale pe care se sprijina constructia bugetara aduce un plus de 2,9 miliarde lei, din care 1,8 miliarde lei au fost alocate pentru cresterea cheltuielilor de investitii si 1,1 miliarde lei au fost folosite pentru reducerea deficitului bugetar estimat pentru anul 2013.

Principalele masuri:

- Nededucerea cheltuielilor de amortizare a autoturismelor destinate transportului de persoane pentru partea din valoare care depaseste 18.000 lei/an amortizare pentru fiecare autoturism;

- Revizuirea bazei de impunere a veniturilor din activitati agricole prin stabilirea unor norme de venit;

- Taxa speciala asupra transportului de energie electrica si gaze naturale (1leu/MW transportat);

- Contributia (impozit) asupra veniturilor suplimentare rezultate din dereglementarea pretului gazelor naturale;