FMI va "monitoriza" efectele adverse ale planurilor anti-criza ale bancilor centrale penttru a se asigure ca acestea nu vor duce in final la un soc in tarile in curs de dezvoltare, a declarat sambata directorul general al FMI, Christine Lagarde. "Exista ingrijorari in crestere cu privire la impactul politicilor monetare neconventionale care combina achizitii de active si rate ale dobanzii aproape de zero", a spus Lagarde. Discursul lui Lagarde vine la putin timp dupa ce presa de specialitate a scris in termeni critici despre actiunile bancilor centrale destinate iesirii din criza.

Seful FMI , care marti ii facea pe bancherii centrali "eroi ai crizei", a mai adaugat in discursul sau ca politicile neconventionale ar putea provoca "efecte adverse" in furnizarea de fluxuri de capital pe pietele emergente, existand riscul de a perturba mecanismele pietei valutare si a umfla pretul anumitor active.

Aceste efecte "ar trebui sa fie monitorizate", a conchis seful Fondului Monetar International, transmitand cu aceasta ocazie "preocuparea tot mai mare", legate de efectele acestor politici monetare neconventionale care au dus la injectarea de mii de miliarde de dolari in sistemul financiar.

E criza, dar cu toate astea volumul tranzacțiilor pe piata valutara mondiala a ajuns la 4000 miliarde dolari pe zi. Patru mii de miliarde. Daca aduni schimburile comerciale- importurile si exporturile care se fac pe Pamant, ele acopera inttre 2-3% din acest volum de valuta. Restul sunt bani speculativi. In termeni relativi, 4000 de miliarde inseamna cam de 8 ori PIB-ul intregii lumi (la nivelul din 2010). Intrebarea e: ce controleaza atunci bancile centrale?

Intrucat aceste sume colosale se invart prin intermediul bancilor, e clar ca guvernele salveaza cu orice pret institutiile de credit. Daca ar fi lasate sa se prabuseasca nu ar cadea doar ele, ci 98% din sistemul financiar. Bancile stiu asta si se comporta ca atare. Guvernele stiu si ele dar nu au ce face. Bancile centrale stiu, vad, masoara, dar bat pasul pe loc. Din 2007 de cand a izbucnit criza, volumul speculatiilor s-a intetit, semn ca strategia aplicata de Bernanke, Trichet (bine, fie, Monti) nu a dat rezultate.

Potrivit datelor FMI, am asistat intre 1970 si 2012 la 150 de crize bancare, 208 prabusiri ale monedelor si 72 de crize ale datoriilor suverane. Ceva parca nu merge. Asa ca recent a aparut ideea unei noi monede. Ideea ii apartine lui Bernard Lietaer sau nici macar lui, intrucat e super-utilizata. Lietaer e unul din arhitectii monetari ai zonei euro si nu e de mirare ca s-a gandit sa prevada constructia cu o scara de incendiu.

Cand spun o noua moneda, nu ma gandesc musai la o bancnota. Poate fi la fel de bine o munca voluntara sau…cati au auzit de Wellness Tokens? Dar de proiectul din localitatea belgiana Torekes?

Diferentele dintre Germania si Franta sunt legate de rolul Bancii Centrale Europene. Paradoxul e altul: BCE e impotriva finantarii Statelor desi pentru asta au fost bancile centrale infiintate: ca sa finanteze cheltuielile Statelor. Riksbank, banca centrala a Suediei, cea mai veche din lume, a luat nastere pentru ca Suedia sa isi finanteze cheltuielile. Riksbank a finantat prin 1738 razboiul regelui (un esec, dealtfel).

Si nu e singurul razboi finantat. Banca Angliei (the Old Lady) a fost infiintata dupa ce Franta a distrus flota britanica iar Statul avea nevoie de o flota noua. Regele nu mai avea in pusculita niciun ban, iar Banca i-a strans din piata 1,2 miliarde de lire in numai 10 zile. In Franta, Napoleon a infiintat BNR-ul lor pentru a-si finanta razboaiele si pentru a lupta impotriva inflatiei. In Germania, Bundesbankul (infiintat dupa modelul FED-ului) a avut acelasi rol-finantarea unui Stat vlaguit de razboi. Acum, acest rol fundamental al bancilor centrale e vazut ca pe ceva interzis cu desavarsire, fiind inscris in statutul acestora. O prostie, la urma urmei.

Citeste aici un rezumat al crizei

Una peste alta, vin vremuri grele. Bancile centrale trebuie sa se reformeze la randul lor. Taxele si impozitele vor creste, indiferent de cat de frumos vor minti politicienii. Cumparati-va oxigen, pe fundul marii e dificil de respirat fara butelie.

Criticile la adresa unor initiative ale bancilor centrale au venit recent si din partea economistul sef al Fondului Monetar International, Olivier Blanchard,care intr-un discurs rostit la London School of Economics a declarat ca marile banci centrale ar putea deveni prea puternice daca vor primi noi atributii, dar raman pe deplin independente de politic.

In 2010, un oficial al Bancii Elvetiei t Thomas Jordan, reprezentand Banca Nationala a Elvetiei, a vorbit la un eveniment destinat crizelor si bancilor- "Master of Banking and Finance". Discursul lui abordeaza ideea unei reforme a bancilor centrale. Textul in engleza al discursului il aveti aici, iar traducerea in romana, o puteti descarca de aici.

• Cu toate acestea, lupta cu succes impotriva inflatiei si reducerea volatilitatilor macro - de asemenea, cunoscuta sub numele de "Great Moderation"- nu au putut preveni grave instabilitati ale sistemului financiar globalizat.

• Alaturi de beneficiile sale evidente, "Marea moderatie", pare sa fi produs si necazuri. In combinatie cu un nivel scazut al ratelor reale ale dobanzilor, inovatiile financiare si liberalizarea pietelor de capital liberalizat au creat  un enorm potential de creditare. Acesta, in conditiile unei perceptii reduse a riscului, a stimulat cresterea rapida a preturilor activelor care a condus la excese si dezechilibre in anumite piete. Prin efectele contagioase, spargerea unui balon de credit si preturilor activelor poate aduce intregul sistem financiar mondial la un pas de colaps intr-o perioada foarte scurta de timp.
•  Avand in vedere interactiunea cu economia reala de asemenea, acest lucru are implicatii serioase pentru economia mondiala si ridica o serie de intrebari cu privire la viitorul rol al bancilor centrale. Poate si trebuie politica monetare folosita pentru a contracara dezvoltarea a dezechilibrelor financiare sau a bulelor? Are sens sa utilizam instrumentele de politica monetara pentru asta? Instrumentele folosite in timpul crizei, vor juca de asemenea, un rol mai important in politica monetara in viitor? (din discursul lui Jordan)
  

Rolul principalelor banci centrale, inclusiv Rezerva Federala a Statelor Unite (Fed), Banca Centrala Europeana (BCE) si Banca Angliei (BoE), a fost extins pe fondul crizei financiare mondiale, pentru a include si supervizarea bancara si supravegherea financiara, sustinea acum cateva zile si Olivier Blanchard. Acesta a adaugat ca exista motive importante pentru a pune politicile monetare si de supervizare a bancilor sub acelasi acoperis deoarece institutiile de creditare au invatat din experientele prin care au trecut in timpul crizei.

Dar oficialul FMI a sugerat ca ar putea exista probleme prin atribuirea unei influente atat de mari unor tehnocrati care nu au fost alesi. "Daca va ganditi ca acum bancile centrale au responsabilitati mult mai extinse si instrumente mult mai cuprinzatoare, atunci problema independentei lor devine din ce in ce mai dificila", a afirmat Olivier Blanchard.

Acesta a adaugat: "Vreti, de fapt, sa dati unei banci centrale independente dreptul de a alege LTV (loan-to-value) - raportul dintre valoarea creditului si cea a proprietatii - fara orice supervizare din partea factorului politic. Nu va duce aceasta la un deficit de democratie cand bancile centrale devin prea puternice?"