Domnul Ionescu a luat un credit de la o banca si nu l-a mai platit. Banca a incercat cateva luni sa-si recupereze banii, dupa care a vandut creanta unei firme din afara grupului. "Inainte, le vindeam intra-grup, ca erau diferente mari intre RAS si IFRS. Acum nu mai merita", spune seful diviziei Risc dintr-o banca comerciala. Banca de la care s-a imprumutat Ionescu a vandut un intreg portofoliu firmei de recuperare, curatindu-si astfel bilantul. Rata nominala a creditelor neerformante a scazut, cea reala insa e mai mare decat o afiseaza banca.

Vezi in text erorile bancilor care au usurat aparitia neperformantelor, cum opereaza firmele de recuperari si ce raspunsuri primesc si care ar putea fi rata reala a creditelor la care bancile pot renunta sa le mai recupereze vreodata

Familia Ionescu a luat un imprumut printr-un broker de credite. Brokerul avea o intelegere cu bancile si isi lua 1% din volumul de credite pe care le facilita. Daca intermedia intr-o luna credite de un milion de euro, isi lua 10.000 de euro. Si in perioada de boom intermedia mult mai mult. Domnul Ionescu a beneficiat de lacomia pentru cota de piata a bancilor, care nu faceau intotdeauna verificarile temeinic. Mai mult, intr-o nota trimisa brokerului, cei de la banca notau: "se pot accepta mici omisiuni/modificari neesentiale/ erori de completare (de ex: cifre, litere referitoare la BI/CI transcrise gresit)..." Si se pare ca au acceptat. In cazul doamnei Ionescu, creditul de consum luat era din star unul cu pro leme. Firma era infiintata legal, au fost platite vreo 6 luni chiar si contributii sociale, totul parea in regula pana cand tunul la banca a fost dat, fara ca cineva sa banuiasca vreo neregula.

Pentru banci, asemenea imprumuturi se duc direct in contabilizarea NPL-urilor.

Citeste aici scriptul recoperatorului de credite

  • Bancile incearca sa previna situatiile neplacute, dar nici piata si nici comportamentul la plata al romanilor nu le ajuta

Potrivit IFRS, trebuie sa ai indeplinite 3 criterii pentru a declara un activ neperformant: datorii de peste 90 de zile, procedura de executare silita demarata sau firma sa fi intrat in faliment. BNR opereaza cu 5 clase de credite: Standard, in Observaţie , Substandard , Îndoielnic , Pierdere. Partea de pierdere se imparte in doua: pierdere I si II. Aceasta pierdere II reprezinta de fapt NPL.

De la 5 zile intarziere incpem sa sunam clientul, sa vedem ce se intampla cu el. "Unele banci incep mult inainte procedurile-anunta cu 5 zile inainte ca au de platit o rata in data de...", spune seful diviziei Risc al unei banci din piata. "Sunt clienti unde detectezi probleme si incerci sa faci ceva. Cu cat depistezi mai repede problemele, cu atat sansa de recuperare e mai ridicata. Bancile nu vor sa ajunga la executari pentru ca nu suntem nici firma de imobiliare si nici de inchirieri masini. In plus, e o perioada in care toate se vand greu, piata e blocata", mai spune seful Riscului.

Citeste aici cum arata un contract de cesiune de creante intre o banca si un S.R.L.

Sunt cazuri in care unele banci sterg datoriile. O fac insa in mare discretie si fara tam-tam. "Am avut un fel de campanie, dar nu in presa va dati seama, in care ii anuntam pe cei de la care nu mai speram sa vedem mare lucru ca daca vin sa isi achite datoria, le stergem un procent consistent din ea. Noi ca banca mai luam niste bani pe care poate altfel nu i-am fi vazut, iar clientii obtineau o "taiere" importanta a datoriei.Convenea ambelor parti si era ceva legal, pro-business. Campania s-a facut pe niste cazuri punctuale, pentru a nu se afla in presa ca stergem datorii si ca incurajam un comportament de neplata", spune un alt bancher comercial din top management.

  • In fiecare dimineata ma uit pe un raport pe care imi apar stegulete la fiecare clienti cu potentiale probleme

"Am clienti buni, dar am si altii unde am detectat niste semnale. Noi avem 15- 20 de criterii implementate in sistem. In fiecare dimineata ma uit pe un raport pe care imi apar stegulete la fiecare clienti cu potentiale probleme. Pe acestia ii punem pe o lista de watch-list si ne uitam mai atent la ei. Sunt apoi clienti unde s-a materializat un risc mai mare de neplata. In real estate am avut clienti care au venit si mi-au spus Dom`ne nu iti mai platesc, vino si ia-mi terenul. Picase piata, datoria a devenit mai mare decat valoarea bunurilor...", explica un alt bancher comercial.

Provizioanele pe IFRS se bazeaza pe doua lucruri, vis a vis de expunere. Bancile isi acopera expunerea din cashflowul clientului in primul rand si apoi din colateral. Fiecare client se comporta insa diferit. La clientii normali cashflowul e de natura sa acopere integral expunerea. A doua optiune a bancii e sa se indrepte impotriva colateralului. Care are si el reguli cu privire la frecventa de re-evaluare. La ipoteci rezidentiale cel putin o data la 3 ani, iar la stocuri, echipamente, re-evaluarea se face anual. "Dar si din aceasta valoare luam in considerare doar o parte pe care o recuperam, nu intreaga valoare. Mai iau in calcul si perioada de recuperare, pentru ca executarea poate dura doi ani si in acesti doi ani mie mi se acumuleaza dobanzi, activul mi se depreciaza samd. Si pun daca e cazul, provizion pe diferenta. Mie imi scade valoarea colateralului, expunerea imi ramane la fel, dar scade colateralul in timp, ceea ce ma imi creste provizionul pentru ca sunt mai putin asigurat in timp", mai explica un bancher comercial.

"Bancile au vandut portofolii mari. Pana acum lucrul acesta se facea intra-grup, bazat pe un arbitraj, pe o speculatie pe diferenta de provizionare dintre RAS si IFRS. Acum, de cand au trecut toate pe IFRS nu mai are sens sa faci asta. Ganditi-va ca RAS lua in considerare ca recuperezi dor 25% din colateral. Dincolo ajungeai la 70%, ca sa va dau un exemplu. Cesiunile catre terti au continuat, catre comapniile din afara grupului care cumpara in baza unor discounturi. Toate bancile mici care au fost scoase la vanzare au vandut aceasta cosmetizare. Pe de-o parte asta are un efect benefic: lasa banca sa se ocupe de ceea ce trebuie sa faca o banca- acordarea de credite. Aceste vanzari duc rata reala a NPL la un nivel mult mai inalt", spune bancherul citat.

  • Dupa ce portofoliul e vandut, intra in scena recuperatorii

Recuperatorii dau telefoane sau se duc personal acasa la restantieri, dar constata ca la adresa in cauza nu a stat niciodata persoana "vanata". Cand suna, cel mai adesea li se inchid telefoanele. Normal, cine devine brusc amabil cand e sunat sa dea bani sub amenintarea executarii silite?

Altii dau raspunsuri la misto, pe care oamenii angajati de banci sa le recupereze banii si le noteaza constiincios in rapoarte si le inainteaza top managementului. O ruda a unui debitor care datoreaza cateva zeci de mii de euro ii spune omului de la banca ca titularul creditului e mort de doi ani, dar ca in amintirea lui, din cei 67.000 de lei, va achita 500 de lei. Vedem apoi vecini binevoitori care le sugereaza recuperatorilor cand sa vina sa-l prinda acasa pe titularul creditului, care conduce “ultimul tip de Logan” (scuze, sper ca nu e considerata reclama).

Un sot ii spune la misto aceluiasi recuperator ca sotia -titularul imprumutului- e plecata dar sa stea ei linistiti ca o sa ii caute cand se va intoarce. Partea proasta e ca, o sa vedeti in graficul de mai jos (provenind tot de la banca in cauza- una dintre cele mai mari din piata, ca sa nu zic ca e….), ratele se achita intr-un ritm critic. Mai jos, raspunsuri obtinute de recuperatori. Fara interventii pe text.

“Numarul furnizat apartine unui restaurant. Nu isi amintesc sa-l fi avut pe titluar drept client, nu il cunosc

Citeste aici alte raspunsuri date de romani "recuperatorilor"

  • Oficial, avem 18,2% rata neperformantelor. De la un anumit prag, efectul creditelor neperformante iti afecteaza cresterea economica

Rata creditelor neperformante a urcat la finalul anului trecut la 18,2% arata datele publicate joi de Banca Centrala. Din pacate, pe segmentul companiilor acest indicator apre o valoare mai mult decat dubla fata de neperformantele personelor fizice. Costurile cu provizioanele constituite pentru aceste imprumuturi neperformante au dus sistemul bancar la un nivel triplu al pierderilor fata de 2011: anul trecut aceste pierderi au urcat la 2,12 miliarde de lei (465 de milioane de euro). Pentru comparatie, in 2008 sistemul bancar raporta profituri de 4,4 miliarde de lei. Atat rata rentabilitatii activitatii de baza cat si ROE si ROA au tendinta de scadere.

"​Dupa un anumit prag, efectul creditelor neperformante iti afecteaza creditarea si bineinteles cresterea economica. Romania nu a ajuns la pragul maxim al creditelor neperformante dar se apropie de pragul critic", a declarat Florin Citu in cadrul conferintei “Un nou model bancar, pentru o noua economie” , organizata de revista Finantistii cu sprijinul Bancii Nationale a Romaniei.

"Dupa un anumit prag, efectul creditelor neperformante este neliniar: iti afecteaza creditarea si bineinteles cresterea economica. Nimeni nu stie insa care e nivelul acela de la care trebuie sa te ingrijorezi. Daca esti econometrist aplici cateva modele econometrice, dar daca nu te uiti si la alti indicatori. In Finlanda, nivelul critic al neperformantelor - de la care economia se strica- a fost 13% , dar pentru fiecare tara e un alt nivel. Romania nu a ajuns nici la pragul critic nici la cel maxim al creditelor neperformante. De cel critic s-ar putea sa ne apropiem insa", spune Florin Citu.