Lantul de restaurante fast-food nu a mai tolerat cresterea preturilor la energie si alimente, anuntand la finalul saptamanii trecute majorarea preturilor cu pana la 25%. Este o decizie istorica adoptata de McDonalds in Japonia, cea mai importanta piata dupa cea din SUA, cu peste 3.300 de restaurante deschise in 5 ani. Japonia si-a dorit inflatie dupa 20 de ani de stabilitate si primele efecte incep sa apara, insa nu acolo unde ar trebui, preturile la utilitati majorandu-se deja cu aproape 20%. Totodata, drept consecinta a deciziei adoptate recent de McDonalds, un hamburger va costa 120 JPY in loc de 100 JPY, iar un cheesburger 150 JPY in loc de 120 JPY.

Banca Centrala din Japonia intentioneaza sa dubleze baza monetara in urmatorii 2 ani, iar ca o comparatie, niponii tiparesc bani cu o rata cel putin dubla fata de SUA, sau echivalentul a 1% din PIB in fiecare luna.

"Tiparirea banilor nu creeaza bunastare, daca se pompeaza bani cu o rata lunara de 1% din PIB; asta nu inseamna ca economia o sa creasca cu 1%, ci doar ca preturile vor fi umflate cu 1% pe luna, iar pietele financiare reactioneaza primele anticipand consecintele devalorizarii", apreciaza analistii Admiral de la Markets, companie specializata in tranzactionarea pe piata valutara internationala.

Graficul de mai jos ilustreaza efectul politicii monetare adoptata de noul guvernator al Japoniei, Haruhiko Kuroda si prim-ministrul Shinzo Abe: cresterea parabolica a bursei locale de actiuni cu 50% in 6 luni si prabusirea yenului cu peste 25% in aceeasi perioada. Practic, un transfer fortat al capitalului din a doua cea mai stabila valuta majora dupa renuntarea la standardul in aur, in actiuni, marfuri sau valute straine.

Expertii companiei de brokeraj considera ca Banca Centrala a urmarit efectul de bunastare (wealth effect) si competitivitatea exporturilor, insa exista riscul ca in realitate, costurile companiilor sa creasca mai rapid decat veniturile acestora.

In aceste conditii, traderii japonezi si nu numai, vor invata ca avansul fulminant al bursei locale se poate transforma rapid intr-o scadere a puterii de cumparare a monedei nationale cu peste 20% si in cele din urma in furia unei generatii care nu a experimentat niciodata cresterea preturilor.

"Efectul tiparii de bani este acelasi, indiferent ca valuta este yenul, lira, dolarul sau euro. Acesta este cresterea artificiala a preturilor activelor care se protejeaza de inflatie si totodata caderea libera a monedei fata de celelalte valute, care sunt la randul lor intr-o stare de devalorizare continua, din moment ce toate guvernele si bancile centrale sunt implicate in aceleasi politici ce urmaresc diluarea datoriilor si transferul acestora catre consumatori", precizeaza Cristian Cochintu, specialist in piata valutara din cadrul Admiral Markets Romania.