Banca Nationala a Romaniei a anuntat joi ca Banca Centrala a Ciprului a emis un decret prin care a decis transferul unei parti din active si pasive catre Marfin Bank Romania. In comunicatul BNR se mentioneaza ca, de la demararea operatiunii de restructurare a sucursalei din Romania a Bank of Cyprus, Banca Centrala a Romaniei a fost in neintrerupt contact cu Banca Centrala a Republicii Cipru, cu care a avut o buna conlucrare, in asigurarea reusitei acestei operatiuni, scrie Agerpres. Totodata, Banca Centrala a Ciprului, in decretul emis, subliniaza ca "operatiunea a fost realizata in stransa cooperare cu BNR si in conditiile aprobate de BNR".
In interventiile publice, s-au facut de asemenea referiri la faptul ca Banca Nationala a Romaniei a colaborat, in solutionarea acestei probleme, cu institutii internationale precum Comisia Europeana, Fondul Monetar International si Banca Centrala Europeana, la BNR fiind, in aceasta perioada, "un comandament cu foc continuu", a declarat vineri, intr-un interviu acordat Agerpres, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Bancii Centrale.
Acesta a vorbit si despre planurile folosite in timpul negocierilor, dar si despre asteptarile in ceea ce priveste modul in care ar putea actiona de acum inainte Marfin Bank.
Agerpres: Comunicatul BNR din 25 martie subliniaza ca problema sucursalei din Romania a Bank of Cyprus a fost rezolvata in conditii optime. Cum argumentati aceasta afirmatie?
Adrian Vasilescu: S-o luam metodic: 1) problema fiind rezolvata, depozitele transferate la Marfin Bank (Romania) si depozitele ramase la Sucursala romaneasca a Bank of Cyprus nu vor fi afectate de regimul bail-in aplicat in Cipru; daca nu s-ar fi gasit o solutie pateam ca in Cipru - dijmuirea depozitelor de peste 100.000 de euro, plus complicatii pentru depozitele de pana la 100.000 de euro, care erau garantate in Cipru; 2) Marfin Bank a preluat de la Bank of Cyprus obligatii de plata (depozitele clientilor) iar in contrapartida a primit lichiditati substantiale si credite de buna calitate, asa ca acum e si mai solida, indicatorul de solvabilitate urmand a fi de peste doua ori mai mare decat minimul cerut de reglementarile in vigoare; 3) daca sucursala Bank of Cyprus e o banca straina, Marfin este o banca romaneasca; subliniez - romaneasca, dar cu capital strain, ceea ce inseamna ca se supune reglementarilor si supravegherii Bancii Nationale a Romaniei, iar depozitele sunt garantate acum de Fondul de Garantare a Depozitelor din Romania; 4) Banca Nationala a Romaniei ii poate asigura, potrivit legii, lichiditatea necesara pentru a face fata oricaror solicitari; 5) sucursala Bank of Cyprus va continua sa functioneze.
Agerpre: De ce a luptat BNR atat de mult pentru a salva depozitele de la Bank of Cyprus?
Adrian Vasilescu: Am spus deja ce s-ar fi intamplat cu depozitele daca nu exista o solutie. Adaug, acum, complicatiile ce ar fi intervenit daca sucursala n-ar mai fi avut bani sa plateasca retragerile: panica, interventii la Fondul de Garantare din Cipru etc, etc. Banca Nationala s-a luptat cu dintii ca sa rezolve aceasta problema, pentru a apara increderea in sistemul bancar. Populatia a inteles, odata in plus, ca in astfel de situatii se poate baza pe Banca Nationala.
- Daca, sa spunem, Banca Feroviara din Romania, care este banca cu capital romanesc, ar vrea sa deschida maine o sucursala la Berlin nu se va duce la autorizare la Bundesbank, vine la Banca Nationala a Romaniei sa solicite autorizatie
Agerpres: Vreti sa detaliati cum anume s-a implicat Banca Nationala a Romaniei in rezolvarea problemei Bank of Cyprus?
Adrian Vasilescu: Au fost multe si mari dificultatile. Ele au plecat de la faptul ca Banca Nationala nu a avut argumente legislative, nu a avut ajutorul legii in rezolvarea acestei probleme. Bank of Cyprus este o banca straina. A plecat la drum spre Romania cu pasaportul european in buzunar, a intrat aici potrivit regulilor europene, cu acest pasaport fiind autorizata de Banca Centrala a Ciprului pentru a deschide sucursala in Romania. Asta este regula. Daca, sa spunem, Banca Feroviara din Romania, care este banca cu capital romanesc, ar vrea sa deschida maine o sucursala la Berlin nu se va duce la autorizare la Bundesbank, vine la Banca Nationala a Romaniei sa solicite autorizatie ca sa deschida banca la Berlin. Asa s-a intamplat si cand Bank of Cyprus si-a deschis sucursala in Romania. Autorizarea a dat-o Banca Centrala a Ciprului. Sucursala din Romania s-a dovedit a fi buna, a facut profit, nu a facut niciun fel de probleme in ceea ce priveste rezervele minime obligatorii si nivelul de lichiditate. Problema care a aparut acum nu are cauze in activitatea sucursalei, ci in realitatile din Cipru. Iar BNR nu a avut niciun fel de argumente, cu legea in mana, sa se implice eficient in acest caz. Asa ca a apelat la prestigiul si la influenta ei. Bineinteles ca problemele au fost foarte complicate.
- Viata a fost aici ca un film cu titlul "Trei saptamani, doua zile si douasprezece ore". Atat a durat aventura asta teribila
Agerpres: S-a apelat in aceste negocieri si la sprijinul institutiilor internationale precum FMI, Comisia Europeana sau Banca Centrala Europeana?
Adrian Vasilescu: A existat o buna conlucrare cu Comisia Europeana, cu Banca Centrala Europeana, cu Fondul Monetar International, care au sprijinit gasirea unei solutii. Negocierile directe dintre Banca Nationala a Romaniei si Banca Centrala din Cipru au fost insa, pana la urma, esentiale. Practic, la BNR a functionat un comandament cu foc continuu. Guvernatorul era la Washington, la Fondul Monetar International, primul viceguvernator era la BNR, la comanda, Nicu Cinteza, directorul de la supraveghere, comanda esalonul care lucra in linia intai. Telefoanele au fost inrosite. Cand se complicau lucrurile la Bucuresti, se lua legatura cu guvernatorul, la FMI. Parafrazand filmul lui Mungiu, care a luat premiu la Cannes, viata a fost aici ca un film cu titlul "Trei saptamani, doua zile si douasprezece ore". Atat a durat aventura asta teribila. In a treia zi, dupa cele trei saptamani, la ora 12.00, Banca Centrala a Ciprului a semnat decretul prin care punea pe hartie si sub semnatura toate rezolvarile negociate in aceste saptamani de foc.
AGERPRES: Banca Nationala avea si un Plan C daca esua si aceasta solutie?
Adrian Vasilescu: Bineinteles ca avea. Asa cum a avut si un plan B, pentru ca planul A a esuat. Planul A era vanzarea bancii. La un moment dat s-a poticnit acest plan si comandamentul de la BNR si-a dat seama ca nu mai exista nicio solutie legata de Planul A. Atunci s-a trecut la planul B. Planul C? Din moment ce nu a fost nevoie sa fie scos la suprafata, sa-l lasam sa dospeasca. Sper sa nu fie vreodata nevoie de el.
Agerpres: Cate ore pe zi au lucrat specialistii din BNR pentru a rezolva situatia?
Adrian Vasilescu: S-a lucrat... ora la ora cu programul de la Banca Centrala a Ciprului. Acolo, pentru ca sunt intr-o situatie foarte complicata, lucrul se incheie la 1.00 noaptea si echipele de soc vin a doua zi la 6.30 dimineata la serviciu. S-a lucrat si la BNR la fel. Clipa de clipa, comandamentul de la BNR a fost in legatura cu Banca Centrala a Ciprului.
Agerpres: Va temeti ca in perioada urmatoare ar putea iesi bani din Marfin Bank? Ca ar putea fi retrase depozite?
Adrian Vasilescu: Practic, ne aflam in fata unui pariu. Banca Centrala a Romaniei si-a incheiat rolul in rezolvarea acestei probleme. Legea nu-i da voie sa se amestece in relatiile dintre o banca si clientii sai, chiar daca in joc ar fi o banca romaneasca cu capital romanesc. Repet, suntem in fata unui pariu si vom vedea cum functioneaza un segment al societatii noastre, acei depunatori ale caror depozitele au fost transferate de la Bank of Cyprus la Marfin. Ei au asteptat ingrijorati o decizie legata de banii lor, de economiile lor in aceasta perioada de trei saptamani, doua zile si douasprezece ore. Unii au avut de facut plati, tranzactii, au avut nevoie de bani si nu i-au putut scoate. Altii au avut situatii de alta natura, aveau depozite care au expirat, trebuiau sa si le reinnoiasca, sau aveau plati de facut pentru ca aveau credite la sucursala respectiva. Unele lucrurile s-au rezolvat prin negocierile dintre BNR si Banca Centrala a Ciprului. Cum se prevede in decretul Bancii Centrale a Ciprului, cei care au avut credite de rambursat in aceasta perioada si nu le-au putut rambursa nu vor plati penalitati. De asemenea, absolut toate depozitele raman sub conditiile care au fost negociate cand a fost semnat contractul de depozit. Au trecut examenul de rabdare si de intelegere. Acum, au de dat un alt examen: al deciziei. Vor decide ce fac cu banii lor de la Marfin. In acelasi timp, pariul este legat de banca Marfin. Totul depinde acum de capacitatea de comunicare a celor de acolo, dupa ce personalul lor a fost intarit cu specialisti de la Bank of Cyprus Romania. Ce mesaje vor transmite ei publicului? Pentru ca au ce transmite! Dupa negocierile care s-au purtat, Marfin a obtinut o recapitalizare cu 20 milioane de euro. Este o suma importanta. Nivelul de lichiditate al bancii, in noile conditii, este cu mult peste nivelul mediu din sistemul bancar romanesc. Nivelul de solvabilitate, adecvarea capitalului deci, este de asemenea peste media sistemului bancar romanesc. Argumente au, asadar. Depinde de vocatia lor, de talentul lor, de cunostintele lor si de capacitatea de a avea un dialog sincer, deschis si credibil cu publicul.
4
5
