Studiu: Romania, tara cu a doua crestere din UE a poverii fiscale. Taxa pe munca este principala sursa de venituri. Tendintele fiscalitatii in Uniunea Europeana.

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 29 aprilie 2013, 15:11 Economie | Finanţe & Bănci

Povara fiscala, adica valoarea totala a impozitelor si contributiilor sociale, au urcat  la 38,8% din PIB in 2011, in EU27, fata de 38,3% in 2010 si 38,4% in 2009, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene difuzat luni. Aceasta povara fiscala variaza foarte mult de la un stat membru la altul, incepand cu Lituania (26,0%), Bulgaria (27,2%), Letonia (27,6%), Romania (28,2%), Slovacia (28,5%) si Irlanda (28,9%), si terminand cu Danemarca (47,7). Intre 2010 si 2011, cele mai mari cresteri ale povarii fiscale s-au inregistrat in Portugalia (de la 31,5% la 33,2%), Romania (26,7% la 28,2%) si Franta (42,5% pana la 43,9), se mai arata in studiu.

Informatii sunt extrase din editia din 2013 a "Tendintelor fiscalitatii in Uniunea Europeana", publicata de catre Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europenepublicatie care compileaza indicatorii fiscali intr-un mecanism armonizat pe baza Sistemului European de Conturi (SEC 95), care permite o comparatie corecta a sistemelor de impozitare si a politicilor fiscale intre statele membre ale UE.

Chiar si Guvernatorul BNR a avertizat ca impozitele mari platite de firme si de salariati, in forma contributiilor sociale la pensii, descurajeaza munca, fara de care un nivel ridicat al pensiilor nu poate fi asigurat. Acest fenomen a fost descris de guvernatorul BNR drept una dintre "cele mai grave capcane" in care a intrat Romania, in conditiile in care a aparut un conflict pentru ca se doreste plata unor pensii mari.

  • "Romania are putini contribuabili, contributiile pentru asigurari sociale sunt foarte mari pentru nivelul de salarii din aceasta tara. In felul acesta descurajam munca", a explicat Isarescu, care a atras atentia ca "nu trebuie sa descurajam munca prin impozite foarte mari". "In momentul in care punem pe firme si pe salariatul roman contributii enorme, fara sa tinem un anumit echilibru pentru a plati un anumit nivel de pensii si ne uitam cu atentie la cifre, ne uitam ca descurajeaza munca, exact ceea ce poate sa asigure pensii mari", a adaugat Isarescu. Guvernatorul BNR, in varsta de peste 60 de ani, a mentionat ca se apropie de varsta pensionarii. "Putin mai am si sunt pensionar, si chiar ma sperii ca tinerii nu vor avea cu ce sa imi plateasca pensia, mai in gluma mai in serios", a afimat Isarescu.
Impozitele pe munca sunt in continuare principala sursa de venituri fiscale in UE-27, reprezentand aproape jumatate din veniturile totale, urmate de impozitele pe consum, reprezentand aproximativ o treime din venituri si impozitele pe capital, la aproximativ o cincime, potrivit studiului citat.

Impozitarea angajatorilor, mai ales prin intermediul contributiilor la asigurarile sociale sau prin impozitarea salariilor, descurajeaza angajarea si munca. Statele pot opera asemenea reduceri cu dificultate, mai ales daca s-au angajat intr-un proces de reducere a deficitelor bugetare. Cu toate acestea, reformele fiscale bine orientate pot optimiza ocuparea fortei de munca prin costuri mai mici", se arata intr-un Raport OECD privind taxarea si ocuparea locurilor de munca, publicat pe site-ul institutiei. Raportul prinde Romania impartita intre doua curente de opinie, ambele cu argumente plauzibile. O parte dintre economisti sustin reducerea fiscalitatii, in vreme ce altii se opun, sustinand ca o reducere a CAS in acest moment ar periclita echilibrele macro.

  • Cum imbunatatim colectarea? Relaxarea fiscala ar putea fi parte a solutiei

TVA-ul necolectat cel mai ridicat (relativ la TVA totala datorata), se regaseste in Romania, urmata de Grecia, potrivit unui Raport al Consiliului Fiscal. Bulgaria a inregistrat progrese uriase ca urmare a unui grant

implementat cu Banca Mondiala incepand cu 2001 in domeniul reformei administrarii colectarii veniturilor bugetare. Astfel, in 2008, Bulgaria a ajuns sa colecteze circa 92% din obligatia totala de plata a TVA, in timp ce Romania colecta doar 67%. In 2009, conform estimarilor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului National de Statistica, Romania colecta doar sub 65% din obligatiile de plata la TVA.

In ceea ce priveste contributiile la asigurarile sociale, veniturile bugetare incasate in anul 2009 au fost de 9,6% din PIB, cu mult mai mici decat in Cehia (15,4% din PIB), cu toate ca ratele legale de contributii erau relativ similare, Estonia (13.1% din PIB) si Polonia (11,3% din PIB) unde ratele legale de contributii sociale erau semnificativ mai mici decat in Romania. In plus, incepand cu 2008 se observa aceeasi tendinta de reducere a indicelui de eficienta a colectariile CAS. Mai mult, in cadrul tarilor din Europa Centrala si de Est, Romania ocupa ultimul loc in 2009 in ceea ce priveste eficienta colectarii CAS, desi avea una dintre cele mai mari cote legale de CAS (pozitia a patra dupa Slovacia, Ungaria si Cehia.


In cazul contributiilor sociale, cu un grad de eficienta de 64% si o rata implicita de impozitare de 28,1% la nivelul anului 2009, Romania se afla pe ultimul loc in cadrul grupului de tari est-europene membre UE. In anul 2010, situatia colectarii contributiilor sociale s-a inrautatit, rata implicita de impozitare diminuandu-se pana la 25,9%. Indicele de eficienta a colectarii taxelor a urmat o evolutie relativ similara pe tipuri de taxe si impozite in ultimii 2 ani (Graficul 28). Pe fondul crizei economice si financiare, economia neobservata a crescut, ponderea muncii la negru crescand, ceea ce s-a repercutat intr-o colectare mai slaba a taxelor si impozitelor.

De regula, dupa ce criza s-a instalat, fiecare Stat a cautat sa vada de unde poate face rost de bani. Unii au aplicat amnistii fiscale, propunand cetatenilor care si-au depus banii in strainatate sa ii aduca in tara. Altii au incercat sa mai elimine din evaziunea fiscala. Altii, sa introduca noi taxe sau impozite. Cele mai destepte si-au recladit intreaga arhitectura.

  • In medie, in 1961  guvernele cheltuiau cam 30% din PIB. Acum procentul e la 45%

Unii au reformat modul de cheltuire a banilor de la buget in vreme ce altii s-au uitat cum sa isi creasca veniturile. Deciziile legate de chibzuirea  cheltuielilor sunt cu atat mai importante cu cat in general acestea au tendinta de crestere. In medie, in 1961 guvernele cheltuiau cam 30% din PIB. Acum procentul e la 45%.

Drept e ca eficacitatea acestor masuri a depins insa si de un alt indicator. Gradul de incredere al populatiei in intentiile guvernelor. In Europa, cel mai ridicat nivel al increderii in capacitatea de reformare il are Luxemburgul. Guvernantii de acolo cand zic ca fac una, apoi o si fac. La polul opus e Estonia, Ungaria si Japonia.

Ca sa eviti derapajele mari, trebuie sa cheltui. Partea proasta e ca veniturile ti se imputineaza si nu mai ai de unde scoate banul. Cand economiile duduiau, deficitele structurale erau date uitarii. Dintr-o data, ele au devenit Mastera cea cruda si rea. In medie, deficitul bugetar in statele OECD a fost de 5,6% in 2010 fata de 1,3% in 2007. Datoria publica era in 2010 in medie (tot in zona OECD) de 74,2% din PIB, fata de 55,6% in 2007.

  • Reducerile de cheltuieli, inclusiv cele din salariile aparatului guvernamental si in zona transferurilor sociale sunt mult mai eficiente decat tentativele de crestere a veniturilor


Pentru unele tari, un nivel ridicat de datorii au dus la probleme de solvabilitate fiscala, manifestata prin cresteri mari ale ratei dobanzii la obligatiunile suverane si la declasificari ale agentiilor de rating. Normal, rate ale dobanzii mai mari pun presiune pe cresterea economica si cresc gradul de  vulnerabilitate al finantelor publice.

Contrar a ceea ce unii credeau, adancimea consolidarii fiscale nu depinde de marimea sau de dimensiunea Guvernului, mai arata studiul OECD. De exemplu, Belgia (unde cheltuielile guvernamentale au totalizat 54,2% din PIB in 2009) si Noua Zeelanda (unde cheltuielile guvernamentale au totalizat 41,9% din PIB in 2008) au
demonstrat nevoi similare de consolidare fiscala.

Reducerile de cheltuieli, inclusiv reducerile in salariile aparatului guvernamental si in zona transferurilor sociale sunt mult mai eficiente decat tentativele de crestere a veniturilor. De aceea in cazul celor mai multe state, consolidarea a fost insotita de taieri si nu de reformare a veniturilor.

Guvernele ar trebui sa ia in considerare reduceri de impozite pentru angajatorii care angajeaza muncitori necalificati, in special tineri si someri de lunga durata, recomanda Jeffrey Owens, director al Centrului pentru Politica fiscala si administratia OCDE.

Una peste alta, un pachet de noi reguli fiscale mai suple, insotite de mecanisme coercitive mai dure si de aplicarea lor fara exceptii ar putea ajuta economia. Totul e ca cei de la Finante sa vrea si sa tina mai mult cont de ceea ce mediul privat le recomanda.


Citeste mai multe despre   












Intreb BT. Intalnire online: Credite pentru IMM-uri, in 2018. Doi specialisti raspund intrebarilor cititorilor, vineri, de la ora 12:00

Doi specialisti in credite pentru IMM de la Banca Transilvania raspund vineri, 15 decembrie 2017, de la ora 12.00 la intrebari puse de cititorii StartupCafe.ro si HotNews.ro, la o noua intalnire online "Intreb BT", pe tema creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii - IMM. Daniel Szekely si Marsela Petreus vor raspunde la intrebari pe teme precum planificarea creditarii, la inceputul unui nou an de business, tipuri de credite, in functie de nevoile afacerii, tipuri de garantii.
  • Pune intrebarile folosind formularul de comentarii de pe StartupCafe.ro

7540 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Impozitarea muncii, nu a speculei (Luni, 29 aprilie 2013, 17:59)

    Adi_ro [utilizator]

    Ca angajator, daca vrei sa angajezi pe cineva la firma ta, te iei cu mainile de cap de cate hartii si de cati bani (de regula peste alte 1000) trebuie sa dai la stat ca sa poti sa-i dai respectivului 1000 de lei bani in mana. Si atunci, preferi mai degraba sa-i pui respectivului in plic ceva mai multi bani si toata lumea e fericita, pentru ca functionarele de pe la casele de pensii, somaj, etc, sunt oricum sictirite indiferent decat bani le virezi lunar.
    Altfel, daca te apuci sa intermediezi tranzactii cu masini SH, sau sa faci curse de Spania, Italia, cu masina, sau sa vinzi si sa cumperi apartamente, castigi sute de euro per masina sau pe cursa, fara sa fii obligat sa dai un leu statului.

    Si atunci, de ce ne miram ca avem cele mai mici salarii?
  • 0 (4 voturi)    
    PROBLEME cu LOGICA si ARITMETICA (Marţi, 30 aprilie 2013, 10:30)

    loony [utilizator]

    Trei principii trebuie sa stea la baza unui management economic performant: 1). Marirea puterii de cumparare, nu numai prin cresterea veniturilor, cea ce nu este rau, dar mai bine prin scaderea fiscalitatii angajat-angajator simultan, precum si reducerea drastica a evaziunii fiscale, 2) Cresterea bazei de fiscalizare conform principiului "cat mai putin de la cat mai multi" prin investitii si crearea de locuri de munca in toate domenile si zonele tarii, 3). Ierarhizarea reala a veniturilor (salarilor) conform principiului "un subaltern nu poate avea un salar de baza (venit) mai mare decat seful sau". Ierarhizarea trebuie combinata cu COTA UNICA MEDIE de 16% pe venituri (salarii si chiar pensii). Cotele de impozitare vor fi aplicate pe toate nivele de salarizare care vor fi impartite in 3 grupe: GRUPA 1, cea a veniturilor MICI sa fie impozitate cu 8%, GRUPA a 2-a cea a veniturilor MEDII sa fie impozitate cu 16% si GRUPA a 3-a, cea a veniturilor MARI sa fie impozitata cu 24%.
    • +2 (2 voturi)    
      Aberezi (Marţi, 30 aprilie 2013, 11:02)

      tudor74 [utilizator] i-a raspuns lui loony

      Toti trebuie sa plateasca aceleasi taxe, indiferent de suma ... ala care castiga 10.000 de roni plateste prin cei 16% mai mult decat ala care castiga 1.000 roni.


      Nu poti avea crestere economica luand de la "bogati" si dand la saraci ... scopul statului e sa imi ofere infrastructura si oportunitati de angajare (la privat, imi atrag investitori straini, creez locuri de munca si colectez si impozite)


      Dar mna, cand cel mai cinstit guven a promis pomeni si NU locuri de munca la ce sa te astepti!
      • 0 (0 voturi)    
        ECHILIBRU (Marţi, 30 aprilie 2013, 12:03)

        loony [utilizator] i-a raspuns lui tudor74

        NU am scris ca iau de la bogati si dau la saraci, desi un pic mai multa haiducie nu ar strica pe la imbuibatii Romaniei din prezent, dar mi se absurd sa nu impozitez mai mult pe cei din sistemul bugetar cu salarii de 10000, 15000, 20000 de euro. O astfel de impozitare reprezinta O ECHILIBRARE a veniturilor. Un impozit de 24% ce reprezinta de fapt ? 16% +8%=24% In mod concret ce i-ar deranja pe angajatii din sistemul bugetar care iau aceste salarii enorm de "nesimtite", sa platesca pe langa cei 16%, inca 8% in plus ? Acei bugeteri care, numai, s-ar gandi sa se supere ar fi niste nemernici. Fa, te rog, o raportare la puterea de cumparare a romanului de rand, care lucreaza cat poate el de bine si de mult pentru 900, 1000 ori 1200 de lei lunar si la puterea de cumparare a unui bugetar cu un salar "nesimtit" si atunci sa-mi spui daca un impozit de 24% este mult. Eu cred ca nu este mult si e chiar corect.
  • 0 (0 voturi)    
    meh (Marţi, 30 aprilie 2013, 11:10)

    RedGuard [utilizator]

    Romania este o porcarie de tara unde in veci s-a facut ceva bun.

    Faptul ca un cizmar a facut mai multe decat toti conducatorii de dupa exemplifica perfect potentialul inexistent.

    Abia astept sa plec.
  • +1 (1 vot)    
    ... (Marţi, 30 aprilie 2013, 11:19)

    a.nonim [utilizator]

    Atentie, e vorba de cea mai mare crestere si nu cea mai mare taxa (deci un critteriu practic nerelevant).
    Daca ne uitam pe tabel vedem ca la toate capitolele, mai putin TVA unde suntem in partea de sus (dar trebuie tinut cont ca peste jumatate au TVA > 20%), Romania este printre tarile cu fiscalitate cea mai scazuta. Spre exemplu la venituri personale doar Lituania si Bulgaria au 15 si 10%, iar la impozit pe afaceri doar Latvia, Lithuania, Ireland, Cyprus si Bulgaria au intre 10 si 15%.
    In concluzie avem printre cele mai mici taxe din Europa, problema e ca nu reusim sa colectam. Cu alte cuvinte suntem prea "destepti" ca sa platim taxe (ca si grecii), iar din putinul pe care-l platim sunt destui baieti destepti care au grija sa nu ramana prea mult.
  • +2 (2 voturi)    
    SISTEMUL SUEDEZ=ECHILIBRU (Marţi, 30 aprilie 2013, 12:18)

    loony [utilizator]

    Sistemul suedez de salarizare in sistemul bugetar este foarte echilibrat. Sunt 10 nivele de salarizare si 5 nivele de pensii. Nici un cetatean suedez care lucreaza si traieste corect nu este umilit. In nivelul intai de salarizare intra conducerea politica si administrativa centrala precum si servicile secrete. Pe al doilea nivel de salarizare este cercetarea, educatia, sanatatea si siguranta cetateanului. Pe nivelul al treilea este administratia regionala si locala. De aici urmeaza celelalte nivele in jos. V-ar placea asa ? Mie, da.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă