Actualul Centru Istoric ar putea redeveni un mic City financiar romanesc. Cand s-a facut decopertarea strazii Lipscani, arheologii ajunsesera pana aproape de tezaurul BNR cu sapaturile

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 30 aprilie 2013, 15:27 Economie | Finanţe & Bănci

palatul Bursei
Foto: Hotnews
Actualul Centru Istoric din Bucuresti ar putea re-deveni un mic City bancar. Fondul de Garantare, Autoritatea de Supraveghere Financiara, Bursa de Valori ar putea primi sedii in jurul BNR, acolo unde unele functionau inainte de primul razboi mondial. "Noi speram ca cel putin cladirile din jurul BNR sa fie reabilitate, sa aducem aici Fondul de Garantare, posibil Autoritatea de Supraveghere Financiara, iar Bursa sa revina in cladirea in care a functionat odata, cea a Bibliotecii Nationale. Faptul ca Romania a avut ring bursier la 1900 e un lucru foarte important. Mai toate cladirile din zona sunt palate bancare. Speram ca o parte din institutiile financiare sa le putem aduce langa BNR", a spus marti guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

In jurul Palatului BNR era un mic City financiar al Bucurestiului, a continuat Guvernatorul. Noi acum ii spunem Centrul Istoric. Aici s-a fondat Bucurestiul pe malul stang al Dambovitei, iar odata cu infiintarea BNR si in vecinatatea acestei cladiri au aparut adevaratele cladiri de banca, a mai povestit  marti Isarescu.


Banca isi cauta clienti si unde putea sa-si gaseasca mai bine clientii decat la fostii zarafi, deveniti intr-un fel sau altul bancheri, la negustori, la comercianti, la hoteluri, la micii mestesugari. Acestia au fost primii clienti ai Bancii Nationale, spunea Isarescu la un alt forum de istorie bancara. Deci imprejurarea, sa spunem, ca fostul han Serban-Voda, care apartinea statului roman, sa fie atat de paraginit incat sa necesite demolarea, ne arata cum s-au potrivit lucrurile, asa cum se intampla in istorie, in asa fel ca Banca Nationala sa apara in locul in care era masa critica de potentiali clienti.





Aparitia Bancii Nationale a stimulat clientela bancara pentru ca, asa cum va spuneam, era chiar periculos, la 1880, sa vii la Banca Nationala cu servieta plina de polite si trate si apoi sa pleci cu servieta plina de bani. De aceea, conservatorii si Mihai Eminescu spuneau ca Banca Nationala este o mare escrocherie liberala, pentru ca lumea venea aici cu hartie comerciala si pleca cu servieta doldora de bancnote sau de aur, stiut fiind faptul ca banca asigura convertibilitatea in aur, in orice moment. Utilizarea bancnotelor era numai o chestiune de confort si relativa siguranta si de aici pana la faptul ca, inainte de Primul Razboi Mondial, erau peste 100 de banci mai mari sau mai mici, pe urma in perioada interbelica, va spuneam, vreo 140, in conditiile in care unele s-au infiintat, altele s-au desfiintat, nu a fost decat o chestiune de timp si timpul a trecut foarte repede.

Aceasta este o motivatie personala, mai spunea Isarescu. Incercam sa refacem ceva din acest centru istoric, cu toata bogatia lui istorica, arhitecturala, culturala. Simtim ca merge foarte greu. Ca orice lucru important, refacerea istoriei este dificila, aproape imposibila. Am studiat ce s-a intamplat cu City-ul Londrei sau cu Wall Street-ul.

Ce a mai spus anterior Guvernatorul, legat de Centrul Istoric:
Marile banci nu mai pot sa ramana in centrul oraselor din cauza spatiului ingust si din cauza schimbarii tipologiei de banking. Nu se mai face banking ca la 1860, 1880, 1900 sau 1910. Atunci bankingul se facea cu multa hartie, ca sa zic asa, cu documente de credit. Bancile stateau in jurul Bancii Nationale pentru ca veneau aici cu hartii de valoare pe care le scontau, iar supravegherea bancara era vizuala. De la Banca Nationala, din balcon, te uitai peste drum si spuneai: ce face banca aceea, si-a tras obloanele sau nu? Mai intra vreun client in banca aceea? Era un indicator extrem de important, dar care nu mai este valabil astazi, explica Guvernatorul.





Computerele ne-au introdus in alta lume si, de aceea, bancile si-au mutat sediile in alte parti ale oraselor. Si in New York, cine stie dezvoltarea orasului, este la curent cu faptul ca bancile au plecat din Wall Street. Au ramas acolo doar cu reprezentante in jurul Federal Reserve. La fel si in City-ul londonez. In buna masura, nu s-au distrus vechile cladiri, care sunt pline de istorie. Acestea au ramas in jurul Bancii Angliei numai ca reprezentante ale marilor banci.

Probabil ca o experienta asemanatoare va suferi si acest centru financiar-bancar al Bucurestilor. Cate nu am patit cu decopertarea strazii Lipscani si cu scoaterea la iveala a frumosului zid al fostului han Serban-Voda! Mai in gluma mai in serios, putem spune ca arheologii ajunsesera pana aproape de tezaurul nostru cu sapaturile, care au durat aproape trei ani de zile, dar pana la urma totul s-a rezolvat, iar noi vom continua cu eforturile noastre.

  • De la Banca Romaniei la "Sporul Muncei"
Si acum, rapid, va aduc aminte cateva dintre aceste banci. Pe strada Lipscani, inspre Piata Sfantul Gheorghe, functiona Banca Romaniei, cea mai veche banca comerciala din Bucuresti, fondata in 1865 de catre actionarii englezi si francezi ai Bancii Imperiului Otoman. A fost infiintata inainte de intemeierea CEC-ului si a Bancii Nationale. La intersectia Lipscani cu Calea Mogosoaiei, se afla, inca din 1874, palatul Societatii de Asigurare Dacia, iar in imediata apropiere, chiar pe Calea Mogosoaiei, fusese construit, tot in jurul anului 1874, primul sediu al Casei de Depuneri si Consemnatiuni, inainte ca palatul actual al CEC-ului, in stil pur frantuzesc - daca va uitati cu atentie parca ai fi pe malurile Senei -, sa fie construit, spre anul 1900. La intersectia strazii Doamnei cu Calea Victorie, se afla Palatul Nifon, construit in jurul anului 1890, care a gazduit la etaj institutii financiare, iar la parter, conform uzantei locului si timpului, spatii comerciale. La intersectia strazilor Doamnei si Coltea, pe locul unde pana la inceputul secolului XIX se gasea Hanul Coltea, se afla sediul Creditului Funciar Rural, unde, in perioada 1880-1890, adica de la infiintare pana cand s-a terminat Palatul Lipscani, a functionat Banca Nationala. Cladirea se observa si astazi, este pe strada Doamnei, aproape de intersectia cu bulevardul I. C. Bratianu
  • Pasajul Villacrosse, sediul a 3 foste banci
Multi dintre viitorii clienti ai bancii si-au avut sediul in Pasajul Villacrosse-Macca, care face legatura intre strada Eugeniu Carada si Calea Victoriei.



Acesta s-a realizat in anii 1890-1891, ca spatiu multifunctional, cu magazine dispuse la parter si cu apartamente la etaj. In pasaj au functionat si o serie de banci, printre care: Creditul Bancar, Banca "Benevisch et Almaleh" si o banca cu un nume foarte frumos : "Sporul Muncei". In apropiere, la intersectia strazilor Lipscani si Eugeniu Carada, isi avea sediul Banca de Scont a Romaniei, infiintata in 1898. O cladire superba, care a fost refacuta pe la 1900 si care acum este ocupata de Avocatul Poporului. Cei mai apropiati de generatia mea stiu ca, atunci cand aveau sansa sa obtina ceva valuta de la Banca Romana de Comert Exterior, se duceau in frumosul hol al acestei Banci de Scont a Romaniei. Pentru restaurarea si pentru conservarea identitatii bancare a acestei cladiri, noi depunem eforturi ca Avocatul Poporului sa se mute, iar edificiul sa fie preluat de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar.
 
  • Sediile bancilor si istoriile lor impresionante
Ce pot sa va mai spun despre istoria acestei zone? Banca Generala Romana, infiintata in anul 1897, a cumparat de la Societatea de Asigurare Dacia-Romania edificiul ridicat de aceasta in perioada 1882-1889, cu fatadele pe strazile Lipscani, Smardan si Stavropoleos. Este vorba chiar despre acest frumos palat situat in fata Bancii Nationale, pe Lipscani. Aici, in timpul Primului Razboi Mondial, Banca Generala Romana a emis leii de razboi ai Germaniei. Pana in 1948, tot aici au avut sediul Banca Basarabiei, Banca "Eftimiu&Co." si Banca "Finkels", iar acum functioneaza o sucursala a Bancii Comerciale Romane si una a CEC-ului.





Banca "Bercovitz", functiona in casele Bercovitz, construite inca din 1880 si reconstruite dupa 1900, pe strada Lipscani, la intretaierea cu strada Smardan. Societatea de Asigurari "Generala" si-a ridicat sediul, incepand din anul 1902, pe terenurile expropriate pentru realizarea Pietei Universitatii. Tot aici au functionat si alte institutii financiare: Banca Comerciala Italiana si Romana, Banca "Moldova" si altele.

 In anul 1908, dupa proiectul arhitectului Stefan Burcus, au inceput lucrarile la Palatul Bursei si Camerei de Comert, care a innobilat intersectia strazilor Ion Ghica si Doamnei. Ghiciti care este cladirea? Este sediul fostei Biblioteci Centrale de Stat, denumita acum Biblioteca Nationala, care se va muta, pentru ca se termina noua sa cladire si Camera de Comert a Romaniei a preluat deja proprietatea. Speram sa se refaca acest frumos palat, unde a fost Bursa si unde se mai pastreaza ringul. Este adevarat ca, in lume, operatiuni bursiere in ring nu se mai fac, pentru ca lumea este computerizata, dar sa ai, totusi, pastrat un ring bursier, cel putin ca marturie istorica, cred ca este un lucru care trebuie aratat lumii. In definitiv trebuie sa aratam ca aceasta tara are traditie financiara, a avut o bursa, a avut un centru financiar-bancar destul de important pentru acea perioada.

In anul 1902, Banca de Credit Roman si-a construit un sediu impunator in spatele bisericii Stavropoleos. O cladire frumoasa, unde a functionat, intr-o vreme, Institutul National de Statistica. Banca Franco-Romana a avut sediul, incepand din anul 1909, in palatul sau din strada Ion Ghica, unde este acum Ambasada Republicii Cehe.  Pe strada Smardan, au functionat doua din cele mai mari banci comerciale romanesti: Banca Comerciala Romana (1907) si Banca Romaneasca (1911).

Banca Marmorosch Blank, vestita prin felul in care a functionat, prin bogatia ei si prin falimentul celebru din timpul Marii Crize, si-a construit sediul, pe strada Doamnei, in anii 1912-1922, arhitect fiind Petre Antonescu. Este o cladire impunatoare, care trebuie sa fie pastrata cel putin pentru fatada sa, cu totul deosebita, ca si pentru holul de intrare.
  • Ultimul deviz de plata al propriului sediu a grabit falimentul Bancii Chrissoveloni, o cladire foarte scumpa pentru acea perioada
Palatul Bancii Chrissoveloni a fost construit intre anii 1923-1928, pe Lipscani, langa Banca Generala Romana, arhitecti fiind George Matei Cantacuzino si August Schmiedigen. Acest edificiu, care si-a pastrat de-a lungul deceniilor intreaga valoare functionala si artistica, a intrat in proprietatea Bancii Nationale in anul 1933, prin cumparare, si este, in prezent, sediul compartimentului de Supraveghere bancara al Bancii Nationale, precum si al Sucursalei Municipiului Bucuresti a BNR. Apropiindu-ma de sfarsitul interventiei mele, pentru ca nu vreau sa va iau din timpul dedicat dezbaterilor, va mai spun o poveste despre aceasta banca. Proprietarul, Jean Chrissoveloni, care era bancher, dar era si un foarte bun negustor de cereale, mai avea multe proprietati prin judetul Galati, chiar si o "fabrica de spirturi". El a vrut sa faca cea mai moderna cladire de banca din acea perioada si a reusit sa o faca foarte moderna, dar, in acelasi timp, a vrut sa fie si foarte frumoasa si, pentru asta, a modificat de multe ori proiectul de arhitectura si a intervenit chiar si in timpul lucrarilor de constructie. A realizat o Sala Florentina superba, pe care Banca Nationala a refacut-o in mare masura. De asemenea, a realizat o Sala Bizantina foarte frumoasa si un apartament pentru el. Dar, cladirea este destul de chinuita,              mi-au spus constructorii care au refacut-o, se vede de cate ori a intervenit batranul bancher.

 Palatul a fost terminat in 1928, iar in 1929, cand a intervenit criza, banca avea deja mari probleme din cauza portofoliul de credite neperformante, care crescuse. Ultimul deviz de plata a grabit falimentul Bancii Chrissoveloni, o cladire foarte scumpa pentru acea perioada.

Va mai prezint o cladire impunatoare de pe Calea Victoriei, legata de Banca Nationala a Romaniei. Este vorba de Blocul Rosenthal, care a fost construit intr-un timp record de un an, in 1938, dupa proiectul lui Radu Dudescu si din dorinta guvernatorului Mitita Constantinescu de a asigura nu numai un sediu Casei de pensiuni a functionarilor BNR, ci si o sursa consistenta de venituri, deoarece cladirea avea spatii comerciale generoase destinate inchirierii. Edificiul mai este cunoscut si sub numele de Blocul Bijuteria, pentru ca, inainte de 1989, noi cumparam de acolo, cand se gaseau, verighete - stiti ca aveam probleme sa gasim verighete -, sau bijuterii, cate se mai puteau cumpara in Romania comunista. Dupa desfiintarea Casei de pensiuni a functionarilor BNR, in aceasta cladire, pe care domnul profesor Noica a prezentat-o tot la noi, au functionat mai multe servicii ale bancii, printre care si Economatul Bancii Nationale, iar dupa 1968 a fost sediul Bancii Romane de Comert Exterior.


Citeste mai multe despre   












Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ce voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

4132 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Sa ne ajute Dumnezeu (Marţi, 30 aprilie 2013, 21:39)

    rov [utilizator]

    Sa scoatem tiganii si toti anisocialii din zona turistica, din centru. Vor sa traiasca ca in evul mediu-e libetatea lor de exprimare, dar NU IN CENTRUL BUCURESTIULUI.
    M-am saturat de politia incompetenta!
    Votez , donez bani si particip cu munca intelectuala si fizica pentru orice proiect ce tine de civilizatie....

    Apel catre televiziuni: mai trimiteti reporteri de teren sa filmeze satrele de nomazi&vagabonzi care ne sufoca civilizatia...pot sa-si dea doctoratul in regie pe strazile din Romania
    • +3 (3 voturi)    
      Subscriu! (Miercuri, 1 mai 2013, 7:07)

      mereuinminus [utilizator] i-a raspuns lui rov

      Dar să nu facă treaba pe jumătate, să treacă şi peste bd. Brătianu în zona Sfântu Gheorghe - Spitalul Colţea, că şi aia e tot centrul istoric, să-i mătrăşească de acolo, că acolo e focarul şuţilor, traficanţilor de droguri şi paraşute, al spărgătorilor din zonă, iar asta ştiu pt. că în zonă stau, îi ştiu şi pe nume şi cu ce se ocupă. Iar predilecţia lor e acum microzona amenajată a teraselor din zona Lipscani, unde au de lucru pe alese. A scoate câinii vagabonzi, ţiganii infractori din zonă (toţi, fără excepţie), a desfiinţa cluburile-fantomă, paravan pt. traficul de droguri, a desfiinţa terasele ilegale, unde se spală bani şi se trafichează femei, a desfiinţa aşa-zisul centru de fier vechi, de unde toată secţia 10 poliţie îşi ia dreptul şi unde se adună drogaţii şi câinii vagabonzi, asta e ce trebuie făcut. Doar aşa se va civiliza zona, doar aşa va deveni oraşul mai atractiv. La câte zeci de memorii am trimis, de la primarul de sector până la preşedintele de stat, de atâţia ani, ar fi trebuit să mişte ceva, însă în România nu există administraţie, există doar mafie de stat, fără deosebire de culoare politică sau de nivel de funcţie. Aşa că e doar din ce în ce mai rău... E cam ca la Mogadiscio, în Somalia, pe străduţele alea, Nicolae Mavrogheni, Pătraşcu Vodă, Băniei, Sarmisegetuza, Colţei, Slănic, apoi spre Unirii, Baia de Fier, şi altele din zonă... Mulţumesc pt. amabila atenţie!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version