Raport Visa Europe: Economia subterană din România a scăzut semnificativ în ultimii zece ani, fiind estimată la 39,6 miliarde euro în 2013

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 8 mai 2013, 12:19 Economie | Finanţe & Bănci

Economia subterană din România a scăzut semnificativ în ultimii zece ani, fiind estimată la 39,6 miliarde euro în 2013, în scădere cu peste 3,5% faţă de 2008 şi cu aproape 15% comparativ cu 2003. Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%, potrivit Raportului Economia subterană în Europa, publicat de Visa Europe.

Cateva cifre-cheie:


●    Economia subterană din Europa este estimată la 2.100 miliarde euro sau 18,5% din activitatea economică
●    Raportul estimează că utilizarea plăților electronice ar determina o scădere a  economiei subterane cu 10%, respectiv cu 200 miliarde euro
●    În toate țările din Europa, economia subterană este un fenomen care are la bază plățile în numerar, fiind favorizat de munca la negru și de subraportare

Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor şi stimulării redresării economice, potrivit unui raport publicat de Visa Europe. În 2013, se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

Raportul Economia subterană în Europa, 2013 - analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveția, Austria, Olanda și Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croația, Lituania și Estonia.

Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelație strânsă între economia subterană și ciclul economiei, această temă fiind abordată și în studiul din 2013. Sunt evidențiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalități inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe și impozite sau reduceri de beneficii.

“În perioadele de declin economic, din cauza șomajului în creștere, veniturilor mai reduse și temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activități care ţin de economia subterană. Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plățile în numerar, fiind favorizat de munca la negru şi de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei subterane. De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor şi impozitelor locale cu cardul, la POS şi online, ceea ce a condus la creşterea plăţilor de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali. O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăţilor electronice. Raportul estimează că utilizarea direcţionată a plăţilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanţă a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

Experienţa internaţională sugerează că există o corelaţie clară între amploarea economiei subterane şi numărul de tranzacţii electronice realizate. De exemplu, în statele unde plăţile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu ţări precum Bulgaria, unde tranzacţiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcţii, retail, producţie, turism şi transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparenţă şi limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării. 
  • Focus pe România
Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”. Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 - 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice. 

PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, potrivit estimărilor incluse în raportul Visa Europe.
“Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. În prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane. Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, a declarat Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.

Măsurile concrete adoptate de guvernele din Europa cu scopul de a genera un comportament pozitiv al cetăţenilor prin propriile acţiuni sunt descrise în raport. Exemple precum iniţiativele pe termen lung de guvernare electronică, în special privind posibilitatea de a plăti diverse servicii din sectorul public prin mijloace electronice, reprezintă un element esenţial pentru schimbarea vechilor obiceiuri. Cu toate acestea, raportul cere guvernelor să conştientizeze potenţialul plăţilor electronice în combaterea economiei subterane.

“Criza economică a determinat guvernele  europene să ia măsuri pentru combaterea economiei subterane. Există o opinie generală conform căreia numerarul alimentează activitățile din economia subterană şi ne aşteptăm ca iniţiativele vizând înlocuirea numerarului să crească în anii următori, pe măsură ce guvernele fac eforturi concertate de a reduce impactul negativ al economiei subterane prin concentrarea asupra plăţilor electronice”, a continuat Steve Perry.


Exemple de măsuri concrete adoptate de guverne:
●    În 2010, Polonia a introdus un fond special pentru terminale POS care viza creșterea gradului de penetrare a acestora. Ca urmare, în doi ani şi jumătate au fost instalate un număr de 100 000 de noi terminale POS, dintre care 75% în sectoarele predispuse la economia subterană.
●    În 2011, Irlanda a dezvoltat și implementat o strategie pentru includerea populației în sistemul financiar.
●    În 2011, Italia a introdus obligativitatea realizării de plăți electronice pentru sume mai mari de 1.000 euro. Italia a introdus stimulente fiscale pentru plățile electronice la POS, în paralel cu perspectiva închiderii afacerii în cazul comercianților care nu au emis bon fiscal de trei ori într-o perioadă de cinci ani. Rezultatele studiilor au arătat că au fost colectate impozite suplimentare însumând 9,1 miliarde euro. Măsuri obligatorii similare au fost introduse în Spania (obligativitatea realizării de plăți electronice pentru sume mai mari de 2.500 euro) și Grecia (prag de 1.500 euro).
●    În 2012, Portugalia a introdus pentru bănci raportarea obligatorie către autoritățile fiscale a tranzacțiilor la POS-urile de la comercianţi.


Citeste mai multe despre   












Intreb BT. Intalnire online: Credite pentru IMM-uri, in 2018. Doi specialisti raspund intrebarilor cititorilor, vineri, de la ora 12:00

Doi specialisti in credite pentru IMM de la Banca Transilvania raspund vineri, 15 decembrie 2017, de la ora 12.00 la intrebari puse de cititorii StartupCafe.ro si HotNews.ro, la o noua intalnire online "Intreb BT", pe tema creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii - IMM. Daniel Szekely si Marsela Petreus vor raspunde la intrebari pe teme precum planificarea creditarii, la inceputul unui nou an de business, tipuri de credite, in functie de nevoile afacerii, tipuri de garantii.
  • Pune intrebarile folosind formularul de comentarii de pe StartupCafe.ro

1870 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Dar Grecia (Miercuri, 8 mai 2013, 14:25)

    bgd [utilizator]

    Din cate stiam, in urma cu cativa ani Grecii erau in fata tare, cu vreo 40% din PIB economie subterana... Deodata au scazut atat de mult? Ma cam indoiesc.... Cu siguranta aceste estimari au o marja foarte mare de eroare...
  • 0 (0 voturi)    
    Vise, vise... (Miercuri, 8 mai 2013, 21:48)

    AlinNeculai [utilizator]

    Astia cu statisticile lor considera economie subterana si gradina din curtea omului prin care acesta supravietuieste. Daca ne gandim ca avem 10 mil de tarani care se hranesc in principal din surse loco, fara sa cumpere respectivele produse cu bonuri, fara sa dea TVA pe ele, si cum un om mananca in medie de 3000Euro pe an, ei estimeaza ca este o "economie subterana" de 30 de miliarde de euro.
  • 0 (0 voturi)    
    De ce economie subterana si nu evaziune fiscala ?? (Miercuri, 8 mai 2013, 22:21)

    andreesanu [utilizator]

    Economia subterana este mingiiata pe crestet pe rind de toate partidele de toti baronii locali de toti parlamentarii ,este vava de muls a lor celor care-si dau coate si din coate din 4 in 4 ani sa ajunga la ugerul vacii.
    Daca-i zici evaziune fiscala deja este termen din codul penal si trebuie sa sara in sus toti ce-i platiti de noi incepind de la politie,procuratura,garda financiara,curte de conturi ANAF, DNA,ANI si care or mai fi cu neamul lor cel adormit amin !!!!!!!!!
    De 23 de ani nu se vrea sa se aduca la buget miliarde de euro din economia subterana doar in dorinta de a avea cu ce manipula cei de la putere,
    pirghia puterii =santajul metoda cu care nu seaca si nu devine indiferenta sau ipotenta puterea si pofta de acede la putere.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă