Finantele propun cresterea de la 680 milioane de lei la 800 milioane de lei a plafonului pentru contractarea imprumuturilor de catre autoritatile locale pentru a-si plati arieratele, diferenta de 120 de milioane de lei urmand sa fie asigurata de Ministerul Finantelor Publice din varsaminte din privatizare inregistrate in contul curent in valuta deschis la BNR, prin vanzarea de valuta. "In situatia in care nu se adopta actul normativ, posibilele consecinte sunt: cresterea arieratelor inregistrate de unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, inclusiv de institutiile publice finantate din bugetul local si spitalele publice; blocarea activitatii furnizorilor care au de recuperat sume ce reprezinta arierate", se arata in Nota de Fundamentare care insoteste Proiectul. Descarca proiectul OUG din atasament.

In prezent, in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.3/2013 autoritatile locale au depus pana la data de 29.03.2013 cereri pentru autorizarea contractarii unor imprumuturi pentru achitarea arieratelor inregistrate

fata de furnizorii de bunuri, servicii si lucrari, care nu au putut fi onorate in totalitate din cauza atingerii plafonului de 680.000,00 mii lei.

Pentru onorarea din suma sus-mentionata a cererilor pentru autorizarea contractarii de imprumuturi din varsaminte din privatizare, se propune parcurgerea succesiva a urmatoarelor etape:

a) maximum 10.000,00 mii lei pentru fiecare cerere de imprumut;

b) in cazul cererilor de imprumut a caror valoare depaseste suma de 10.000,00 mii lei,pentru valoarea care depaseste aceasta suma se aplica principiul pro rata la suma ramasa disponibila dupa aprobarea cererilor prevazuta la lit. a).

Proiectul de act normativ are in vedere deblocarea activitatii furnizorilor de bunuri, servicii si lucrari care au de recuperat de la autoritatile administratiei publice locale sume ce reprezinta arierate.

  • La 31 decembrie aveam un nivel al arierateor  la autoritatile publice locale de 840 milioane de lei.

Noi ne-am asumat in scrisoarea asumata cu institutiile financiare sa reducem nivelul arieratelor la 300 milioane de lei la sfarsitul anului. In Buget noi prevazusem 840 de milioane de lei pentru creditarea autoritatilro locale, care ar fi stins toate arieratele Am dat si actele normative necesare care am stabilit modul in care se pot imprumuta autoritatile locale din Trezorerie, din veniturile din privatizare, la dobanda de politica monetara. Aici e vorba de primariile din localitatile mici care nu au un nivel atat de mare al veniturilor care sa le permite sa isi achite ratele lunare sau trimestriale. De asemenea, am marit si plafonul de indatorare la 70%. Pana in prezent au fost depuse si aprobate asemenea solicitari in valoare de 500 de milioane de lei.

Intre timp, noi am vrut sa vedem exact cum stam cu aceste arierate si am dat un Ordin prin care am obligat autoritatile locale sa ne declare situatia la zi. La sfarsitul lui ianuarie arieratele crescusera la 1,180 miliarde si in februarie la 1,250 miliarde. Achitand 500 de milioane suntem la 750 de milioane ca stoc de arierate

Dar…vedem pe cifrele de la sfarsitul lui martie ca sunt multe sume care au fost achitate si din sumele reprezentand veniturile proprii- taxe locale. De asemenea mai sunt sume care fac parte din arierate care pot fi achitate din banii alocati din ministerele de linie pe programele nationale. Eu cred ca ne vom incadra in tinta convenita cu FMI.

  • De Vrijer: "Arieratele sunt greu de redus, dar am stabilit cu guvernul masuri suplimentare pentru a le diminua inainte de incheierea actualului acord. Faptul ca statul nu-si plateste facturile distruge lantul economic"

Noi ne-am stabilit si ca obiectiv major achitarea acestor arierate, considerand ca blocajul acesta financiar a fost generat si de Stat. Pentru ca Statul nu si-a achitat la termen arieratele, apoi ca nu a achitat la timp TVA, iar asta a dus la imposibilitatea firmelor sa isi plateasca furnizorii. Samd. De asemenea, nici bancile nu au sprijinit micile companii, declarat pentru HotNews.ro Daniel Chitoiu, ministrul Finantelor, intr-un interviu.

La inceputul anului, seful misiunii Fondului Monetar International (FMI), Erik de Vrijer atragea atentia ca Romania a ratat tintele privind deficitul bugetar pe cash, arieratele si activele externe nete ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR), seful misiunii FMI spunand ca nivelul este mai mare la autoritatile locale decat la nivel central.

"Arieratele sunt greu de redus, dar am stabilit cu guvernul masuri suplimentare pentru a le diminua inainte de incheierea actualului acord. Faptul ca statul nu-si plateste facturile distruge lantul economic”, a explicat Erik de Vrijer.