Discutiile sunt tehnice si mai ales, sensibile. Putini indraznesc sa intre in cercul celor care iau parte la ele, iar personajele sunt de prim rang. Pe de o parte il avem pe Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, cu intreaga credibilitate a sa si a institutiei pe care o conduce. De cealalta parte sunt directorii unor banci- dintre care cel mai vizibil este Misu Negritoiu si fostii sefi ai Trezoreriilor, dintre care cel care a ridicat primul piatra este Lucian Isar. Unii sustin teoria atacului speculativ pe leu din toamna lui 2008, ceilalti sustin ca a fost mai degraba o farsa media si ca leul nu a fost "atacat" de nimeni.
Circa un miliard de euro a scos BNR din piata in toamna lui 2008, ca sa ajute leul in fata unui eveniment ce parea a fi un atac din strainatate. Era pentru prima oara in istoria Bancii Nationale cand Guvernatorul a vorbit public despre un asemenea eveniment. "Incercarea de a destabiliza moneda noastra nationala a esuat", a spus Isarescu, intr-o iesire publica dedicata acestui eveniment.
Lucrurile pareau extrem de grave. Erau aduse in discutie elemente ce tin de siguranta nationala. Isarescu nu a nominalizat atunci bancile participante, marginindu-se sa declare ca acestea au intrat pe piata si au cumparat agresiv valuta. Unele banci au jucat atunci atat in numele lor, cat si in numele unor clienti mari din strainatate. S-a vorbit in acele zile ca JP MOrgan ar fi pierdut o groaza de bani. Leul risca sa ajunga la 5 lei in fata euro, cu toate consecintele pentru economie ce decurg de aici. "Cei care au anticipat gresit si-au primit portia", a spus Isarescu.
- Ce spun "actorii" evenimentelor?
"Atacul" a fost o farsa media de tipul celei din filmul "Wag the dog" cu Hoffman si De Niro in care, tot in preajma unor alegeri ca si in Romania anului 2008, I se cere unui regizor sa insceneze un razboi care sa stimuleze imaginarul electoratului si pe care binenteles sa il si cistige administratia.
Fara sa isi imagineze la data respectiva ca peste alti 2 ani Consiliul Concurentei o sa le invalideze "scenariul" filmului pre-electoral, consilierul Croitoru produce un material in care incearca sa stearga urmele erorilor de scenariu si de implementare, ca doar lucrau cu actori si scenaristi de umplutura. Filmele bune ies cand se folosesc consilieri experti, ca sa para veridic, ca altfel se vede tancul de carton", scrie Lucian Isar pe blogul lui.
Trebuie spus ca in momentul producerii evenimentelor, Isar era vicepresedinte executiv al Bancpost, el pierzandu-si functia in urma acestui eveniment.
De partea celor care invalideaza elegant teoriile BNR se afla si Misu Negritoiu, fost executiv al ING,una din bancile care ar fi participat la acel atac. Intr-un articol de opinie din ZF, Negritoiu semnaleaza: "Pe cand in tarile din regiune cererea puternica de lichiditate "in moneda locala" a fost acomodata, iar bancile centrale nu au intervenit pe piata valutara prin vanzari de euro, in Romania baza monetara s-a contractat prin vanzari de euro de catre BNR si pe cale de consecinta reducerea lichiditatii in lei. Leii care sunt primiti de BNR in schimbul vanzarii de euro dispar complet din piata si astfel scade lichiditatea in lei si pretul leilor, adica rata dobanzii la lei, creste.
In aceste conditii a avut loc o crestere exploziva (L. Croitoru o numeste "neasteptata") a ratei dobanzii la lei (pana la cca 45%), ceea ce a facut aproape imposibila finantarea nevoilor curente ale companiilor, cu consecinte grave ulterioare in scaderea productiei (contractarea PIB in anul urmator cu 7%) si pierderea locurilor de munca. Rata dobanzii de politica monetara a incremenit la 10,25%. Atat dobanda, cat si cursul inregistreaza volatilitati nemaintalnite. Masurile de normalizare a pietei (deprecierea si ajustarea lichiditatii) au fost adoptate de BNR numai in februarie-martie 2009 in contextul inceperii programului cu FMI (e mai usor sa arati cu degetul la altii, o constanta a politicii masurilor nepopulare in toata perioda postcomunista). De ce s-a razboit banca centrala cu piata in plina criza finaciara si a reactionat diferit decat celelalte surate din regiune?", se intreaba Negritoiu.
- Croitoru: Prieten imi este Negritoiu, dar mai prieten imi este adevarul
Pentru a răspunde la întrebarea dacă a fost un atac speculativ sau o fugă de capital, pe care o formulează încă de la început, M. Negrițoiu ar fi putut să scrie un articol în care să aducă argumente într-o direcție sau alta. Dar nu a purces la acest demers. Iată însă o informație care poate ajuta un eventual demers viitor al lui M. Negrițoiu: swap-urile pe leu au crescut în octombrie 2008 față de septembrie 2008 cu 77 la sută. Spre comparație, în ianuarie 2009, când leul s-a depreciat din nou cu ritmuri înalte, swap-urile pe leu au crescut cu doar 15 la sută față de luna precedentă și nimeni nu a vorbit de un atac speculativ, deși pierderile nete de de valută au fost similare cu cele din octombrie 2008, scrie Lucian Croitoru pe HotNews.ro
- Daca atacul speculativ a fost ratat de ce la mai putin de 30 de zile rata de schimb a ajuns la un nou maxim si a continuat asa pana la interventia bancilor centrale din regiune?
In discutie a intrat si Florin Citu, care pregateste un studiu pe aceasta tema. "Research paper-ul meu nu este gata. Totusi, ultimul articol al domnului Oanta- il gasiti pe voxpublica- prezinta cateva lucruri care sunt explicate incorect.
1. Daca masa monetara ramane constanta, cumpararile de euro nu influenteaza dobanda de pe piata monetara si implcit costul leilor. Se schimba doar cursul. Pretul leior din piata interbancara se schimba doar cand intervine BNR DIRECT in piata valutara si SCOATE/INTRODUCE lei in schimbul EURO.
2.Nu este o rusine sa mergi la lombard si sa te finantezi. Am facut-o si eu chiar in acele zile. Problema este alta, informatia aceasta TREBUIE sa fie confidentiala iar in ROMANIA de fiecare data cand o banca accesa facilitatea de finantare numele ii era cunoscut imediat, prin intermediul media de cele mai multe ori. Acest lucru este vazut de colegii din piata ca o slabiciune iar dupa falimentul Lehman Brothers o banca care accesa lichiditate la banca centrala ridica semne de intrebare reducandu-si astfel sansele sa se finanteze din piata. Nu RUSINEA ii tinea pe unii sa nu acceseze acesti bani de la BNR. Era de fapt FRICA ca numele bancii lor ar apara in ziare a doua zi si astfel ar fi avut o problema de finantare si mai mare.
3. Daca atacul speculativ a fost ratat de ce la mai putin de 30 de zile rata de schimb a ajuns la un nou maxim si a continuat asa pana la interventia bancilor centrale din regiune? Orice definitie a unui atac specualtiv ratat arata ca moneda respectiva nu s-a depreciat. De fapt atacurile speculative sunt in toate cazurile concentrate pe un regim al ratei de schimb fix. Astfel un atac ratat arata ca rata de schimb respectiva nu s-a schimbat. Intr-un regim cu rata de schimb felxibila notiunea de atac speculativ nu-si are rostul. Cel mai apropiat concept ar fi acela al unei crize valutare, dar asta este cu totul si cu totul altceva", scrie Citu pe blogul lui.
Dan Pascariu, presedintele CA al UniCredit Tiriac Bank, considera- in cadrul unui eveniment dedicat atacului speculativ- ca BNR ar fi trebuit sa spuna daca bancile romanesti au fost vinovate de situatia din octombrie 2008, pentru ca in urma acuzatiilor de atunci au fost banci comerciale care au fost afectate.
- In toamna lui 2008 a avut loc doar o reasezare a nivelului de echilibru al cursului in urma modificarii unor factori fundamentali
"Au fost atunci niste declaratii foarte grave (din partea BNR - n.r.) la adresa unor banci comerciale. Au fost afectate banci despre care s-au facut acuzatii si de unde s-au retras ulterior resurse, dar au fost afectate si destinele unor oameni. Ne aducem aminte de trezorieri care au fost obligati sa paraseasca bancile. Ma asteptam ca BNR sa lamureasca daca au fost banci romanesti vinovate de un atac speculativ."
Claudiu Cercel, director general adjunct, coordonator al activitatilor piete financiare al BRD - SocGen, a spus ca in toamna anului 2008 nu a fost un atac speculativ concertat, ci o situatie de piata, pe care actorii au incercat sa o minimizeze, iar factorul politic a avut un rol important in declansarea evenimentelor intr-un context international deja tensionat.
"Nu cred ca a fost un atac concertat, cu lider de atac in sensul existentei unui general si a unui stat major. A fost o situatie de piata. Contextul international era tensionat. Situatia tensionata putea sa prefigureze o devalorizare. Factorul politic a avut un rol important in declansarea evenimentelor. Tipul de eveniment declansator este decizia de votare a ordonantei de majorare a salariilor profesorilor cu 50%. Decizia Parlamentului a fost total decuplata de fundamentele economice. Actorii au incercat sa minimizeze o situatie de piata", a spus Cercel. Si analistul financiar Aurelian Dochia a aratat ca in toamna lui 2008 a avut loc doar o reasezare a nivelului de echilibru al cursului in urma modificarii unor factori fundamentali.
- De ce infometatii de lei , ce par a fi ramas asa in ultimii 5 ani, nu au apelat la facilitatea lombard a BNR
Nu in ultimul rand, Consiliul Concurentei, cei care s-au sesizat si au deschis o investigatie privind atacul pe leu, au finalizat cercetarile fara sa aplice nicio sanctiune. Ceea ce nu da bine pentru teoriile in favoarea presupusului atac.
Cei care apara ideea atacului sunt la randul lor, angajati sau apropiati ai BNR. Putini din afara bancii de emisiune valideaza public teoria atacului, fara sa declare public ca nu a fost niciun atac. Posibile consecinte nedorite in cazul unei iesiri anti- BNR ii fac sa fie prudenti in declaratii.
Daniel Oanta, consilier in cadrul BNR, scrie aici si aici doua texte in care desfiinteaza ipoteza unei farse. Unele trebuie citite printre randuri, pentru a fi intelese si lasa impresia unor mesaje directe transmise participantilor la atacul speculativ. "Atunci cand cumpara valuta, dincolo de faptul ca nu i-o baga nimeni pe gat, nici macar BNR, orice trezorier ar trebui sa stie ca n-o ia pe gratis, ci o plateste, in cazul nostru cu lei si ii scad astfel resursele. Este adevarat ca prin natura operatiunilor bancare poate face cumpararea si fara lei cu gandul ca se va imprumuta ulterior. Un gand ce se poate dovedi neinspirat atunci cand stai cu ochii numai pe euro cu intentia de a prabusi leul- fara sa mai ai un ban in buzunar. Ramane totusi intrebarea de ce infometatii de lei , ce par a fi ramas asa in ultimii 5 ani, nu au apelat la facilitatea lombard a BNR,o metoda automata si instantanee pentru obtinerea de lichiditate. Unii au spus ca de rusine, altii spun ca din prostie, insa adevarul il cunosc mai bine impricinatii.
Un alt adevar scris negru pe alb de dl.Misu Negritoiu este acela ca, in acea perioada, fragmentarea pietei interbancare a reprezentat o problema. Problema ce a fost rezolvata de BNR prin refinantari bilaterale. Se putea si altfel, dle presedinte? Alminteri, aidoma d-lui Isar,si dl. Misu Negritoiu considera ca apararea leului in 2008 a fost o eroare caci BNR trebuia sa lase cursul sa se duca in balarii astfel incat sa nu scada bonusul. P.S. Mai asteptam 3 presedinti de banca sa-si aduca aminte de evenimentele din 2008 si cu asta poate se-ncheie "comemorarea"unui atac ratat", scrie Oanta pe Voxpublica.
Lucian Croitoru a publicat si el un riguros studiu pe aceasta tema, din care rezulta clar ca leul a fost atacat.
Dincolo de aceste discutii in contradictoriu intre "connaisseurs", important este cu totul altceva:
Ce efecte au avut pentru Romania urmatorilor ani, deciziile luate de BNR in acele zile?
1
2
