Lucian Isar a publicat marti un e-mail care a fost trimis in Octombrie 2008 catre toti participantii la ROBID –ROBOR. Pe scurt e-mailul cerea transaprenta iar preturile (dobanzi de fapt) folosite la ROBID –ROBOR sa reflecte situatia reala din piata. Cum funtioneaza ROBID-ROBOR? In fiecare zi la ora 11:00 bancile care fac parte din grupul celor care afiseaza preturi pentru ROBID –ROBOR isi pun preturiel in pagina. Timp de 15 minute aceste preturi nu pot fi schimbate. O clarificare, BNR nu era implicata in ROBID-ROBOR decat ca observator pana in momentul cand a dat o lege prin care a pus o limita superioara pentru ROBOR, scrie Florin Citu pe blogul lui.
Concret fiecare banca arata la ce pret cumpara si la ce pret vinde lichiditate pentru fiecare scandeta: o zi, o saptamana , 6 luni etc. ROBID arata pretul la care banca vrea sa cumpere lichiditate si ROBOR arata pretul la care banca vrea sa ofere lichiditate. Tranzactiile la ROBID-ROBOR se fac in 5 milioane de RON, sumele nu sunt foarte mari relativ la adancimea pietei. Scopul acestui benchmark este acela da a reda imagina REALA asupra situatiei pietei interbancare si de a oferi un benchmark pentru pretul lichiditatii in RON la diferite scadente. Bineinteles ca in functie de suma preturile din piata pot sa difere fata de cele de la ROBID ROBOR.Dar intr-o piata unde lichiditatea este administrate corect aceste diferente nu sunt semnificative.
Teoretic o crestere a dobanzilor pe piata interbancara arata ca lihiditatea devine scumpa. Motivele pentru care lichiditatea in lei devine scumpa sunt multiple ep termen scurt, cateva zile, dar pe termen mai lung singura care influenteaza lichiditatea din piata este banca centrala.
Astfel, daca o banca nu vrea sa ofere lichiditate pune un pret mare ROBOR ridicat iar daca o banca vrea sa atraga lichiditate pune un pret mare ROBID. In situatii de criza de lichditate observam o crestere a ROBID ROBOR. Daca o banca nu vrea sa atraga lichiditate pune un ROBID mai mic iar daca vrea sa ofere lichiditate un ROBOR in scadere.
Piata interbancara functioneaza ca orice piata libera pe baza cererii si a ofertei. Se cumpara si se vinde lichidtitate. Cand lichiditatea este abundenta pretul ei scade iar cand aceasta este rara pretul ei creste.
Sa revenim la e-mail si in special la aceasta fraza:”But I thought today that it is not helping anybody to quote 14 bid and 50 offer level and then deal at anything between 30 and 100.” Ce inseamna asta? Autorul le cere participantilor la piata interbancara sa puna preturile reale, sa fie transaprenti. El arata ca in timpul ROBID –ROBOR unele banci pun preturi mici dar urmate de sintagma “level” ceea ce inseamna ca nu vor sa tranzactioneze la aceste preturi. In acelasi timp aceleasi banci tranzactionau inainte de ora 11:00 si dupa ora 11:15 la preturi intre 30% si 100% (atrageau lichiditate la 30% si o ofereau la 100%).
Daca toate bancile ar fi afisat preturile reale, s-a intamplat doar pentru cateva zile, am fi avut o imagine reala si transaparenta a situatiei din piata interbancara si am fi putut analiza rolul politicii monetare mult mai usor. Fara transparenta apar scenarii iar pentru a intelege ce s-a intamplat atunci este nevoie de multa inventivitate. Mai ales ca banca centrala nu face publice datele de atunci, nici macar cele folosite in studiul domnului Lucian Croitoru.
Ca un exemplu, greseala facuta de Reinhart si Rogoff a fost descoperita pentru ca au pus la dispozitie datele cu care au lucrat. Asa este normal atunci cand vorbim de analize empirice, dar mai ales cand banca centrala este o institutie publica.
P.S. Mai sunt cateva lucruri interesante in e-mail. Mai tarziu.
Citeste textul integral si comenteaza pe blogul lui Florin Citu
0
0
