Analiza Curba Beveridge. Cat de compatibili au fost somerii cu locurile de munca vacante in ultimii 20 de ani?

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 29 mai 2013, 10:44 Economie | Finanţe & Bănci

Atunci cand ne uitam la piata muncii, unul dintre cele mai bune instrumente este asa numita curba Beveridge. Ea analizeaza legatura dintre somaj si locurile de munca vacante. Daca aceasta curba se orienteaza mult spre stanga , semnalul este ca somerii sunt compatibili cu locurile de munca vacante, in timp ce o curba mult spre dreapta indica lipsuri severe si un somaj de echilibru inalt. Atat somajul cat si locurile de munca vacante se schimba periodic ca urmare a evolutiei economiei, iar pozitia pe curba poate indica in care faza se afla economia in ciclul de afaceri. Recesiunile, de exemplu, sunt asociate in general cu un somaj ridicat si putine locuri de munca vacante, corespunzatoare punctelor de pe curba situate mult spre dreapta-jos, in timp ce in expansiune se verifica opusul, adica punctele cele mai din stanga sus. Sa vedem cum arata in cazul Romaniei curba Beveridge.

Curba Beveridge poate, de asemenea, sa-si schimbe pozitia ca raspuns la factorii structurali. O miscare a curbei spre dreapta ar indica o crestere a somajului de echilibru, in timp ce o miscare spre stanga implica o scadere a ratei somajului de echilibru

Curba Beveridge in cazul Romaniei in perioada 2008-2012. Sursa datelor: INSSE.





La inceputul anului 2008, economia era intr-o faza de expansiune. Imediat ce criza s-a simtit in Romania, lucrurile au inceput sa se manifeste si pe piata muncii, iar politicile luate de Guvernele care s-au perindat nu au fost intotdeauna cele mai bune.  Incepand cu trimestrul al II-lea 2009 si pana in primul trimestru 2010 indica o inrautatire a compatibilitatii somerilor cu locurile de munca vacante. Primele doua trimestre din 2010 arata o imbunatatire a acestei compatibilitati, dupa care lucrurile par sa se inrautateasca iar din acest punct de vedere.  Apoi apar masuri alternative, care cand imbunatatesc cand inrautatesc compatibilitatea somerilor cu locurile vacante. Analizate defalcat pe industrii, curba arata o involutie clara a unor sectoare (constructii, turism) dar si altele aflate in expansiune.

Mai jos, curba Beveridge in 1991-2004. Sursa:" Realizarea unor scenarii privind pierderile de forta de munca si capital uman ale Romaniei", ASE




Potrivit unei lucrari de cercetare din ASE, cu titlul "Realizarea unor scenarii privind pierderile de forta de munca si capital uman ale Romaniei", unul dintre motivele pentru care se inregistreaza deficite ale pietei muncii consta in necorelarea numarului de someri cu numarul de locuri vacante existent intr-o economie. Astfel, pot coexista segmente ale pietei muncii in care se manifesta un surplus de forta de munca (cele care ofera salarii mai ridicate si conditii bune de munca) cu segmente in care exista deficit de forta de munca, acestea fiind caracterizate prin persistenta unui numar ridicat de locuri de munca vacante (acelea in care salariile sunt apropiate de salariul minim, iar conditiile de munca sunt dificile).

Totusi, slaba compensare a surplusului cu deficitul de forta de munca poate fi cauzata atat de diferentele de dezvoltare ale regiunilor, cat si de disparitatile fenomenului de migratie la nivel regional. Astfel, regiunile relativ dezvoltate tind sa inregistreze locuri de munca vacante in sectoarele remunerate mai putin, in timp ce regiunile relativ mai sarace inregistreaza surplusuri de forta de munca in majoritatea segmentelor pietei muncii; insa, daca regiunile mai putin dezvoltate se caracterizeaza printr-o migratie ridicata a fortei de munca, atunci acestea pot avea o rata mai ridicata a numarului de locuri de munca vacante in anumite sectoare de activitate. In consecinta, analiza relatiei dintre somaj si locurile de munca vacante poate oferi o serie de informatii in legatura cu gradul de flexibilitate a pietei muncii si cu decalajele dintre regiuni.



Rata locurilor de munca vacante reprezinta raportul dintre numarul locurilor de munca vacante si numarul total al locurilor de munca (ocupate si vacante), exprimat procentual. Modificarea curbei Beveridge este rezultatul factorilor institutionali specifici functionarii pietei muncii, a intensitatii fenomenului de migratie si a mobilitatii intra si inter-sectoriale a fortei de munca:
  • sistemul de asigurari de somaj, care afecteaza direct inclinatia somerului de a ocupa locurile de munca vacante. Aspectele lui cele mai importante sunt  generozitatea si durata beneficiilor, gradul de acoperire, rigoarea cu care sistemul este operat si extinderea cu care somerii primesc consiliere adecvata si sprijin de la serviciile publice de ocupare;
  • politicile active pe piata muncii (PAPM) pot sa faciliteze compatibilitatea dintre someri si locurile de munca vacante. Scopul PAPM este de a furniza asistenta activa somerilor care isi vor imbunatati sansele de a obtine un loc de munca. De exemplu, serviciile de ocupare publica pot contribui la intalnirea dintre someri si locurile de munca disponibile anuntate de agentii economici ("job brokerage"). Locurile de munca vacante pot necesita calificari diferite de acelea pe care pot sa le furnizeze somerii, necesitand instruire. Lipsa de compatibilitate a calificarilor poate fi o problema particulara pentru somerii de lunga durata, ale caror calificari generale pot sa se fi deteriorat din lipsa utilizarii lor, iar/sau calificarile locurilor de munca specifice sa nu poata fi transferabile la angajatorii viitori. O incompatibilitate similara poate afecta tinerii care termina scoala fara sa aiba ocalificare ceruta pe piata muncii;
  • legislatia de protectie a ocuparii (LPO), care consta din reglementari ce determina nivelul securitatii ocuparii, incluzand reguli pentru contractele pe termen fix, agentii de plasare temporara si alte forme ale ocuparii temporare, care afecteaza eficienta compatibilitatii. Strictetea LPO fac firmele mai prudente in ceea ce priveste ocuparea locurilor de munca vacante determinand scaderea vitezei cu care somerii se intorc in campul muncii, reducand eficienta armonizarii locurilor de munca. Alta situatie este ca unele tari au mentinut LPO stricte pentru angajatii obisnuiti (full-time), in timp ce altele au relaxat regulile pentru contractele temporare. Aceasta combinatie a condus la o expansiune a locurilor de munca temporare in cateva tari, care genereaza fluxuri crescute de locuri de munca vacante noi si someri recenti, ca urmare a pozitiilor temporare;
  • mobilitatea geografica limitata constituie alta bariera impotriva compatibilitatii dintre someri si locurile de munca disponibile. Preferintele privind locatia, domiciliul sau responsabilitatile de familie restrang zona unde multi lucratori sunt pregatiti sa lucreze. Aceasta imobilitate explica coexistenta insuficientei pietei muncii in anumite regiuni a tarii si ratei de somaj inalte in altele, adesea pentru perioade lungi de timp.
Reprezentarea curbei Beveridge pentru Romania evidentiaza reducerea gradului de compatibilitate intre locurile de munca vacante si numarul somerilor in contextul in care economia a inregistrat progrese reduse ale procesului de macrostabilizare. IMai sus. este prezentata evolutia curbei Beveridge in perioada 1991-2004 care ilustreaza o evolutie aleatoare a corelatiei dintre locurile de munca vacante si rata somajului. Astfel, se poate observa ca in perioada 1994-1997 a avut loc o imbunatatire a compatibilitatii somerilor cu locurile de munca vacante, urmata de o inrautatire in perioada 1997-2000 si apoi, din nou, de o imbunatatire in perioada 2000-2003. Din 2003 curba se deplaseaza in sus, ceea ce indica un dezechilibru, deoarece cresc locurile de munca vacante fara ca aceasta crestere sa fie insotita de o reducere a ratei somajului. Trebuie avut in vedere, totusi, ca pozitia punctului 2004 este doar estimativa deoarece s-au folosit doar datele din ianuarie, februarie si martie privind locurile de munca vacante si numarul somerilor. Aceasta curba a fost trasata pentru a ilustra, atat procesul de armonizare a locurilor de munca vacante cu somerii din tara noastra, cat si importanta folosirii acestui instrument in analiza performantelor institutiilor pietei muncii, se mai arata in cercetarea mai sus citata.

Incepand cu anul 2004 s-a inregistrat o deplasare catre stanga a curbei Beveridge, acest proces fiind accentuat incepand cu anul 2007, ca urmare a supraincalzirii economiei si a migratiei fortei de munca. Reducerea ratei somajului pana la un minim de 3,7% si  resterea numarului de locuri de munca vacante s-au manifestat pana in luna octombrie 2008, dupa care rata locurilor vacante s-a micsorat pana la un nivel de 0,2%; deplasarea curbei Beveridge catre dreapta jos evidentiaza instalarea recesiunii in economia romaneasca


Citeste mai multe despre   










3623 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Șomajul (Joi, 30 mai 2013, 2:56)

    punk [utilizator]

    Orice analiză de genul ăsta e viciată de cifrele complet burtiere pe care le publică INS-ul la capitolul șomaj.

    România are o participare extrem de redusă în piața muncii cu șomaj cronic profund. Oamenii stau o vreme fără muncă și apoi ies din statisticile INS. Sau nu intră niciodată pentru că sunt "lucrători neremunerați în ferme familiale" = șuți prin Spania și Italia.

    Ce să mai vorbim de locurile de muncă vacante, în aproape orice firmă ele sunt ținute la secret, prepopulate cu recomandări interne, abia apoi publicate scurt și acoperite rapid. Cine are nevoie să intervieveze 10 șomeri care vor de fapt o adeverință să-și ia șomajul în continuare ?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version