Saptamana care s-a incheiat a fost plina de evenimente economice- unele cu impact pozitiv dar din pacate si dintre cele care au afectat negativ economia. Esecul privatizarii Postei Romane sau plafonarea salariilor sefilor din companiilor de stat sunt doar doua exemple. Si Europa isi are vestile sale bune si mai putin bune. HotNews a realizat un top al acestor evenimente, adaugand si datele economice importante la care ne putem astepta saptamana care urmeaza. Topul nu este realizat in mod necesar in functie de criteriul impactului economic.

Vedeti mai jos top 10 evenimente interne si externe ale saptamanii recent incheiate si previziunile pentru saptamana urmatoare.

  • Top 5 evenimente interne

1. Esecul Privatizarii Postei. Niciun potential investitor nu a cumparat caietul de sarcini -impact puternic negativ

Niciun potential investitor nu a cumparat caietul de sarcini pentru privatizarea Companiei Nationale Posta Romana, a declarat directorul general al companiei, Ion Smeeianu, intr-o conferinta. Potentialii investitori au solicitat prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante, dupa ce ANAF a calculat, in urma unui control, noi datorii fiscale, de 107 milioane lei (25 milioane euro).

Posta Romana va fi restructurata intr-o perioada de 180 zile, iar ofertele ferme si angajante pentru privatizarea companiei vor putea fi depuse pana la 30 iunie 2014, acest ultim termen putand fi insa devansat daca se constata ca operatorul postal a devenit atractiv in urma reorganizarii. Posta este cel mai mare operator de profil si are o retea teritoriala de aproximativ 7.100 de oficii postale. In 2011, cifra de afaceri a CNPR a scazut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, iar pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei. Compania avea la sfarsitul anului 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numarul mediu de salariati scazuse cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.

  • Decizia privind reducerea CAS va fi luata in toamna, pe baza rezultatelor economice- stire mai degraba negativa

Despre reducerea CAS s-a vorbit si s-au facut promisiuni in campania electorala. Masura e trecuta si in programul de guvernare al USL, insa dupa alegeri s-a asternut tacerea, oficialii preferand sa amane aplicarea acestei masuri pana la obtinerea acordului Fondului Monetar. Care Fond e de parere ca ar scadea veniturile la buget iar diferenta trebuie acoperita. Estimarile arata ca, cel mai devreme din 2014, s-ar putea reduce cu doua puncte procentuale CAS pentru angajator, dar nu e sigur nimic. O decizie va fi adoptata in toamna, cand va fi stabilit bugetul atat pe 2014, cat si pe 2015 si 2016, pe baza rezultatelor economice din primele doua trimestre si a previziunilor pentru trimestrul trei al acestui an, a declarat premierul Victor Ponta.

"In toamna, in baza rezultatelor din primele doua trimestre si a previziunilor pentru trimestrul trei, incepem sa construim proiectul de buget pentru 2014. Mai mult, sper sa putem trece in Constitutie, la revizuire - pentru ca acum se prevede foarte clar ca bugetul este anual - notiunea de buget multianual, si pe baza unor date foarte concrete in toamna vom sti exact cum construim bugetele pentru 2014, 2015 si 2016. Intentia si angajamentul nostru, ca si convingerea ca este un lucru foarte bun, merge in primul rand spre reducerea contributiilor de asigurari sociale la angajator", a spus Ponta dupa ce a participat la conferinta "Cities of Tomorrow": dezvoltarea urbana, incotro?, organizata de Camera de Comert si Industrie Romano-German? (AHK Romania) si Mediafax

  • Romania, primul loc in Europa Centrala dupa numarul de insolvente (studiu)- stire mai degraba negativa

Insolvente sunt peste tot in Europa, ca asa e in criza. Nu inseamna ca afacerile care mor nu sunt viabile ci doar ca multe firme nu isi incaseaza banii la timp si prin urmare nu pot face la randul lor plati. Potrivit studiului, numarul insolventelor va creste in acest an cu 10%, ritm inregistrat si anul trecut, cand 23.665 de firme au intrat in incapacitate de plata, Romania raportand astfel cele mai multe astfel de cazuri din Europa Centrala, potrivit unui studiu al Coface. In total, in Europa Centrala au fost inregistrate anul trecut 72.630 de insolvente, in crestere cu 3,5% fata de 2011, cele mai multe in Romania si in Ungaria (22.840). In Bulgaria, 1.339 de firme au intrat in incapacitate de plata, in crestere cu 243,3% comparativ cu anul anterior, in Polonia au fost raportate 877 de insolvente, cu 21,3% mai multe fata de 2011.

Doar in Serbia, Ucraina, Estonia si Letonia au fost consemnate scaderi ale numarului de firme care au ajuns in situatia de a nu-si mai putea plati datoriile.

Insolventele ingrijoreaza in special bancile, iar impactul economic este ridicat- somaj, formarea de arierate, tensiuni sociale. Guvernul intentioneaza sa restranga modalitatile-considerate prea flexibile- ale firmelor de a-si declara insolventa.

  • Comisia Europeana recomanda incheierea procedurii de deficit excesiv impotriva Romaniei-
    stire mai degraba pozitiva

Comisia Europeana (CE) recomanda Consiliului incheierea procedurii de deficit excesiv in cazul Romaniei, dupa ce a constatat reducerea deficitului bugetar sub nivelul maxim de 3% permis in UE si estimeaza mentinerea atat a deficitului, cat si a indatorarii publice in limita permisa in Tratatul UE. Romania a inregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, dupa standardele UE, iar executivul comunitar estimeaza o reducere la 2,6% pentru anul in curs si la 2,4% pentru 2014. Procedura de deficit excesiv poate conduce la sanctiuni financiare in cazul statelor din zona euro, in timp ce tarile non-euro pot fi pedepsite prin blocarea accesului la fonduri UE. Ministerul Finantelor Publice a informat la inceputul anului ca Ecofin ar putea adopta in mai-iunie decizia finala de abrogare a deficitului excesiv, dupa confirmarea datelor privind executia bugetara si in functie de o analiza privind posibilitatea ca Romania sa aiba o tendinta clara pe termen mediu de a mentine deficitul sub limita de 3% din PIB.

Executivul comunitar se asteapta ca deficitul bugetar al Romaniei sa ramana sub 3% in perioada prognozata, 2013-2014, dupa ce Romania a reusit sa ajunga la 2,9% anul trecut. Decizia Ecofin privind existenta deficitului excesiv in cazul Romaniei a fost adoptata in iulie 2009. Ea a fost determinata de faptul ca Romania inregistrase in 2008 un deficit de 5,4% din PIB.

In consecinta, Romania a trebuit sa adopte masuri severe de scadere a deficitului in domeniul salarizarii in sistemul public, schimbari in sistemul de pensii, precum si alte masuri menite sa reduca dezechilibrele majore reflectate inclusiv in deficiul contului curent extern.

  •  Guvernul a limitat salariile directorilor din companii de stat- stire mai degraba pozitiva

Guvernul a limitat salariile directorilor din companii de stat la un nivel reprezentand de sase ori salariul mediu brut in ramura respectiva, printr-o ordonanta de urgenta aprobata in sedinta de miercuri. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a afirmat ca procesul de managament privat nu este afectat, deoarece pe langa remuneratia fixa, care nu poate depasi de sase ori salariul mediu brut pe ramura, va exista si o remuneratie variabila, in functie de atingerea unor indicatori de performanta.

"Aceasta este remuneratia fixa, separat avem o remuneratie variabila care poate fi stabilita in functie de recomandarile consultantilor si care va depinde de atingerea unor indicatori de performanta. Companiile de stat au fost exceptate de la legea salarizarii unitare si in continuare creau situatii anormale, discrepante foarte mari salariale, venituri salariale foarte mari ale unor conducatori de companii de stat, eventual chiar cu pierderi", a spus Voinea.

Intr-un comunicat transmis ulterior de Guvern se arata ca, la regiile autonome si la societatile comerciale, componenta fixa lunara a remuneratiei membrilor neexecutivi ai CA nu poate depasi media pe ultimele 12 luni a castigului salarial mediu brut lunar din ramura in care isi desfasoara activitatea regia sau societatea respectiva, medie comunicata de INS.

"Am vazut si eu companii de stat la care punem manageri privati. Nu stiu de ce suntem ministri si nu lucram la Nuclearelectrica, ca cel mai mic venit este de 484.000 lei pe an", a spus Ponta, enumerand salariile pregatite pentru directorii din Nuclearelectrica. Citeste aici mai multe

  • Oferta preliminara de intentie la Oltchim: se asteapta investitori experimentati- stire mai degraba pozitiva

Pana la urma , privatizarea Oltchim pare sa re-porneasca dupa showul penibil cu Dan Diaconescu. "Investitorul care vrea sa preia Oltchim trebuie sa aiba bonitate, certificata de scrisori de bonitate bancara si de confort, care sa acopere cel putin 25% din suma care trebuie angajata, si sa aiba experienta in domeniul chimiei si petrochimiei, a declarat Ministrul Economiei, Varujan Vosganian.

"Am decis sa devansam termenul de negociere si sa realizam o solicitare preliminara de intentie pentru a tatona asteptarile pietei si sa ne ajute sa realizam o lista scurta a posibililor investitori. Oferta va fi publicata luni pe site-ul ministerului. Un astfel de investitor ar trebui sa aiba o bonitate care sa fie probata de scrisori de bonitate bancare si de confort de la o banca sau de la un consortiu de prim rang si sa acopere macar 25% din suma care trebuie angajata. Sa aiba experienta in domeniul chimiei si pertrochimiei si o retea globala in care sa se integreze. Oferta va fi publicata luni pe site-ul ministerului si a Oltchim", a spus Vosganian intr-o conferinta.

Combinatul din Ramnicu Valcea se afla in insolventa din luna ianuarie a acestui an. Privatizarea companiei a esuat anul trecut intrucat Dan Diaconescu, castigatorul licitatiei pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni, nu a platit suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane de euro.

Autoritatile romane s-au angajat prin acordul cu FMI sa privatizeze Oltchim, in caz contrar compania urmand sa intre in lichidare. Citeste aici mai multe

  • Basescu:Sectorul de stat nu e pregatit sa treaca la euro, poate devenim candidat serios in 2017-2018- stire mai degraba pozitiva

Presedintele Traian Basescu a declarat, joi, ca sectorul de stat al economiei romanesti nu este competitiv si "nu este pregatit sa intre in zona Euro", estimand totodata ca tara noastra ar putea deveni "un candidat serios" pentru Eurozona in 2017 - 2018 daca acordul cu FMI si UE va avea succes. Basescu a sustinut ca aderarea Romaniei la zona Euro a fost amanata pentru inca "vreo cativa ani", din cauza crizei economice, "chiar in conditiile in care atunci cand economistii se uita la cele cinci criterii de la Maastricht constata ca trei sunt deja indeplinite si alte doua sunt foarte aproape de a fi indeplinite".

"A devenit clar pentru noi, privind la efectele din ultimii ani, ca nu este suficient sa indeplinesti criteriile de la Maastricht. Dincolo de a indeplini cele cinci criterii, pentru a fi competitivi in Eurozona trebuie sa ai o economie competitiva. Am vazut efectele intrarii in zona Euro la statele care au intrat in ultimii doi-trei-patru ani, cu criteriile de la Maastricht pe deplin indeplinite, dar din pacate cu economiile necompetitive", a sustinut seful statului.

El a precizat ca in prezent sectorul privat din Romania "in cea mai mare parte este extrem de performant, competitiv", dar sectorul de stat al economiei care nu este competitiv si "nu este pregatit sa intre in zona Euro".

"Ma intreb ce s-ar intampla cu Caile Ferate Romane daca ar fi in Eurozona, cu o moneda extrem de fixa, cu conditii de plata, achizitii si prestatii in euro. Ar fi un dezastru din cauza lipsei de competitivitate", a argumentat Basescu.

Presedintele a afirmat ca o problema similara ar putea fi si pentru sectorul energetic, care nu ar putea sa se mai bazeze pe deprecierea monedei nationale.

  • Deficitul bugetar se mentine in limite care nu pericliteaza tinta agreata cu partenerii internationali, potrivit Ministerului Finantelor - stire mai degraba pozitiva

"In cursul lunii aprilie, ca urmare a platii anticipate a drepturilor salariale aferente lunii aprilie s-a inregistrat o crestere a deficitului, influenta de circa 0,2 puncte procentuale, avand caracter sezonier care se va recupera in luna mai. Astfel, in absenta acestor plati anticipate, deficitul bugetar pe primele patru luni ar fi fost de 1% din PIB, fata de 0,85% din PIB in perioada similara a anului 2012", noteaza institutia. In acest deficit este reflectata insa si reintregirea salariilor bugetarilor, indexarea pensiilor, returnarea contributiilor de asigurari sociale de sanatate pentru pensionari, majorarea salariului minim, precum si reducerea arieratelor. Bugetul pentru acest an fost construit pe o tinta de deficit de 2,1% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat dupa primele patru luni, in suma de aproximativ 65 miliarde lei, reprezentand 10,4 % din PIB, au fost cu 4,3% mai mari in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Impozitul pe venit si contributiile de asigurari sociale au crescut (+11%, respectiv +5,9%), datorita cresterii veniturilor salariale, ca urmare a masurilor de reintregire a salariilor personalului bugetar si a majorarii salariului minim de la 1 februarie 2013.

Incasarile din TVA au urcat cu 6% fata de aceeasi perioada a anului precedent, evolutia favorabila evidentiind faptul ca acestea nu au fost afectate de masura platii TVA la incasare.

Incasarile din impozitul pe profit in luna aprilie au fost mai mari cu 7,9% fata de aceeasi perioada a anului 2012.

La nivelul administratiilor locale s-au inregistrat, de asemenea, cresteri fata de anul precedent la veniturile din impozite si taxe pe proprietate cu 9,0 %.

Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 72,5 miliarde lei, reprezentand 11,6% din PIB, au crescut in termeni nominali cu 7,6% fata de aceeasi perioada din anul precedent. Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 9,7 miliarde lei (1,55% din PIB).

  • Dinamica PIB din primul trimestru este greu de interpretat ca fiind inceputul revenirii de durata a cresterii economice. Indicatorii pe termen scurt ofera inca semnale contradictorii - stire mai degraba negativa

Dinamica Produsului Intern Brut din primul trimestru este dificil de interpretat ca fiind inceputul unei reveniri de durata a cresterii economice, in conditiile in care indicatorii pe termen scurt ofera inca semnale contradictorii, potrivit Consiliului Fiscal.

Consiliul Fiscal isi mentine opinia anterioara potrivit careia nivelul cheltuielilor de personal in perioada 2014-2016 apare drept subevaluat", isi incheie Consiliul Fiscal aprecierile cu privire la Strategia Fiscal Bugetara 2014-2016. Potrivit documentuluidinamica PIB la nivelul trimestrului I este dificil de interpretat ca fiind inceputul unei reveniri de durata a cresterii economice, in conditiile in care indicatorii pe termen scurt ofera inca semnale contradictorii: contractia importurilor in conditii de apreciere reala a cursului de schimb indica mai degraba o evolutie slaba a cererii agregate, dinamica creditarii bancare ramane in teritoriu negativ, iar accelerarea dinamicii trimestriale a vanzarilor cu amanuntul in primul trimestru a avut loc in conditiile unei traiectorii lunare care sugereaza o decelerare la nivelul trimestrului urmator. Citeste aici mai mult

Evenimente externe importante

  • Grecia a modificat termenii privatizarii distribuitorului de gaze DEPA, pentru a atrage Gazprom

Grecia a modificat conditiile de privatizare a distribuitorului de gaze DEPA, deschizand calea pentru participarea la licitatie a grupului rus Gazprom, a declarat o sursa oficiala implicata direct in discutiile legate de vanzare, transmite Kathimerini, citat de Mediafax..

Agentia elena de privatizare HRADF a finalizat termenii contractului de vanzare, reducand suma pe care cumparatorul trebuie sa o depuna drept garantie, inainte ca acordul sa fie aprobat de autoritatile de reglementare. "Garantia a fost redusa la 10% din pretul de achizitie", a spus oficialul elen. Totodata, cumparatorul va fi despagubit, daca DEPA nu va reusi sa colecteze facturile restante de la clientii afectati de recesiune.

"Garantam arierate de pana la 180 de milioane de euro, daca nu sunt recuperate pana la 31 decembrie 2015", a spus sursa.

Gazprom a solicitat aceste concesii autoritatilor de la Atena, mizand pe pozitia de singura mare companie energetica interesata de preluarea DEPA.

Grecia are nevoie sa vanda DEPA pentru a atinge tinta de venituri din privatizari stabilita in acordul cu UE si FMI.

Anul trecut, Gazprom a facut o oferta preliminara de 900 de milioane de euro pentru DEPA, care a obtinut anul trecut un profit net de 106 milioane de euro.

  • China va construi in apropierea capitalei bieloruse Minsk un oras industrial

Orasul va avea cu o suprafata de peste 100 de kilometri patrati si suficiente locuinte pentru 155.000 de persoane, cu scopul de a crea o punte de export catre UE si Rusia pentru companiile chineze, potrivit Bloomberg, citat de Mediafax.

Presedintele bielorus Aleksandr Lukasenko a alocat suprafata necesara, situata in jurul aeroporului international de la Minsk, potrivit unor oficiali bielorusi si chinezi, citati de Bloomberg.

Parcul industrial gigant va fi situat pe traseul autostrazii M1, care face legatura intre Moscova si Berlin via Belarus si Polonia. O linie feroviara de mare viteza va face legatura intre centrul orasului si aeroport.

Necesitatile de energie ale noului oras vor fi asigurate de prima centrala nucleara din Belarus, care va fi construita de Rusia pana in anul 2018, investitie estimata la 10 miliarde de dolari.

Lukasenko, aflat la putere de aproximativ doua decenii, apeleaza astfel la China pentru a revigora economia, cu un PIB de 60 miliarde de dolari. Belarus a avut nevoie in ultimii 4 ani de imprumuturi de urgenta in valoare de de 6,5 miliarde de dolari de la Fondul Monetar International si Rusia.

China va dobandi astfel acces la un centru de productie situat la 270 de kilometri de Polonia si Lituania, state membre UE, in timp ce comertul cu Rusia si Kazahstan este scutit de taxe datorita uniunii vamale a celor doua tari cu Belarus.

Totodata, producatorii chinezi vor avea aces la o forta de munca bine educata, insa la costuri reduse. Salariul mediu din Belarus este de 560 de dolari pe luna, jumatate fata de nivelul din Polonia.

"Este un proiect unic. Nimeni nu va mai putea construi in Europa un asemenea parc industrial. Infrastructura este atat de puternica", a declarat pe 17 mai, la televiziunea de stat din Belarus, ambasadorul chinez la Minsk Gong Jianwei.

Lukasenko a incercat in ultimii ani sa-si consolideze relatiile cu parteneri din afara fostei Uniuni Sovietice si sa-si reduca dependenta de Rusia, dupa intensificarea sanctiunilor SUA - UE asupra sa si a altor oficiali bielorusi dupa alegerile din 2010, in urma carora mai multi adversari politici au fost inchisi.

  • Germania si Franta vor combaterea somajului in zona euro prin credite ieftine acordate companiilor

Germania si Franta considera ca somajul in randul tinerilor poate fi combatut prin acordarea de credite ieftine companiilor din statele din zona euro aflate in dificultate, cele mai mari tari din Europa dorind un raspuns comun la criza datoriilor, relateaza Bloomberg, citat de Mediafax.

Ministrul german de Finante Wolfgang Schaeuble, omologul sau francez Pierre Moscovici si Werner Hoyer, presedintele Bancii Europene de Investitii (BEI), au semnalat in timpul unei intalniri la Paris costul ridicat de finantare din sudul Europei, care este un obstacol pentru redresarea economica.

"O firma mica sau mijlocie din Italia sau Spania nu finanteaza o investitie la aceeasi dobanda ca o companie germana. Canalele de finantare nu functioneaza", a spus Moscovici.

Schaeuble a spus la randul sau ca somajul in randul tinerilor, in sudul Europei, submineaza unificarea europeana.

Presedintele francez Francois Hollande si cancelarul german Angela Merkel au promovat idei diferite referitoare la solutiile de relansare a cresterii in zona euro, liderul de la Paris cerand mai putina austeritate, iar cel german o reducere a datoriilor si a deficitelor bugetare, insotita de reforme pe piata muncii, pentru stimularea angajarilor.

Guvernul german a indicat insa ca intentioneaza sa prezinte un proiect comun cu Franta, pentru stimularea infiintarii de locuri de munca pentru tineri, cei mai loviti de recesiune.

Somajul in randul tinerilor de pana la 25 de ani a atins in zona euro 24% in martie, potrivit datelor Eurostat. In Spania somajul afecteaza 55,9% dintre acesti tineri, in Portugalia 38,3%, in Italia 38,4%, iar in Franta 26,5%

  • Scandalul Tapie: FMI continua sa aiba incredere in Christine Lagarde

La doi ani de la scandalul Strauss Kahn, FMI a evitat o noua criza, reafirmandu-si sprijinul marti pentru directoarea sa generala, Christine Lagarde, care a scapat de a fi pusa sub acuzare in afacerea Tapie/Credit Lyonnais, scrie cotidianul elvetian Tribune de Geneve, citand AFP. Dupa decizia Curtii de Justitie a Republicii franceze de a o plasa vineri pe actualul sef al FMI sub statutul de "martor asistat", Consiliul de administratie al FMI, care reprezinta cele 188 de state membre, s-a reunit marti cu usile inchise pentru a informa apoi despre sprijinul acordat directoarei FMI. HotNews a realizat un documentar din care reiese ca in ultimii 25 de ani, toti directorii FMI au plecat din functie prin demisie. Lagarde ar putea fi o exceptie, desi ea poate fi pusa sub acuzare in orice moment. Citeste aici mai multe

  • Italia are sansa sa devina ar treilea mare producator de petrol al Europei

Sub plantatiile de maslini din sudul Italiei, al doilea mare furnizor de ulei de masline din lume, se afla cele mai mari rezerve onshore de titei din Europa, care ofera tarii o arma de combatere a recesiunii si sansa de a urca pe locul trei intre tarile producatoare de petrol de pe continent, potrivit Mediafax.

Basilicata are rezerve de titei de peste 1 miliard de barili, iar grupul italian Eni si Total din Franta intentioneaza sa dubleze cantitatea extrasa in regiune si sa majoreze productia de petrol a Italiei la aproape 200.000 de barili pe zi, relateaza Bloomberg. Italia ar deveni astfel al treilea mare producator de petrol din Europa, dupa Marea Britanie si Norvegia.

Majorarea productiei de petrol poate duce la crearea a circa 20.000 de locuri de munca in Italia, care extrage circa 101.000 de barili de petrol pe zi, adica 7% din consumul total.

Daca proiectele aflate in curs in Basilicata vor ajunge la capacitate, productia totala a Italiei ar putea urca la circa 170.000 de barili pe zi, o crestere de 68% comparativ cu 2012. Totodata, Eni discuta cu autoritatile locale cresterea productiei de petrol cu alti 25.000 de barili pe zi, iar livrarile ar putea urca in viitor cu alti 20.000 de barili.

Astfel, cantitatea de petrol extrasa s-ar putea dubla, iar Italia ar ajunge al treilea mare producator de titei din Europa, depasind Danemarca, ale carei livrari au fost de 202.000 de barili pe zi in 2012, potrivit datelor Agentiei Internationale pentru Energie.

Productia de petrol a Danemarcei este in scadere din 2004, in timp ce cea a Italiei in crestere din 2009.

Calendarul evenimentelor de urmarit in saptamana 2-7 iunie:

INS:

Turismul aprilie 3 iunie

Cifra de afaceri in comertul cu amanuntul* aprilie 3 iunie

Indicele preturilor productiei industriale (IPPI) aprilie 4 iunie

Indicii trimestriali ai costului fortei de munca trim. I 2013 4 iunie

Constructii de locuinte (date provizorii) trim. I 2013 4 iunie

Investitiile in economia nationala (date provizorii) trim. I 2013 4 iunie

Veniturile si cheltuilelile gospodariilor anul 2012 5 iunie

Castigul salarial mediu lunar aprilie 5 iunie

Produsul intern brut date provizorii trim. I 2013 5 iunie

Resursele de energie (date provizorii) 1 ian. 2012- 30 apr. 2013 6 iunie

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie aprilie 7 iunie

Indicii valorici ai comenzilor noi din industrie aprilie 7 iunie

BNR

Ratele dobânzilor practicate de instituţiile de credit - aprilie 2013

Date statistice

03.06.2013 - Rezervele internaţionale - mai 2013

05.06.2013 - Indicatori de risc bancar, Centrala Riscului de Credit - aprilie 2013

Date statistice