Aparitia pe piata a cartofilor noi si a capsunilor au facut ca indicele preturilor de consum (IPC) in luna mai 2013 fata de aprilie 2013 sa fie de 100,23%, iar fata de mai 2012, de 105,32%. Cresterea medie a preturilor pe total, in ultimele 12 luni (iunie 2012 - mai 2013) fata de precedentele 12 luni (iunie 2011 - mai 2012), determinata pe baza IPC este 4,7%, iar cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) este 4,3%, a anuntat marti Institutul National de Statistica. Fata de luna anterioara, preturile marfurilor alimentare au crescut in mai cu 0,8%, in timp ce preturile marfurilor nealimentare au scazut cu 0,1% iar tarifele serviciilor au ramas relativ stabile. Statistica masoara lunar circa 150.000 de preturii, impartite in 1800 de sortimente. Fiecare dintre noi resimte insa in mod individual cresterile sau descresterile de preturi, in functie de propriile obiceiuri de consum.
In graficul de mai jos aveti topul scumpirilor pe categorii de marfuri. Click pe imagine pentru marire
- Oamenii acorda o atentie mai mare preturilor care cresc decat celor care sunt stabile sau scad - majorarile de preturi ne raman, de asemenea, mai mult timp in memorie.
- Cheltuielile marunte, frecvente sunt mai puternic percepute. In ultimii ani, preturile unor bunuri si servicii achizitionate in mod frecvent au crescut peste medie. Printre acestea se numara benzina, painea si biletele de transport in comun. Adeseori, acordam o atentie prea mare variatiilor preturilor acestor articole atunci cand ne gandim la inflatie, ceea ce ar putea insemna ca, in cele din urma, supraestimam rata reala a inflatiei.
- Cheltuielile prin plati electronice sunt mai putin percepute - o suma substantiala din bugetul gospodariei noastre este cheltuita pe bunuri si servicii achizitionate mai rar, cum ar fi masinile si vacantele. Exista si articole pentru care plata se face adesea prin transfer bancar automat, cum ar fi diferitele facturi care pot fi astfel achitate. Tendinta noastra este de a remarca mai putin aceste cheltuieli si variatiile preturilor articolelor astfel achizitionate atunci cand ne gandim la inflatie.
- Inflatia "personala" - indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC) are la baza un cos mediu de bunuri si servicii. Acest cos mediu este reprezentativ pentru toate gospodariile populatiei. Cu toate acestea, s-ar putea ca gospodariile in care se inregistreaza o inflatie peste medie sa simta mai acut acest lucru decat cele in care inflatia este sub medie. Exemplu: daca preturile benzinei cresc mai mult decat preturile altor bunuri si servicii, persoanele care folosesc frecvent autoturismul propriu pot "simti" o rata a inflatiei care este mai mare decat IAPC, cheltuielile acestora cu benzina depasind media. Spre deosebire de acestea, persoanele care folosesc mai rar sau nu folosesc deloc un autoturism propriu inregistreaza o rata a inflatiei "personale" mai scazuta.
- Variatii ale preturilor comparativ cu variatii ale nivelului de calitate - de cele mai multe ori credem ca variatiile pretului unui produs inseamna inflatie. Uneori, se produce in acelasi timp si o modificare a calitatii produsului. Acest lucru e luat in considerare de IAPC prin scaderea variatiei datorate calitatii. Exemplu: este posibil ca preturile autoturismelor sa fi crescut, dar noile modele includ, cel mai adesea, in versiunea standard echipamente care, anterior, erau vandute ca optiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer conditionat sau airbag-urile). In astfel de cazuri, cresterea preturilor se datoreaza in parte unei cresteri a calitatii, si nu doar inflatiei.
Vezi mai jos ponderile diferitelor marfuri in cosul de consum
Daca preturile autoturismelor au crescut, sa zicem, in medie cu 5%, dar cresterea calitatii reprezinta doar 1%, atunci IAPC va indica o crestere de 4% pentru preturile la acest produs. Franta are chiar pe site-ul Statisticii lor o aplicatie prin care fiecare isi poate masura inflatia personalizata. Pentru ca , in mod corect au remarcat ei, nu exista consumator mediu.
0
1
