Guvernul a ratat mai mult de jumatate dintre angajamentele asumate in negocierile cu FMI, inclusiv tinta arieratelor, dar solicita derogari din partea institutiei financiare astfel incat Consiliul Director, care se va reuni la 26 iunie, sa accepte inchiderea cu succes a acordului, transmite Mediafax. Surse apropiate negocierilor au declarat pentru HotNews ca documentul citat se refera la momentul de dinaintea extensiei de 3 luni, adica din decembrie. "In baza acelui document s-a solicitat extensia cu 3 luni a acordului. Prezentarea lui acum poate genera confuzie", au mai spus sursele citate.

Romania a indeplinit, conform scrisorii de intentie citate ca fiind transmise de Guvern catre FMI in aceasta saptamana, inainte de ultima evaluare a acordului in board-ul Fondului, si obtinuta de MEDIAFAX, doar doua dintre cele cinci criterii de performanta cantitative si tot doua dintre cele cinci tinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanta privind activele externe nete ale Bancii Nationale a Romaniei, cel privind soldul bugetului general consolidat si cel privind arieratele bugetului de stat.

Tintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autoritatilor locale si arieratele intreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.

Principalele preconditii pentru inchiederea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de catre autoritatile locale si privatizarea CFR Marfa, operatiune de vanzare neincheiata pana la acest moment.

"Autoritatile din Romania isi reafirma angajamentul fata de programul economic sustinut de Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si de Banca Mondiala. Din pacate, in ultima parte a anului 2012, au existat derapaje in implementarea programului. Consolidarea bugetara a continuat, dar mai multe criterii de performanta stabilite pentru cea de-a saptea si cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate si programul reformelor structurale a inregistrat intarzieri", admite Guvernul in scrisoarea de intentie.

Executivul asigura insa ca "se intreprind masuri corective" de indeplinire a obiectivelor programului si solicita derogari pentru criteriile de performanta neindeplinite, astfel incat ultimele doua evaluari sa poata fi finalizate, insistand cu argumentul "performantei realizate de noi in cadrul programului" si masurile corective adoptate.

Astfel, Guvernul asigura ca va reduce, ca actiune prealabila, arieratele bugetului de stat si ale autoritatilor locale pana la nivelurile stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, inainte de eliminarea completa a acestora in cursul anului.

In document se arata ca, urmare a masurilor adoptate spre sfarsitul anului 2012, arieratele au inceput sa scada atat la nivelul administratiei centrale, cat si la nivelul administratiei locale. Cu toate acestea, facturi neplatite suplimentare au determinat ratarea tintelor programului pentru autoritatile locale. La companiile de stat monitorizate in cadrul programului, arieratele s-au situat la finele anului 2012 la 2 procente din PIB, peste plafonul indicativ din program stabilit la 1,5% din PIB, in principal din cauza acumularii de noi arierate in companiile feroviare de stat.

Angajamentul legat de limita stocului de arierate la bugetele locale era de reducere a acestora la 300 milioane lei pana la sfarsitul lunii decembrie a anului trecut, dar in final nu s-a reusit decat sa se ajunga la un nivel preliminat in acest moment de 840 milioane lei. Guvernul spera insa sa se incadreze totusi, la un moment dat, in aceasta tinta si explica faptul ca, in urma unei "inspectii", s-a constatat ca o parte semnificativa a arieratelor, in suma de 360 milioane lei, reprezinta sume constestate, astfel ca nu vor fi luate in calculul sumei totale a arieratelor restante ale autoritatilor locale, asteptandu-se auditul Curtii de Conturi si validarea in instanta a hotararii.

"Arieratele la nivelul autoritatilor locale reprezinta o provocare esentiala. Am achitat cea mai mare parte a arieratelor autoritatilor locale printr-un imprumut de 800 de milioane lei de la bugetul de stat, imprumut ce se va recupera din veniturile viitoare provenite din cotele defalcate si din alte resurse proprii. Am realizat o inspectie a arieratelor autoritatilor locale, in urma careia s-a constatat ca o parte semnificativa a arieratelor, 360 milioane lei, sunt sume cotestate pentru unul dintre urmatoarele motive: nerespectarea dispozitiilor sau reglementarilor legale relevante; facturare sau achizitie inadecvata; sau lipsa evidentelor privind efectuarea lucrarilor facturate. Aceste sume contestate nu vor fi luate in calculul sumei totale a arieratelor restante pe care le au autoritatile locale. Curtea de Conturi va audita sumele contestate si hotararea definitiva va fi validata de instantele judecatoresti", arata Guvernul.

Sursa citata aminteste totodata ca au fost luate masuri menite sa previna aparitia in viitor a arieratelor, prin care se vor asigura ca autoritatile locale ce inregistreaza datorii au majorat nivelul taxelor pe proprietate in concordanta cu inflatia, angajamentele aferente investitiilor efectuate de autoritatile locale in cadrul proiectelor cofinantate de la bugetul de stat sunt limitate la alocarile prevazute in buget, iar recenta Ordonanta de Urgenta 46/2013 privind procedura de insolventa a unitatilor administrativ teritoriale este implementata.

In acelasi timp, insa, Guvernul admite ca prevenirea aparitiei unor arierate in viitor nu se poate realiza pana cand un sistem de control al angajamentelor nu va fi functional pentru toate nivelurile administratiei. In acest sens, va fi elaborata o definitie detaliata a arhitecturii structurale a sistemului ce integreaza sistemul de raportare contabila cu sistemul de plati al Trezoreriei, ce include modulul de control si raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administratiei, fiind deja semnat un contract cu un consultant pentru proiectarea sistemului.

In privinta celorlalte tinte asumate in negocierile cu FMI, dar ratate, cifrele indicate in document ca rezultate preliminate pentru sfarsitul lunii decembrie 2012 indica un plafon al soldului cumulat al bugetului general consolidat de -17,4 miliarde lei (in loc de -14,7 miliarde lei), un stoc al arieratelor bugetului de stat de 30 milioane lei (in loc de 20 milioane lei), un nivel al cheltuielilor primare curente ale bugetului consolidat de 134,3 miliarde lei (in loc de 133,7 miliarde lei), un volum al arieratelor in companii de stat de 11,5 miliarde lei (in loc de 8,9 miliarde lei).

Anuntand ca reducerea arieratelor bugetului de stat la 20 milioane lei si scaderea arieratelor autoritatilor locale la 30 milioane lei este "de asteptat sa fie indeplinite", Guvernul admite ca la acest moment nu a indeplinit criteriile legate de plafonul activelor externe nete, plafonul soldului total al bugetului general consolidat, limita arieratelor interne ale bugetului de stat si sistemului asigurarilor sociale, limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat, limita stocului de arierate la companiile de stat si ale autoritatilor locale.

Alte neindepliniri sunt prezentate la actualizarea bazei de date cu proiectele de investitii pentru a se identifica proiectele prioritare ale autoritatilor locale finantate din fonduri bugetare si fonduri UE si publicarea unei liste a proiectelor cu prioritate redusa ce vor fi intrerupte, semnarea contractului cu consultantul juridic si de tranzactie pentru privatizarea majoritara a complexului Oltenia, finalizarea unei definiri detaliate si a structurii arhitecturii sistemului integrat de raportare contabila si plati de trezorerie, lansarea de oferte publice pentru actiunile detinute de stat la Romgaz si Hidroelectrica.

Pentru semnarea unui contract de vanzare-cumparare cu investitorul strategic desemnat castigator pentru vanzarea pachetului majoritar la CFR Marfa, mentiunea este "in curs de realizare".

Singurele angajamente prezentate ca fiind indeplinite sunt cele legate de lansarea licitatiei pentru o oferta publica secundara de 15% din actiunile detinute de stat la Transgaz, semnarea unui contract cu un consultant de tranzactie pentru o oferta publica initiala de 15% din capitalul social al complexului Oltenia, limita garantiilor bugetului general consolidat, neacumularea de arierate externe la plata, plafonul soldului operational al principalelor companii de stat, limita executiei programului PNDI, publicarea situatiilor financiare la zi ale tuturor spitalelor publice pe pagina de web a Ministerului Sanatatii.

Consiliul Director al FMI va analiza pe 26 iunie daca Romania a indeplinit preconditiile pentru finalizarea cu succes a acordului cu institutia finaciara, iar in cazul unei evaluari negative intelegerea va expira de facto, au declarat, la finele lunii mai, pentru Mediafax surse guvernamentale.

Principalele preconditii sunt achitarea arieratelor de catre autoritatile locale si privatizarea CFR Marfa.

Achitarea arieratelor de catre autoritatile locale este un angajament asumate constant de Romania in negocierile cu FMI si nerespectat de fiecare data.

Premierul Victor Ponta a declarat, la inceputul saptamanii trecute, ca problema arieratelor nu este rezolvata, aratand insa ca aceasta poate fi solutionata pana cand se reuneste boardul FMI.

Board-ul FMI a aprobat in martie extinderea cu trei luni, pana in luna iunie, a acordului cu Romania, astfel incat autoritatile de la Bucuresti sa aiba timp sa indeplineasca obiectivele asumate in relatia cu institutia financiara.

Guvernul a anuntat ca intentioneaza sa incheie un nou acord cu FMI in vara acestui an.

Romania are in derulare un acord preventiv cu FMI si UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt accesate doar in caz de necesitate. In luna ianuarie o misiune comuna a expertiilor internationali a negociat cu Guvernul mai multe masuri de reforme structurale si privatizari care ar urma sa fie implementate pentru ca intelegerea sa poata fi incheiata, cu o intarziere de trei luni fata de programul initial.

Actualul acord a fost parafat in primavara anului 2011, odata cu inchiderea intelegerii incepute in 2009.