Analiza Autoritatea de Supraveghere Financiara. Cum e in Europa si cum e la noi

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 19 iunie 2013, 11:43 Economie | Finanţe & Bănci

In Marea Britanie, Autoritatea de Supraveghere Financiara este independenta fata de Guvern, chiar daca raspunde in fata Trezoreriei si Parlamentului. Are un board 9 executivi, toti cu state vechi de servicii in zona financiara. Membrii boardului sunt numiti de Trezoreria UK. In Polonia, Autoritatea are 7 membri, din care 4 sunt ne-executivi, reprezentand Ministerul Muncii, Banca Centrala, Presedintia si Ministerul Finantelor. In Ungaria, Autoritatea are 3 membri executivi. In Belgia sunt cinci executivi. Pietele financiare din tarile de mai sus sunt mult mai dezvoltate decat cea romaneasca. Cu toate acestea, ASF are 11 membri, din care 5 executivi si 6 ne-executivi.

Exemplele ar putea continua. Diferente mari apar la procedura privind numirile membrilor. In tarile cu bune traditii in materie de control al pietelor financiare, numirile politice sunt ocolite.

Modelul dominant in Uniunea Europeana era pana nu demult cel al autoritatii de supraveghere unice a sectorului financiar, 15 state membre avand in prezent aceasta structura de supraveghere (fie la nivelul bancii centrale, fie ca autoritate distincta, de tip Financial Supervision Authority - FSA): Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Austria, Polonia, Slovacia, Finlanda, Suedia si Marea Britanie. In Bulgaria, de exemplu, Comisia de Supraveghere Financiara este responsabila cu supravegherea pietei de capital, a asigurarilor si a fondurilor de pensii, in timp ce banca centrala este responsabila cu supravegherea institutiilor de credit. Cehia, Irlanda, Lituania si Slovacia au concentrata supravegherea prudentiala a intregului sistem financiar la banca centrala. State membre ale Uniunii Europene, precum Polonia, Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Letonia, Malta, Austria, Finlanda si Suedia au adoptat modelul unei autoritati de supraveghere unice a sistemului financiar.

Potrivit unui document de pe site-ul Ministerului roman al Finantelor, in tarile cu economie de piata, supravegherea bancara era exercitata, de regula, pana la sfarsitul anilor '90 de bancile centrale. Celelalte segmente ale pietei financiare - in principal piata de capital si piata asigurarilor - erau supravegheate de entitati separate. In cazul pietelor financiare  foarte sofisticate, numarul acestor entitati putea fi foarte mare, astfel ca, in Marea Britanie functionau in 1996 nu mai putin de 9 autoritati de supraveghere ale pietei financiare.

Tot in Marea Britanie au urmat si o serie de schimbari. In 1996, Civil Service Committee, un comitet parlamentar, a elaborat un raport care, in lumina recentelor (la acea data) prabusiri ale BCCI si bancii Barings, recomanda scoaterea supravegherii bancare de sub umbrela Bancii Angliei si transferarea sa unui organism separat, care eventual sa preia si supravegherea caselor de economii din domeniul locativ. Dezbaterile au condus la infiintarea, incepand din anul  1998, a asa-numitei Financial Stability Authority (FSA), organismul de supraveghere care din anul 2001 a integrat atributiile tuturor celorlalti supraveghetori din sectorul financiar. Totusi, Banca Angliei a ramas responsabila pentru asigurarea stabilitatii generale a sistemului financiar. De asemenea, ea joaca si rolul de imprumutator de ultima instanta pentru sistemul bancar, in consultare cu Trezoreria statului. Avand in vedere reputatia deosebita a Londrei ca cel mai dezvoltat centru financiar al Europei, unificarea supravegherii financiare a castigat rapid adepti.

In urmatorii cativa ani, mai multe tari din Uniunea Europeana au adoptat modelul FSA - cazul Irlandei, al unora dintre tarile nordice, mai recent al Germaniei si Austriei. O abordare similara a dus la crearea unor institutii de tip FSA si in alte tari de cultura bancara anglo-saxona, precum Australia, sau in economii emergente, care se aflau in plina reforma a sistemului financiar si incercau sa arda etapele, adoptand de la inceput ceea ce percepeau a fi cele mai avansate practici - cazurile Estoniei sau Ungariei.

Un caz specific in Europa este cel al Germaniei unde in urma nemultumirii privind scaderea competitivitatii bancilor germane, a esuarii mai multor fuziuni bancare la varf si a cresterii  ponderii intereselor incrucisate (principalele societati de asigurari sunt actionare la cele mai mari banci si reciproc), Parlamentul a decis in anul 2001 infiintarea unei autoritati de tip FSA, in pofida opozitiei Bundesbank.

In Austria, o decizie similara a fost luata in acelasi an, aparent mai mult ca efect al imitatiei fata de economia vecina mai mare, dar si pentru a rezolva problemele suprapunerilor care apareau ca rezultat al exercitarii supravegherii bancare de catre Banca Austriei si Ministerul Federal al Finantelor. Decizia a fost ulterior respinsa de Curtea Constitutionala si a trebuit sa fie modificata, ceea ce a facut ca Finanzmarktausfsicht, Autoritatea de Supraveghere a Pietei Financiare, sa devina operationala abia la 1 aprilie 2002. Belgia a mers intr-o directie opusa, in sensul cresterii rolului bancii centrale in supravegherea bancara. In anul 2002, Comisia Bancara si Financiara (CBF) si Oficiul pentru Controlul Asigurarilor (OCA) au fost puse sub coordonarea guvernatorului Bancii Belgiei, care asigura conducerea unei nou-infiintate Autoritati pentru Serviciile Financiare, organism de cooperare intre cele doua autoritati de supraveghere.

In Portugalia a fost creat, in septembrie 2000, Consiliul National al Supraveghetorilor Financiari (CNSF). Acesta nu unifica cele trei entitati de supraveghere existente (pentru banci, asigurari si piete de capital), dar asigura cadrul institutional pentru schimbul de informatii si coordonarea activitatii acestora. De asemenea, CNSF propune proiectele de reglementari privind conglomeratele financiare, precum si proiecte de acorduri de cooperare cu autoritatile de supraveghere straine. Semnificativ este faptul ca presedintele CNSF este guvernatorul Bancii Portugaliei, ca o recunoastere a preponderentei rolului sectorului bancar in cadrul sistemului financiar portughez.  In Ungaria, motivul pentru infiintarea in aprilie 2000 a unei autoritati de tip FSA a parut a fi  mai degraba unul de demonstratie. In cursa pentru aderarea la Uniunea Europeana, statul ungar dorea sa semnaleze alinierea la practicile cele mai avansate in domeniu, respectiv la experienta din Marea Britanie, piata financiara cea mai dezvoltata din Europa. Acest lucru s-a evidentiat si in acordarea pentru noua institutie de competente privind protectia consumatorului.

In Estonia s-a infiintat in iulie 2001 o autoritate de supraveghere unificata, mai degraba pentru a imita ex perienta tarilor nordice, care reprezinta principalii investitori, nu numai in sistemul bancar estonian, dar si in intreaga economie si, in acelasi timp, principalii parteneri comerciali. In ceea ce priveste Olanda, tara caracterizata printr-o proportie foarte ridicata a conglomeratelor in activitatea financiara, solutia adoptata si dezvoltata in perioada 1999-2004, caci proiectul a inceput in 1999 dar institutia a luat fiinta abia in 2004, a condus la o structura hibrid care ar putea prefigura un model de succes in viitor. Astfel, supravegherea prudentiala atat macroeconom ica (sistemica), cat si microeconomica pentru toate institutiile financiare, a fost integrata in cadrul Bancii Olandei (pana in 1999 supravegherea microeconomica se realiza de catre autoritati de supraveghere separate), iar Autoritatea Pietelor Financiare realizeaza supravegherea asa-numitului conduct of business - in fapt, protectia consumatorului.

Context:
Criza financiara din 2007 a aratat deficiente puternice ale supravegherii in sectorul financiar atat in cazuri individuale, cat si la nivelul sistemului in ansamblu. Modelele nationale de supraveghere nu au resit sa tina pasul cu globalizarea financiara si cu realitatea pietelor financiare europene, bazate pe integrare si interconectare, in cadrul carora numeroase institutii financiare desfasoara activitati transfrontaliere.
In noiembrie 2008, Comisia Europeana a insarcinat un grup condus de Jacques de Larosiere sa faca recomandari privind modul de consolidare a mecanismelor europene de supraveghere in vederea unei protectii sporite a cetatenilor si pentru a reda increderea in sistemul financiar. In raportul final prezentat la 25 februarie 2009, grupul a recomandat consolidarea cadrului de supraveghere pentru a se reduce pe viitor riscul aparitiei crizelor financiare si gravitatea acestora. Acesta a recomandat reformarea structurii de supraveghere a sectorului financiar in Uniunea Europeana. Respectivul grup a conchis, de asemenea, ca ar trebui creat un sistem european al supraveghetorilor financiari, care sa cuprinda trei autoritati europene de supraveghere, una pentru sectorul bancar, una pentru sectorul valorilor mobiliare si una pentru sectorul asigurarilor si pensiilor ocupationale, si a recomandat crearea unui comitet european pentru risc sistemic, potrivit Regulamentului (UE) nr. 1.094/20101 al Parlament lui European si al Consiliului de instituire a Autoritatii europene de supraveghere (Autoritatea Europeana de Asigurari si Pensii Ocupationale) adoptat la Strasbourg si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


Citeste mai multe despre   












[P] Camera Consultantilor Fiscali organizeaza examen de atribuire a calitatii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent in Bucuresti, in data de 4 noiembrie 2017

Camera Consultantilor Fiscali este organizatia profesionala de utilitate publica care coordoneaza activitatea de consultanta fiscala din Romania si are in evidenta peste 5.500 de membri la nivel national. Inscrierile la examen se fac in perioada 2 octombrie 2017 - 20 octombrie 2017 pe site-ul http://www.ccfiscali.ro/.

4010 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version