Oferta de moneda (indicatorul M3) a crescut cu 0,1% mom, pana la 226,07 mld. RON, determinata de evolutia activelor externe nete (avans de 11,7% mom, pana la 54 mld. RON), care a contrabalansat declinul componentei active interne nete (cu 3% mom, pana la 172,08 mld. RON), arata BNR. In contrapartida, credit neguvernamental a crescut cu 0,8% mom, pana la 221,7 mld. RON, evolutie determinata, in principal, de componenta valutara. Creditul neguvernamental in RON a crescut cu 0,3% mom, la 84 mld. RON, se arata intr-o analiza a SSIF Boker, remisa miercuri HotNews.ro. Citeste in atasament analiza integrala a pietelor de capital din SUA, Europa si Asia.

Din Raport:

Analizand evolutiile an/an, creditul neguvernamental s-a contractat pentru a 3-a luna consecutiv in aprilie, cu 2,4%, evolutie determinata de scaderea creditului neguvernamental in valuta (cu 5,9% an/an), contrabalansata doar partial de cresterea creditului in RON cu 3,9% an/an. Se poate nota evolutia divergenta a creditului acordat companiilor (crestere cu 7,6% an/an pentru creditul in RON si scadere de 8,2% an/an pentru creditul in valuta), care exprima preferinta companiilor pentru creditul in moneda nationala , in contextul volatilitatii asociate cursului valutar. Pe de alta parte, creditul acordat persoanelor fizice continua sa se contracte, atat cel in moneda nationala, dar si cel in valuta, pe fondul continuarii procesului de deleveraging intr-un context de persistenta a unui climat dificil in piata fortei de munca, dar si a inflatiei ridicate.

  • La finalul lunii mai sectorul bancar din Romania continua sa se confrunte cu un important (dar in temperare) deficit de finantare (de aproximativ 3% din PIB), dat fiind ca volumul creditului neguvernamental se situa cu 19,8 mld. RON peste volumul depozitelor.

Ma astept la prelungirea climatului dificil din sfera creditarii si in trimestrul III, pe fondul intensificarii riscurilor macro-financiare externe intr-un context macro-economic intern fragil. Dupa parerea mea, daca riscurile externe vor persista si se vor intensifica in saptamanile urmatoare, relansarea creditarii va fi amanata spre inceputul anului 2014, in ciuda reluarii procesului de normalizare a politicii monetare (asa cum a fost semnalata in mai de BNR).

Ministerul de Finante a publicat evolutia finantelor publice in primele 5 luni ale anului. Finantele publice au inregistrat un deficit de 6,5 mld. RON, reprezentand 1,05% din PIB (in scadere comparativ cu 1,23% din PIB in primele 5 luni din 2012). De fapt, Romania a inregistrat un excedent bugetar de 932,2 mil. RON in mai, pe fondul platii in avans (in aprilie) a salariilor publice (in contextul Sarbatorilor Pascale). In primele 5 luni ale anului veniturile bugetare au crescut cu 4,6% an/an, la 81,1 mld. RON, dat fiind ca veniturile din impozitul pe venit, TVA si accize s-au majorat cu 9,7% an/an, 6% an/an, respectiv 6,3% an/an. Pe de alta parte, veniturile din taxarea profiturilor companiilor au scazut cu 5,3% an/an, ca urmare a evolutiei rezultatelor in sectorul bancar.

Cheltuielile bugetare au crescut cu 3,4% an/an, la 87,6 mld. RON: cheltuielile cu personal, bunuri si servicii si cele cu subventii au consemnat ritmuri de evolutie de 19,5% an/an, 6,1% an/an, respectiv 5,4% an/an. Pe de alta parte, cheltuielile cu dobanzi au scazut cu 0,2% an/an, pe fondul declinului costurilor de finantare (spre valori minime record la jumatatea lunii mai). Cheltuielile cu investitii de capital au reprezentat 1,6% din PIB in primele 5 luni ale anului. Desi deficitul bugetar este in linie cu tintele convenite cu institutiile financiare internationale, dupa parerea mea, situatia finantelor publice interne se mentine fragila, in special in contextul intensificarii recente a factorilor de risc macro-financiare din plan extern (care au determinat majorarea costurilor de finantare). Conform scenariului macroeconomic central, deficitul bugetar se va reduce la 2,5% din PIB in 2013 (de la 2,9% din PIB in 2012).

Ministerul Finantelor Publice a respins oferta bancilor pentru emisiunea de titluri de stat pe 10 ani, in valoare de 300 mil. RON, pe fondul cresterii costurilor de finantare. Este pentru a doua oara in ultimele 5 zile cand Ministerul de Finante respinge oferta bancilor la emisiunea de titluri de stat. Dupa ce a atins valori minime record (la jumatatea lunii mai) costul finantarii statului a crescut abrupt, pe fondul volatilitatii din pietele internationale (determinata de speculatiile privind apropierea de final a expansionismului monetar in Statele Unite, dar si de intensificarea riscurilor macro-financiare din China), dar si in contextul apropierii evaluarii finale a acordului de tip preventiv incheiat cu Fondul Monetar International (in iunie expira termenul pentru implementarea angajamentelor convenite cu institutiile financiare internationale).

De fapt, perceptia de risc a capitalului strain in ceea ce priveste expunerea pe titluri de stat romanesti s-a deteriorat sever si rapid, acest lucru fiind confirmat si de deprecierea monedei nationale pe parcursul ultimelor saptamani si de reducerea expunerii strainilor pe pietele emergente si de frontiera. Prin urmare, am asistat la majorarea dobanzilor pe toate scadentele cu aproximativ 0,83 p.p. de la jumatatea lunii mai pana in prezent. Curba randamentelor se mentine aproape flat, expresie a asteptarilor pietei cu privire la o crestere economica lenta (sub 2% an/an) si o inflatie ridicata (peste 3% an/an) in trimestrele urmatoare. In acest context am putea asista la amanarea procesului de normalizare a politicii monetare, semnalat de BNR la sedinta de politica monetara din mai.

Indicii bursieri interni s-au depreciat in sedinta de tranzactionare de marti, incorporand declinul din pietele internationale de luni (cand piata de la Bucuresti a fost inchisa). Indicele BET a scazut cu 1,27%, pana la 5 246,22 p., in timp ce indicele BET-C a pierdut 1,3%, pana la 2 821,9 p.. Indicele BET-FI a consemnat un declin de 1,22%, pana la 24 383,1 p.. Lichiditatea s-a situat sub pragul de 4,8 mil. EUR, sustinuta in proportie de aproximativ 23% de tranzactiile de tip DEAL cu titlurile FP, PPL si TGN. Actiunile FP s-au depreciat cu 0,56%, pana la 0,622 RON. Companiile din sectorul bancar au scazut, cel mai sever declin fiind consemnat de titlurile EBS (dupa anuntul cu privire la majorarea capitalului social): EBS (-6,59%, pana la 93,5 RON), BRD (-2,37%, pana la 7,43 RON), TLV (-1,61%, pana la 1,22 RON), BCC (-0,99%, pana la 0,05 RON). Scaderi importante au consemnat si companiile din sectorul energetic: TGN (-1,61%, pana la 183 RON), SNP (-1,07%, pana la 0,4175 RON) si TEL (-0,93%, pana la 12,83 RON). In sfera SIF-urilor am asistat la pierderi generalizate, cea mai severa la SIF3 (-2,18%, pana la 0,538 RON).