Consiliul Director al Fondului Monetar International (FMI) a avizat miercuri ultimele doua evaluari ale acordului cu Romania si a aprobat scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile de la Bucuresti, astfel ca acordul inceput in 2011 a fost finalizat cu succes, potrivit Mediafax.

"Romania a incheiat cu succes al doilea acord stand-by cu Fondul. Economia s-a stabilizat. Inflatia de baza ramane redusa, iar balanta fiscala si cea a contului curent sunt sustenabile. Totusi, cresterea este slaba si exista riscuri de inrautatire a situatiei. Reformele structurale sunt critice pentru realizarea potentialului de crestere al Romaniei si pentru crearea de locuri de munca, in timp ce continuarea disciplinei fiscale este esentiala pentru ancorarea stabilitatii macroeconomice", a declarat prim adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik.

FMI recomanda Guvernului noi reforme in domenii precum sanatate, taxe, energie, transporturi si companii de stat.

"Sunt necesare si reforme ale administratiei taxelor si sanatatii, impreuna cu masuri de largire a bazei de taxare. Reforma in sectoarelor energetic si transporturi si in privinta companiilor de stat ramane incompleta. Autoritatile au inceput sa majoreze gradual preturile la electricitate pentru a ajunge la o piata mai competitiva, concomitent cu adoptarea de masuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Aceste masuri sunt binevenite, dar trebuie facut mai mult pentru reformarea companilor de stat ineficiente, inclusiv printr-o implicare mai ampla a sectorului privat", a spus Shafik. Politica monetara este in linii mari adecvata, iar sistemul bancar bine capitalizat, dar vulnerabil la socuri externe, noteaza Fondul.

"Astfel, autoritatile ar trebui sa continue sa-si imbunatateasca mecanismele de management al crizei si planurile de urgenta. In particular, sunt necesare noi eforturi pentru inlaturarea obstacolelor in calea rezolvarii creditelor neperformante si trebuie rezolvate deficientele legate de guvernanta corporativa la noua autoritate unificata de supraveghere", a afirmat Shafik.

Acordul Romaniei cu FMI si UE, in valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritatile romane ca preventiv, fara sa fie trase fonduri.

In luna ianuarie, o misiune comuna a expertilor internationali a negociat cu Guvernul mai multe masuri de reforme structurale si privatizari care urmau sa fie implementate pentru ca acordul sa poata fi incheiat, cu o intarziere de trei luni fata de programul initial.

Intelegerea a fost parafata in primavara anului 2011, in continuarea acordului inceput in 2009, si trebuia sa se incheie in martie 2013. Board-ul FMI a aprobat in martie cererea autoritatilor romane de extindere cu trei luni a acordului, pana la sfarsitul lunii iunie, astfel incat Guvernul sa aiba timp sa reduca arieratele si sa adopte masuri de imbunatatire a managementului companiilor de stat.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, ca restantele inregistrate in negocierile cu FMI, legate de arierate, privatizarea CFR Marfa si listarea Transgaz, au fost recuperate, astfel ca autoritatile indeplinesc in prezent absolut toate conditiile pentru finalizarea cu succes a acordului.

"Cred ca in fiecare zi, tot felul de voci mai mult sau mai putin avizate ne explicau ca deraiem de la program. Indeplinim absolut toate conditiile. Am recuperat lucrurile care tineau atat de listarea Transgaz, de arieratele la autoritatile locale si centrale, privatizarea CFR, foarte multe alte sarcini dificile", a mai spus premierul.

Ce tinte a avut Romania si in ce masura le-a atins:

  • La U.A.T.-uri (unitatile administrativ teritoriale), tinta de arierate a fost indeplinita. "Mai sunt mici restante pe partea de institutii de stat

Tintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autoritatilor locale si arieratele intreprinderilor de stat au fost indeplinite "la mustata" . Principalele preconditii pentru incheierea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de catre autoritatile locale si privatizarea CFR Marfa.

Surse apropiate discutiilor cu Fondul au declarat pentru Hotnews ca la U.A.T.-uri (unitatile administrativ teritoriale), tinta de arierate a fost indeplinita. "Mai sunt mici restante pe partea de institutii de stat. Poate ca cei de la Ministerul Mediului mai trebuie stransi putin cu usa. Dar nu sunt probleme cu arieratele care sa puna in pericol indeplinirea acordului", spun sursele citate. Potrivit calculelor HotNews.ro pe baza datelor Finantelor, restantele la arierate nu depasesc 3% din tinta asumata. In marja de eroare, cum ar veni.

  • Guvern: Romania a iesit din procedura de deficit excesiv

"Acordul actual are o realizare indiscutabila: corectia macro. Avem insa minusul la companiile de stat. Eu sper ca overall sa fie judecat favorabil, Mai ales ca Romania a iesit din procedura de deficit excesiv", au declarat pentru HotNews.ro apropiati ai Guvernului.

Intr-adevar, Comisia Europeana a scos tara noastra din procedura deficitului excesiv, dar la capitolul privatizare si asigurare a unui management profesionist al firmelor detinute de Stat, rezultatele au fost dezastruoase.

Existau toate premisele pentru incheierea favorabila a prezentului acord. "Nici FMI si nici Romania nu isi pot permite- avand in vedere rapoartele anterioare sa deraieze acordul actual. Daca e sa va raspund personal, as adauga faptul ca fara sa va reformati administratia locala si poate sa imbunatatiti guvernanta companiilor de stat, pe termen lung nu aveti mare lucru de castigat", au transmis HotNews reprezentantii unei banci europene.

  • A fost util Acordul?

Fara indoiala. Fara a avea deasupra un bici, se pare ca Romania nu e dispusa sa faca reforme. Chiar si asa, de multe ori reformele sunt doar mimate.

  •  Pentru toti anii in care Romania s-a aflat in acord cu FMI, estimarile de crestere economica negociate au fost mult prea optimiste. Cele mai mari diferente se intalnesc la inceput in 2009, dar si la sfarsit in 2011 si 2012. Asadar, tabelul arata ca acordul cu FMI nu a dus la crestere economica asa cum era estimat inca din 2009. Din contra, FMI a trebuit in fiecare an sa ajusteze in sens negativ estimarile proprii. FMI a folosit in relatia cu Romania formula consolidarii fiscale, insemnand reducerea deficitului bugetar prin micsorarea cheltuielilor, prin cresterea veniturilor sau prin ambele metode concomitent, care sa conduca la crestere economica. Exista destule exemple de tari care au demonstrat ca o consolidare fiscala are ca efecte cresterea economica1 iar relatia dintre consolidarea fiscala si cresterea economica este bine documentata de literatura de specialitate.
  •  Insa analizele FMI din timpul acordurilor si de la sfarsitul primului acord incheiat in 2011 arata ca, desi Romania a indeplinit conditiile agreate de ambele parti din punctul de vedere al Fondului Monetar International, cresterea economica nu a revenit. Astfel, legatura directa intre reforma si crestere economica nu este valabila in cazul tarii noastre. Exista doua explicatii. Prima de ordin general ar fi ca reformele sugerate de FMI nu au ca rezultat cresterea economica si foarte multa literatura de specialitate sustine aceasta lipsa de cauzalitate
  •  A doua explicatie ar fi ca Romania nu a implementat niciuna din sugestiile FMI si doar a mimat reforma economica in perioada 2009-2012. 
  • In 2011, salariile din sectorul public au crescut cu 11%, iar in 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010. Toate acestea ne indica faptul ca in Romania nu a existat consolidare fiscala si nici austeritate, in acceptiunea clasica a celor doua politici. Deficitul bugetar in scadere a fost posibil doar prin cresterea arieratelor, iar cheltuielile publice cu angajatii nu au scazut decat temporar, in perioada iulie 2010 - martie 2011, in timp ce cheltuielile publice nominale nu au scazut in niciun an. Mai mult, Romania a dublat datoria publica si a crescut taxele. Toate acestea in timp ce era implicata in acordul cu FMI. Este normal in aceste conditii sa nu existe crestere economica. Asadar, mimarea reformei de catre guvernanti surprinde in totalitate realitatea relatiei dintre FMI si Romania. Iar implicatiile acestei relatii nu vizeaza doar cresterea economica, ci au si o dimensiune ideologica - ofera concluzia falsa ca o consolidare fiscala nu duce la crestere economica. In cazul Romaniei, aceasta ipoteza nu a fost niciodata testata.(Raport SAR)

Context:

Executivul a intreprins masuri corective de indeplinire a obiectivelor programului astfel incat ultimele doua evaluari sa poata fi finalizate, insistand cu argumentul "performantei realizate in cadrul programului" .

Angajamentul legat de limita stocului de arierate la bugetele locale era de reducere a acestora la 300 milioane lei pana la sfarsitul lunii decembrie a anului trecut, dar in final nu s-a reusit decat sa se ajunga la un nivel preliminat de 840 milioane lei. Guvernul spera insa sa se incadreze totus in aceasta tinta si explica faptul ca, in urma unei "inspectii", s-a constatat ca o parte semnificativa a arieratelor, in suma de 360 milioane lei, reprezinta sume constestate, astfel ca nu vor fi luate in calculul sumei totale a arieratelor restante ale autoritatilor locale, asteptandu-se auditul Curtii de Conturi si validarea in instanta a hotararii.

Romania are in derulare un acord preventiv cu FMI si UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt accesate doar in caz de necesitate. In luna ianuarie o misiune comuna a expertiilor internationali a negociat cu Guvernul mai multe masuri de reforme structurale si privatizari care ar urma sa fie implementate pentru ca intelegerea sa poata fi incheiata, cu o intarziere de trei luni fata de programul initial.

Actualul acord a fost parafat in primavara anului 2011, odata cu inchiderea intelegerii incepute in 2009. (de Dan Popa)

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, va veni in Romania "undeva la mijlocul lunii iulie", asa cum este programat, vizita neavand legatura cu evaluarea acordului cu Romania, a declarat, joi, directorul de comunicare al FMI, Gerry Rice, in cadrul unei conferinte de presa, al carei transcript il puteti urmari aici.

"Intalnirea va avea intradevar loc undeva la mjlocul lunii iulie", a declarat directorul Departamentului de comunicare al FMI, Gerry Rice, intr-o conferinta de presa, intrebat daca amanarea desemnarii unui castigator la privatizarea CFR Marfa ar putea avea ca efect anularea vizitei in Romania a directorului FMI.

Anterior, au existat speculatii privind o posibila amanare a vizitei lui Lagarde in Romania, programata in jurul datei de 16 iulie. Pe agenda vizitei directorului FMI figureaza intalniri cu presedintele Traian Basescu, premierul Victor Ponta si conducerea bancii centrale.