Cata nevoie avem de un nou acord cu FMI? De ce ar incheia Fondul o noua intelegere, cata vreme economia e stabilizata? Vezi ce spun Mihai Tanasescu, Laurian Lungu si Lucian Croitoru

Acum vreo 25 de ani circula un banc: dupa inundatiile din anii 70, institutiile internationale si tarile dezvoltate au trimis Romaniei bani, planuri de redresare, echipamente samd. Ceauşescu îşi convoacă apropiaţii si face un bilanţ al ajutoarelor primite. Privind rapoartele bancii centrale in care se contabilizau miliardele de dolari sositi din afara, şeful exclamă: Perfect! Puneti-i bine, anul viitor dam drumul la cutremure.

Chiar daca exagerat, bancul ilustreaza o realitate a ultimilor ani. Romania s-a bucurat de fircare data de banii primiti din afara, a promis re-cladirea economiei, dar intre timp izbucneau alte incendii care reclamau noi acorduri. De data asta, lucrurile stau diferit. Potrivit Statutului FMI (art.1), Fondul intervine punandu-si la dispozitie resursele pentru a corecta dezechilibrele balantei de plati ale tarilor membre. Ori, Romania nu are in acest moment probleme nici pe partea de balanta de plati, nici ca nivel al rezervelor, nici pe cursul de schimb. Oficialii romani au repetat insistent ca vor solicita un nou acord preventiv cu FMI. Dar pentru asta mai trebuie sa vrea si Grivei, vorba bancului. De ce ar incheia Fondul o noua intelegere cu Romania?

Unii spun ca motivul ar fi acela ca Fondul e ca o banca ce traieste din plasamentele acordate. Da bani cu imprumut si obtine un randament in schimb. Iar imprumutul, ca la orice banca, e garantat, nu e la fel cu un credit cu buletinul. Altii spun ca Fondul e obligat sa ne ajute pentru ca e un soi de CAR la care Romania e membru, iar membrii se ajuta intre ei atunci cand au nevoie. Avem apoi adeptii teoriei conspiratiei care invoca motive oculte, francmasonice, care urmaresc decapitarea economiei pentru a aduce tara in sclavie financiara.

HotNews a adresat intrebarea „De ce ar incheia Fondul un acord cu Romania si cata nevoie reala avem de un nou acord din moment ce stam bine din punct de vedere macroeconomic?”, mai multor oficiali.

Exista argumente pro si contra impotriva unui nou acord.

• Citeste aici de unde se imprumuta Romania pe vremea cand nu exista FMI

In favoarea unui acord:

• Fara FMI, reformele in Romania ar fi inexistente. Politicienii ar face ce vor, fara sa le pese de nimic. N-ar avea cui sa mai dea socoteala, ceea ce le-ar conveni de minune

• Acordul ofera o garantie investitorilor straini cum ca in Romania exista o supraveghere internationala si nu vor exista derapaje

• Pietele externe, mai ales cele financiare, sunt inca neprietenoase. Pietele se cuvine sa fie judecate si din perspectiva evenimentelor ce le pot „reingheta” si care pot cauza mariri drastice la spread-uri. E bine, in asemenea conditii sa ai o centura de siguranta.

Impotriva acordului

• Cu minim doi ani inainte de intrarea in ERM2 – anticamera zonei euro, Romania nu trebuie sa mai aiba niciun acord nici cu FMI, nici cu Banca Mondiala, nici cu Comisia Europeana, ca o dovada ca tara si economia este suficient de stabila pentu a sta pe picioarele ei
• Un acord da sentimentul ca nu ne putem descurca singuri. „Romania ar trebui sa nu mai incheie un nou acord cu Fondul Monetar International dupa finalizarea intelegerii actuale, programata pentru 2013, pentru ca nu ar da un semnal bun pietelor. Cel mai bine ar fi sa iesim din acest acord, ceea ce ar insemna ca lucrile merg bine si nu mai avem nevoie de profesor. Daca te mai lungesti intr-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun”, spunea acum un an Guvernatorul BNR
• Exista anumite constrangeri generate de viziunea FMI asupra unor politici economice, care ar putea fi considerate ca fiind prea restrictive si poate ca existenta unei libertati mai mare de actiune sa genereze efecte superioare in economie pe termen mediu si lung
• Acordul cu FMI este benefic pentru stat si FMI, dar reprezinta un cost pentru sectorul privat

Ce spun economistii romani?

Mihai Tanasescu, BEI: Un obiectiv esential a fost cel legat de reformele structurale. Pina in prezent acest obiectiv a fost atins partial

In anul 2009 cind am inceput un parteneriat cu FMI, un obiectiv esential a fost cel legat de reformele structurale. Pina in prezent acest obiectiv a fost atins partial, inregistrindu se progrese pe linia reformelor aferente pietii muncii, cheltuielilor publice si administratiei fiscale. Un al doilea obiectiv important a fost legat de a avea in acordul cu FMI o ancora externa importanta ca urma re a volatilitatii pietelor extrene. Astazi instabilitatea pietelor externe persista, iar reformele structurale incepute trebuiesc finalizate, in special cele din domeniul transporturilor si cel al energiei. Un nou parteneriat cu FMI consider a fi un element de intarire a politicilor structurale viitoare, si o asigurare de continuare a consolidarii fiscale. Nu in ultimul rind, cred ca un acord cu FMI va reprezenta si un element de credibilitate externa care poate contribui la o decizie pozitiva din partea agentiilor de raiting, a explicat pentru HotNews fostul ministru de Finante Mihai Tanasescu, in prezent vicepresedinte al Bancii Europene de Investitii

Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica: Perspectivele economiei globale pe termen mediu justifica incheirea unui nou acord. Aceasta ar fi in fapt o strategie win-win

Atat conjunctura actuala cat si perspectivele economiei globale pe termen mediu justifica incheirea unui nou acord – de tip preventiv – cu FMI. Aceasta ar fi in fapt o strategie win-win. Pentru FMI, ar reprezenta o garantie in plus ca interesul autoritatilor pentru reformele structurale va fi mentinut, minimizand astfel riscul aparitiei unor dezechilibre macroeconomice in viitor. Prin acordul cu FMI din 2009 Romania a imprumutat peste 1100% din cota alocata, o suma considerata exceptionala la acea vreme. Interesul ambelor parti este ca rambursarea acestui imprumut in perioada urmatoare sa decurga lin, fara generarea unor presiuni suplimentare, atat asupra balantei de plati cat si asupra deficitului bugetar/datoriei publice.

Pentru Romania, accesul la o linie de finantare rapida, pentru cazuri exceptionale, este o masura de precautie binevenita. Economia Romaniei, la fel ca si cea globala, va fi supusa in mod inevitabil la socuri externe in anii urmatori, pe masura ce pietele financiare se ajusteaza la schimbarea directiei politicilor monetare ale marilor banci centrale – in special Federal Reserve.

In tot acest context este importanta adoptarea politicilor economice prin prisma unei perspective pe un orizont de timp mediu, de 2-3 ani. Un nou acord preventiv cu FMI ar raspunde acestei cerinte. Chiar daca momentan economia Romaniei a atins un nivel de stabilitate macroeconomica, forta potentiala a socurilor externe din perioada urmatoare face ca acest echilibru sa fie inca fragil.

Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului: Daca insa nu ar fi existat programele cu FMI, incheiate sau nu cu deplin susces, Romania ar fi fost cu mult in urma

Desigur, FMI nu este infailibil. Asa cum a si recunoscut, FMI a facut si greseli. Dar in cazul nostru, autoritatile si FMI au incheiat acorduri ale caror obiective si masuri programate au fost, in general, corecte. Din pacate, numai in doua acorduri au fost implementate toate masurile agreate. Daca insa nu ar fi existat programele cu FMI, incheiate sau nu cu deplin susces, Romania ar fi fost cu mult in urma fata de nivelul la care se afla acum, din toate punctele de vedere.

Desigur, progresul este rodul efortului facut de poporul roman si de autoritatile sale. Dar, fara conditionalitatile formulate de FMI si Banca Mondiala, iar mai tarziu de FMI, Banca Mondiala si UE, Romania nu ar fi initiat si derulat atatea reforme cate a facut si, in consecinta, nu ar fi progresat atat de mult pe cat a facut-o.

Dat fiind esecul nostru de a incheia cu succes cele mai multe acorduri, este dificil de distins daca, uneori, FMI a fost „ingaduitor” cu propriile conditionalitati sau doar a dat dovada de flexibilitate pentru a permite progresul. Prin programele agreate cu FMI s-a asigurat stabilitatea macroeconomica si s-au promovat reforme care au sporit competitivitatea economiei. Am reusit sa devenim mebri ai UE si am trecut prin criza declansata in 2007/2008, cel putin pana acum, fara a ne confrunta cu probleme la fel de grave ca cele cu care s-au confruntat alte tari.

Unii spun ca Romania nu mai are nevoie de un nou acord cu FMI. Dar, din perspectiva mentionata mai sus, necesitatea unui nou acord cu FMI este usor de dedus

• Concluzie: Acordul e doar o chestiune de decizie politica

Cheia citirii intentiilor Guvernului in privinta unui nou acord cu FMI este insa una strict politica. Dealtfel, daca ne amintim corect, in urma cu doi ani, Victor Ponta tuna si fulgera impotriva FMI si a acordurilor pe care Romania le avea cu institutiile internationale. Mai mult, intr-un gest lipsit de diplomatie, a refuzat sa se intalneasca cu delegatia FMI prezenta la Bucuresti. Astazi, Ponta declara ca isi doreste incheierea unui asemenea acord. Acum doi ani, acordul era privit ca „sinucidere nationala” si „crima”. Acum, e privit ca un semnal bun pe care Romania il da pietelor.

E foarte probabil ca un nou acord sa se incheie. Va fi tot unul de tip preventiv, chiar daca nu avem in mod necesar nevoie de el. Fondul Monetar nu mai e institutia de acum 10 ani. A devenit mai flexibil si mai interventionist in politici. Singurul argument pe care toti il valideaza ca logic in favoarea acordului este necesitatea unei supravegheri din afara. Restul sunt conditionalitati